Radio România Internațional

Tag: județul Constanța

  • Investiţii în reţeaua de apă şi canalizare din judeţul Constanţa

    Investiţii în reţeaua de apă şi canalizare din judeţul Constanţa

    În unele colțuri ale lumii, oamenii planifică excursii în
    spațiul cosmic. În altele, oamenilor le lipsesc chiar și cele mai elementare
    utilități – cum ar fi apa curentă sau o rețea de canalizare.


    Sunt
    discrepanțele lumii în care trăim. Și pare că vor trece ani lumină până când
    diferențele vor începe să se estompeze – ar spune pesimiștii.


    Optimiștii
    ar fi de altă părere și ne-ar atrage atenția că se lucrează la o îmbunătățire a
    condițiilor de trai și în zonele în care oamenii nu mai ajung la stele nici
    măcar cu gândul.


    Sunt politici
    de dezvoltare, proiecte, idei și surse de finanțare care pot fi accesate pentru
    ca acești oameni să aibă acces la condiții mai bune.


    Astfel de
    proiecte se desfășoară și în România.


    Regia
    Județeană de apă Constanța a semnat 51 de contracte pentru lucrări finanțate
    din fonduri europene – cel mai recent fiind semnat luna trecută, la Medgidia.


    Directorul general al RAJA, Aurel
    Presură: Am
    semnat 51 de contracte de lucrări, dintre 45 de contracte de lucrări și 5
    contracte de servicii. Mai sunt două documentații de atribuire în lucru și nu
    în ultimul rând este acest SRC care trebuie să-l ridicăm pe SEAP. Este cel mai
    important proiect care va alimenta zona de sud a județului Constanța, în
    special zona turistică. Noi avem proiecte în 91 de localități. În momentul de
    față lucrăm în 82 de localități, avem 82 de șantiere. În cinci localități am
    finalizat aceste lucrări. Vorbesc de Comana, Tătaru, Jegălia, Gâldău, Iezeru.


    Și
    ca să vedeți care-i dimensiunea acestui proiect, să știți că vom face lucrări
    de apă și canalizare pe 2.766 de străzi. Am alocat pentru municipiul Constanța
    106 milioane de euro. Deci sunt 196 de străzi în sistemul de alimentare cu apă
    și 68 de străzi pentru sistemul de alimentare cu canalizare. În momentul de
    față am finalizat 22 de străzi. Se lucrează în acest moment pe 44 de străzi. Nu
    există un proiect în țara asta, mai mare decât cel de la Constanța.





    Investițiile vor crește eficiența
    sistemelor de apă potabilă, dar și a celor de colectare și tratare a apelor
    uzate.


    În cadrul aceluiași proiect amplu, au
    fost realizate 11 parcuri fotovoltaice iar alte 36 sunt în diferite faze de
    realizare.


    Cu ajutorul lor, RAJA va reduce
    costurile cu energia electrică, în prezent Regia de fiind cel mai mare
    consumator de energie electrică din județul Constanța.


    Producerea de energie electrică în regim
    propriu va aduce societății RAJA o economie de 3 milioane de euro, până în 2025, susține conducerea
    regiei.














  • Pași importanți la Constanța, pentru investigarea sindromului post-Covid

    Pași importanți la Constanța, pentru investigarea sindromului post-Covid

    A trecut un an de când lumea întreagă se luptă cu un inamic
    nevăzut, despre care putem spune că ne-a tăiat respiraţia şi la propriu şi la
    figurat.


    Deşi noul
    coronavirus nu mai este chiar atât de nou, apar în permanenţă informaţii noi. Iar una dintre ele este că vindecarea de
    COVID 19 nu înseamnă sfârşitul tuturor problemelor pe care le-a adus cu sine.
    Şi asta pentru că, în urmă, pot rămâne sechele. Mai multe organe pot fi
    afectate de ceea ce medicii numesc sindromul post covid.



    În judeţul Constanţa, Spitalul de
    pneumoftiziologie Palazu Mare va cumpăra aparatură medicală în valoare de peste
    1,5 milioane de euro, pentru investigarea acestui sindrom. Este vorba
    de problemele pulmonare cu care rămân uneori, cei care trec prin boală.


    Directorul
    medical al Spitalului, dr. Oana Arghir: Proiectul de
    dotare a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie în vederea consolidării
    capacităţii de gestionare a crizei COVID 19, în cadrul codului de apel POIM are
    o valoare totală de aproape 1 milion 600 de mii de euro, activităţile
    proiectului fiind finanţate sută la sută din fonduri europene. Suntem în faza de implementare a proiectului
    şi până la finele anului vom achiziţiona aparatura.




    Medicul ne-a
    oferit amănunte despre aparatura care va fi cumpărată şi ne-a spus care vor fi
    beneficiile pentru pacienţi:




    Pacienţii COVID
    internaţi vor putea fi investigaţi mult mai uşor, având aparat roentgen mobil,
    având aparate de ultrasonografie mobile, vom putea să diagnosticăm mai bine
    afectarea parenchimului pulmonar. Sunt investiţii pe termen lung şi vor putea
    beneficia şi pacienţii care vor rămâne cu sechele după negativarea covid dar şi
    ceilalţi pacienţi.




    Noua aparatură va permite şi utilizarea
    pulsoscilometriei – o tehnică nouă, folosită foarte puţin în România, spune
    directorul medical al Spitalului, dr. Oana Arghir:




    Vrem să punem la punct o tehnică descoperită în 1958 -
    de impulsoscilometrie. Acum este promovată în străinătate. În România, nu
    există posibilitatea de a se efectua decât în Institutul Marius Nasta din
    capitală, din câte ştiu eu. Această metodă permite pacienţilor care sunt
    investigaţi să respire normal, nu trebuie să efectueze manevre de inspir-expir
    forţat. Deci nu trebuie să depună efort. Pentru că ştim că pacientul care este
    afectat de COVID sau are simdrom post COVID are probleme repiratorii şi nu
    poate efectua aceste tehnici de spirometrie forţată. Lumea medicală este la un
    început de drum cu această tehnică.





    Mai multe studii efectuate în lume,indică
    faptul că între 50% şi 80% dintre pacienţi continuă să aibă simptome deranjante
    chiar şi după teste care nu mai detectează virusul.


    Nu se ştie deocamdată de ce apare
    sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zone ascunse de infecţie la
    un răspuns inflamator prelungit.