Tag: judetul Ialomita

  • În județul Ialomița

    În județul Ialomița

    Ne
    îndreptăm azi spre județul Ialomița, situat în sudul României, în regiunea
    Muntenia. Vom găsi aici un muzeu unic în România: Muzeul Național al
    Agriculturii. Totodată, vom afla și despre maestrul Ionel Perlea. Născut în județul
    Ialomița, dirijorul român a condus numeroase spectacole de operă în toată lumea
    și a apărut la pupitrul unor orchestre prestigioase, în special în Statele
    Unite ale Americii. În satele județului Ialomița, vom descoperi obiceiuri
    inedite, cum ar fi potcovitul ouălor și traforaje pentru împodobitul
    streșinilor. Ghidul nostru de azi Clementina Tudor, managerul Centrului
    Cultural Ionel Perlea și corespondentă Radio România Actualități, spune că tot
    județul, de la vest la est, este străbătut de râul Ialomița. Aproape toate
    atracțiile sunt, cumva, în proximitatea acestui râu după care a fost numit și
    județul. Iar călătoria noastră începe din municipiul Slobozia.

    La
    Slobozia, noi avem ceva unic la nivel național, Muzeul Național al
    Agriculturii, care a fost înființat după anul 1989 de regretatul muzeograf
    Răzvan Ciucă și care reunește o zestre nemaipomenită a poporului român. Este o
    zestre culturală, populară deopotrivă, și ancestrală a țăranului român,
    indiferent de regiunea țării în care s-a născut și a crescut. Tot în apropierea
    municipiului Slobozia, avem stațiunea Amara, care a fost renumită înainte de
    1989. Stațiunea balneoclimaterică Amara a fost și rămâne un reper important în
    turismul din județul Ialomița și ne bucurăm că, după așa un declin pe care
    toată țara l-a traversat la un moment dat, stațiunea Amara nu numai că s-a
    menținut, dar este și în dezvoltare. Foarte mulți turiști aleg să vină la
    tratament, dar și la relaxare în stațiunea Amara. Pe lângă lacul minunat, pe
    lângă băile cu nămol natural, ei se pot relaxa plimbându-se printr-un parc cu
    sute de nuci, care a fost reabilitat în urmă cu câțiva ani, prin fonduri
    europene. De altfel, au fost făcute mai multe investiții în zonă, unele
    publice, altele private, și avem la Amara și un complex SPA care funcționează
    și pe timpul iernii.



    Ne
    îndreptăm acum spre zona rurală. Toate statele păstrează din tradiționalul
    Câmpiei Bărăganului. Există, totuși, în județul Ialomița câteva state unde
    arhitectura tradițională populară a casei țărănești se păstrează în continuare,
    spune Clementina Tudor, managerul Centrului Cultural Ionel Perlea și
    corespondentă Radio România Actualități.

    Mă refer la comuna
    Jilavele, în vest, unde există și o casă țărănească autentică, însă și în
    centrul județului, la Grindu, Grindași. În orice localitate din Ialomița putem
    vedea ceva din zestrea culturală a înaintașilor. De altfel, noi, la Centru
    Cultural, am editat un album cu florării din Bărăgan, iar florăriile din
    Bărăgan sunt acele traforaje care împodobeau streșinile caselor, care
    îmbogățeau acele galerii cu prispă ale bunicilor noștri. Ele încă pot fi
    văzute, admirate. Mă bucur foarte mult că sunt moștenitori care au înțeles să
    păstreze acest specific și nu toți își modernizează casele pe care le au de la
    bunicii lor. Îl avem la Jilavele pe domnul Simion, care potcovește ouă de
    Paște, la modul cel mai frumos cu putință. Și mai avem în extremitatea cealaltă
    a județului, comuna Gura Ialomiței, satul Luciu, o doamnă păstrătoare de tradiții,
    doamna Ana Banu, care face cusături, dar care confecționează chiar și opinci.
    Sunt mai rari meșterii populari, dar sunt cumva particularizați. Nu mai vorbesc
    că toate femeile statelor din Ialomița știu să împletească de toate și încă se
    mai țese de la război tradițional. Avem și fierari care pot fi văzuți la lucru.
    De exemplu, Nea Toma, fierarul din comuna Traian, este foarte bucuros când
    primește oaspeți. Lucrează non-stop și înainte de Bobotează, o sărbătoare de
    mare tradiție în Ialomița și în Bărăgan, când are coadă de clienți la poartă
    care își potcovesc caii înainte de Bobotează.


