Tag: judetul Mures

  • Județul Mureș, destinație de vacanță

    Județul Mureș, destinație de vacanță

    Destinația
    noastră de astăzi este ideală pentru toată familia și fascinează prin
    multitudinea posibilităților de petrecere a timpului liber și a
    multiculturalității. Județul Mureș a fost denumit și județul conacelor și al
    castelelor. Aici, puteți vizita și orașul care a făcut ca România să fie cel
    mai mare exportator de viori din Europa. Pe de altă parte, iubitorii de natură
    se pot bucura de numeroase peșteri și de rezervații naturale unice.


    Dana Matic, șefa
    biroului de informare turistică Visit Mureș, spune că a observat în ultimul
    timp o reorientare a turiștilor către natură, către pensiuni izolate în mediul
    rural. Ei vor să experimenteze viața la țară, să guste din produsele locale,
    ale gospodăriilor la care stau, să descopere natura și traiul în tihnă care
    contrabalansează zgomotul și stresul provocat de forfota orașelor. Județul
    Mureș are o ofertă bogată în acest tip de experiențe. Relieful județului Mureș
    ajută foarte mult, deoarece este variat de la munți înalți, de peste 2.000 de
    metri, în partea de nord-est a județului, în munții Călimani și Gurghiu, până
    la zona de câmpie și de podiș, despărțită de râul Mureș. Mie îmi place mereu să
    recomand turiștilor trasee care îmbină experiențe din mai multe domenii. De
    exemplu, recomand vizitarea unuia dintre castelele aflate pe Valea Mureșului
    Superior. Iar, dacă tot ai ajuns acolo, de ce să nu urci la peșterile de mulaj
    din apropiere, unice în zonă prin prisma originilor? De ce să nu admiri de pe
    vârful muntelui Valea Mureșului? Să vezi cum aceasta șerpuiește printre munți
    și așezări umane. Iar, odată coborât de pe munte, poți intra într-un restaurant
    de la poale și poți gusta cel mai bun gulaș pe care l-ai mâncat vreodată.


    Târgu Mureș este
    localitatea de reședință a județului. Aici ne putem începe vizita de la cele
    două clădiri emblematice ale orașului: Palatul Culturii și Palatul
    Administrativ, spune Dana Matic. Ambele sunt construite la începutul
    secolului trecut, în stilul secession sau art nouveau. Sunt, poate, cele mai
    reprezentative clădiri din Transilvania ale acestui curent. Mai recomand,
    într-un tur al orașului, sinagoga. Aceasta are, mai nou, și un muzeu foarte
    evocator al vieții evreilor din anii 1940 mai ales. Se mai numește Colțul
    Israel. Avem Teatrul Național, Palatul Toldalagi. Acest palat e prima reședință
    nobiliară construită în oraș, în anii 1760-1770. În prezent, aici e Muzeul de
    Etnografie și Artă Populară. Avem două catedrale ortodoxe care împrejmuiesc
    cumva centrul orașului. Nu în ultimul rând, recomand cetatea orașului care
    deschisă mereu pentru vizitare. Este amenajată foarte frumos, ca un fel de
    parc. Apoi, recomand prima bibliotecă publică din Transilvania, Biblioteca
    Teleki-Bolyai. A fost deschisă publicului de contele Sámuel Teleki, în 1802.
    Aici se pot vedea peste 120.000 de volume, dintre care 40.000 sunt cele ale
    contelui, volume adunate în cele șase decenii, în care contele a colecționat
    cele mai reprezentative opere științifice de la apariția tiparului. Clădirea
    dispune și de o sală de lectură unde se pot studia aceste cărți.