    Există
    foarte multe evenimente care au loc în județul Ialomița, iar calendarul
    acestora ar putea începe chiar cu Boboteaza, spune Clementina Tudor, managerul
    Centrului Cultural Ionel Perlea și corespondentă Radio România Actualități.
    Boboteaza, de altfel, este o sărbătoare foarte mare pentru toate statele din
    județul Ialomița. Toți gospodarii își scot caii și căruțele, le împodobesc și merg
    cu ele la biserică. Apoi, fac întreceri de viteză sau de forță pe câmp. Nu
    există comunitate locală în care să nu se întâmple un astfel de concurs. La
    final, Boboteaza fiind în șase ianuarie, când temperaturile sunt foarte
    scăzute, totul se termină cu o țuică fiartă sau cu un vin fiert și cu o mare petrecere.

    De peste 30 de ani, în luna mai, avem Festivalul și Concursul
    Internațional de Canto Ionel Perlea. Suntem la a 32-a ediție. Este un festival
    care a început ca un concurs de lied și care a devenit internațional, anul acesta
    reunind peste 50 de concurenți din țară și mai ales din străinătate și care se
    desfășoară cu orchestra Ionel Perlea. Obligatoriu, se încheie cu o vizită a
    tuturor participanților la Casa Memorială Ionel Perlea, din Ograda. Mai ales
    având în vedere că ne adresăm ascultătorilor noștri din străinătate, Ionel
    Perlea este cel care a așezat Ialomița și România pe marea hartă lirică a lumii
    și mă refer aici la toate scenele mari din Europa și mai ales la Scala din
    Milano. Aici, dirijorul Ionel Perlea i-a urmat marelui Arturo Toscanini, iar Arturo
    Toscanini i-a dăruit bagheta lui, considerându-l un urmaș demn. De asemenea,
    Ionel Perlea și-a continuat parcursul mondial de la Scala din Milano la
    Metropolitan Opera din New York, acolo unde, asemenea lui Arturo Toscanini, a
    avut și o carieră universitară, fiind profesor. Deci cumva legăm personalitate
    lui Ion Perlea de acest concurs și promovăm astfel și județul Ialomița.


    În
    județul Ialomița există în prezent două proiecte în derulare la nivelul Consiliului
    Județean, spune Clementina Tudor, managerul Centrului Cultural Ionel Perlea și
    corespondentă Radio România Actualități. Conacul Bolomey este
    reabilitat din fonduri nerambursabile și se intenționează organizarea de
    evenimente publice de mare anvergură, cum ar fi festivalul Electric Castle,
    care, la rândul lui, se organizează tot în jurul unui conac. Al doilea proiect este
    un traseu pe malul râului Ialomița. Acest traseu ar urma să fie parcurs fie cu
    barca sau în caiac, fie cu bicicleta sau pe jos și să existe diferite opriri în
    diferite zone unde turiștii se pot odihni, pot mânca. Un punct de oprire ar fi
    conacul de la Manasia, care este e de asemenea un obiectiv turistic reabilitat
    din fonduri private.


    Iată,
    așadar, doar o parte dintre cele mai interesante atracții turistice ale unui
    județ, în care experiențele sunt cele care vă vor asigura un sejur de neuitat.


  • Tratament și relaxare la Amara

    Tratament și relaxare la Amara

    Ne îndreptăm azi
    către un județ din sudul României, unul dintre cele mai vechi spații locuite de pe
    actualul teritoriu al țării: județul Ialomița. Ne oprim în centrul câmpiei
    Bărăganului, la jumătatea distanței dintre București, capitala României, și litoralul
    românesc al Mării Negre, în stațiunea Amara. Inițial, aici era un teren al
    călugărilor Mănăstirii Ialomița. Oierii din regiunile muntoase ajungeau deseori
    în zonă, fiind atrași de vegetația de stepă, dar și de nămolul cu proprietăți
    miraculoase pentru vindecarea reumatismului și a afecțiunilor pielii. Acesta
    devenise deja faimos spre jumătatea secolului al XIX-lea. Ulterior, au venit și
    confirmările științifice cu privire la calitatea apei și a nămolului, iar, la
    începutul secolului XX, pe malul lacului Amara, a apărut o stațiune cochetă, cu
    același nume, deschisă și astăzi.


    Am
    aflat de la Clara Roxana Șendroiu, de la Centrul Național de Informare și
    Promovare Turistică din Amara, că nămolul are un conținut ridicat de substanțe
    organice, de 66,6% grame pe litru. Noi promovăm Amara pentru proprietățile
    curative pe care le au nămolul de la Amara și apa lacului cu același nume.
    Nămolul extras din lac este foarte dens, miroase ca hidrogenul sulfurat, iar în
    momentul aplicării se face din negru închis, gri deschis. Are indicații
    terapeutice în afecțiuni ale aparatului locomotor, reumatism degenerativ,
    reumatism articular și inflamator, afecțiuni și sechele posttraumatice după o
    fractură și în afecțiuni neurologice, periferice. Nu promovăm doar turismul
    balnear. Mai promovăm și turismul cultural. De 52 de ani, în Amara, se
    organizează Trofeul Tinereții. Fără întrerupere, promovăm de atâta timp acest
    festival al tinereții.


    În
    Amara există în prezent trei baze de tratament recuperator, care asigură
    executarea procedurilor de peloidoterapie, hidroterapie, terapie fizică și
    kinetoterapie. care sunt funcționale din aprilie și până în decembrie. Pe malul
    lacului este amenajată și o plajă unde cei care vin aici la tratament se pot
    relaxa. Însă, dincolo de puterile sale vindecătoare, lacul Amara este și un
    paradis al păsărilor migratoare.
    Specialiștii în ornitologie din cadrul Agenției Județene pentru Protecția Mediului
    Ialomița au descoperit, în urma cercetărilor pe care le-au efectuat, numeroase
    specii de păsări care cuibăresc pe malurile lacului. Prin urmare, puteți face și
    un adevărat foto safari. Clara Roxana Șendroiu, din cadrul Centrului Național
    de Informare și Promovare Turistică din Amara, spune că a primit mulți turiști
    din străinătate, care, după sejurul la Amara, și-au dorit să cunoască România
    mai bine. Centrul de informare turistică fiind aflat chiar la intrarea în
    stațiune, pot să vă confirm că am avut foarte mulți turiști din Israel, Franța,
    Anglia. Aceștia nu veneau neapărat să întrebe numai despre Amara. Ne întrebau
    despre posibilitatea de a face anumite trasee. Unii erau cu cortul și căutau un
    loc de campare. Așadar, oferim informații de toate tipurile. Ne-au povestit că
    le place foarte mult România, în general, că au vizitat castelele, vulcanii
    noroioși. Ne întrebau dacă le putem crea o rută cu cât mai multe obiective
    turistice pornind din Amara, iar noi, firește, îi ajutam.


    Dacă vă planificați
    sejurul la Amara în perioada estivală, n-ar trebui să ratați nici Festivalul
    Berii din Slobozia, aflată la 7 km de Amara. Iar, dacă sejurul se va prelungi,
    puteți alege vânătoarea sau pescuitul în zonele de pădure și pe lacurile din
    județ sau puteți face excursii la Muzeul Agriculturii și la vechile mănăstiri
    din județ.



    În speranța că v-am convins, vă aștept și data
    viitoare cu o nouă destinație.

  • Ialomiţa

    Ialomiţa

    Sugestia noastră de călătorie pentru astăzi este un judeţ din sudul ţării,
    unul dintre cele mai vechi spații locuite de pe actualul teritoriu al țării
    noaste: Judeţul Ialomiţa. Situat în Câmpia Bărăganului, este un spațiu
    populat continuu încă din paleolitic, dovadă fiind uneltele și urmele de
    așezări descoperite aici. Tot pe actual teritoriu al județului Ialomița și-a
    avut reședința și regele geto-dac Dromichaites, cel care a pus capăt războiului
    dintre geți şi macedoneni.


    Dacă vă doriţi o incursiune în
    istorie, puteţi vizita complexul arheologic Piscul Crăsani, unul din cele mai
    vechi situri arheologice din țara noastră, unde a fost descoperită prima
    așezare neolitică din Muntenia cu un sistem de fortificaţie. Pe ruinele acestor așezări a fost ridicat apoi un așezământ geto-dac de
    mari dimensiuni a cărui reședință a fost cetatea Helis. Sfârşitul existenţei
    davei de la Crăsani este menționată a fi în secolul I î.Hr, când aşezările şi
    acropola au fost distruse de un incendiu puternic. Cetatea geto-dacică Helis,
    numită și Cetatea Soarelui, face parte din complexul arheologic Piscul
    Crăsani. Aceasta este considerată a fi reşedinţa celebrului rege Dromichaites.
    Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că cetatea Helis a reprezentat
    în timpul geto-dacilor un adevărat centru comercial. Şi pentru că legendele
    locale spunând că aici ar exista o comoară foarte valoroasă îngropată de regele
    Dromichete înainte de a muri, Cetatea Helis este foarte căutată de vânătorii
    de comori. O zonă ce de trei ediţii se promovează şi la Târgul de Turism al
    României, după cum am descoperit şi la cea de-a 41 ediţie, la care am fost
    prezenţi recent. Larisa Mihai,
    administrator public, Consiliul Judeţean Ialomiţa, ne-a tentat cu câteva
    atracţii: Suntem prezenţi aici pentru a promova
    tradiţiile din judeţul Ialomiţa, obiectivele turistice pe care le puteţi
    vizita, dintre care amintim podurile dunărene, de la Feteşti-Cernavodă,
    construite de inginerul Anghel Saligny şi inaugurat de Regele Carol I, Domeniul
    Manasia, cu Conacul Hagianoff, Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia,
    unicul muzeu de acest gen din ţară.


    Un popas la Muzeul Agriculturii oferă o serie de detalii legate de
    tradiţiile agrare. Spre exemplu, sub un plug sunt aşezate două ouă pe un pat de
    grâu, ilustrând tradiţia ţăranilor români de a îngropa la prima brazdă un ou,
    deobicei rămas după Paşte, atunci când de regulă începea semănatul.


    Judeţul Ialomiţa s-a promovat la târg şi ca destinaţie pentru turism activ.
    Vine cu detalii Larisa Mihai, administrator public, Consiliul Judeţean
    Ialomiţa: În judeţul Ialomiţa este primul circuit de
    viteză construit în România, inaugurat în anul 2014, Motorpark de la Adâncata,
    se află la 50 kilometri de Bucureşti, pe drumul naţional 101B, la 15 kilometri
    de Urziceni. Se organizează curse, diverse întreceri, evenimente private,
    teambuildinguri, oferta e variată.


    Am întrebat-o pe Larisa Mihai cât ne recomandă să zăbovim în Ialomiţa
    pentru a o cunoaşte: Probabil că într-o săptămână aţi reuşi să
    cunoaşteţi măcar o parte dintre obiectivele turistice, bălţile din Ialomiţa,
    pentru iubitorii pescuitului, staţiunea balneo-climaterică Amara, recunoscută
    la nivel naţional pentru tratarea bolilor reumatice şi multe altele.



    Nămolul negru din Lacul Amara este bogat în sare
    și în foarte multe tipuri de sulfați şi are calități terapeutice. Tratamentele
    cu acest nămol pot ameliora sau chiar vindeca afecțiuni precum cele
    reumatologice, dermatologice sau hemoroizi. În apropierea acestui lac există
    mai multe baze de tratament recuperator ce asigură executarea procedurilor de
    peloidoterapie, hidroterapie, terapie fizică și kinetoterapie. În această
    stațiune terapeutică, pe malul lacului Amara, este amenajată și o plajă unde
    cei care vin aici la tratament se pot relaxa.