    Din Târgu Mureș, ne
    îndreptăm spre o stațiune montană unică în Europe. Dana Matic, șefa biroului de
    informare turistică Visit Mureș. Sovata se află pe cursul râului Târnava
    Mică. Este o stațiune renumită balneoclimaterică, cu cel mai mare lac helioterm
    din lume, aflată într-un decor natural impresionant. Este înconjurată de
    dealuri înalte și de păduri. Aici se poate vizita Lacul Ursu. În jurul
    acestuia, se află alte lacuri sărate: Aluniș, Lacul Negru, Lacul, Mierlei,
    Lacul Roșu sau Lacul Verde, dar și un lac cu apă dulce, Lacul Tivoli, lângă
    care se află un parc de aventură. Aici se pot trăi experiențele pe care le
    oferă parcurile de aventură, dar și traseele didactice și ecodidactice din
    jurul lacurilor, care au fost foarte frumos amenajate. În Sovata se pot face
    echitație, ture off-road, drumeții, se poate ajunge la Turnul Belvedere, de
    unde se pot vedea stațiunea și dealurile care o împrejmuiesc. În jurul orașului
    Sovata se poate merge la Câmpu Cetății, o localitate renumită și îndrăgită de
    localnici, cu lacuri de pescuit, unde se mănâncă cel mai bun păstrăv. Între
    Sovata și Câmpu Cetății există o mocăniță cu program zilnic în sezonul estival.


    O altă direcție
    ar fi o zonă valoroasă din toate punctele de vedere pentru județul Mureș. Este
    înspre sud, zona Sighișoarei. Dana Matic. Aici avem moștenirea noastră săsească
    din județ, în frunte cu Sighișoara, unde se poate vizita cetatea medievală,
    monument UNESCO. În jurul Sighișoarei, avem satele săsești, unde putem admira
    biserici fortificate foarte frumoase, care, în ultimul rând, au fost și
    renovate. Însă putem face și călărie, de exemplu, la Daneș, la câțiva kilometri
    de Sighișoara, sau putem admira castelul Bethlen, din Criș. Datorită
    eforturilor mai multor asociații, zona rurală de aici începe să se dezvolte și
    să fie descoperită de tot mai mulți amatori de turism în aer liber. Recomand
    poteca ADEPT. Este un traseu de bicicletă construit de la zero de asociația cu
    același nume și leagă, pe parcursul mai multor sute de kilometri, satele
    săsești din jurul Sighișoarei.


    Călătoria poate
    continua pe Valea Mureșului Superior, unde se află orașul Reghin, cu renumitele
    ateliere de fabricare a viorilor. Aici există câteva ateliere pe care turiștii
    le pot vizita pentru a vedea tot procesul prin care se fabrică o vioară. În
    zonă, veți găsi Pădurea Mociar, o rezervație naturală cu stejari seculari, băi
    sărate, dar și Castelul Rákóczi-Bornemisza. Documentele arată că principele
    Gheorghe Rákóczi a ridicat în 1640 un conac de vânătoare în stil renascentist.
    Ulterior, acesta a suportat extinderi repetate în stil baroc și clasicizant și
    a intrat în posesia prințului moștenitor al Austriei, Ungariei și Boemiei,
    Rudolf, fiind un castel de vânătoare. În jurul castelului se află un parc
    dendrologic, deschis vizitatorilor zilnic, între orele 10-18.


    Iată, așadar,
    câteva dintre motivele pentru care ar trebui să vizitați o zonă cu o ofertă
    turistică unică în România. Tot mai mulți turiști vin aici, fiind impresionați
    de multitudinea castelelor și a istoriei lor impresionante.

  • Castelul Mariaffy din judeţul Mureş, salvat datorită unui proiect cu fonduri europene

    Castelul Mariaffy din judeţul Mureş, salvat datorită unui proiect cu fonduri europene


    Castelul Máriaffy din comuna mureșeană
    Sângeorgiu de Mureş a fost salvat din ruină de către primăria localităţii, care
    a reuşit să acceseze o finanţare europeană pentru reabilitarea clădirii.


    Acest monument, aflar la doar circa 5
    km de centrul municipiului Tg.Mureș, are
    un lung istoric care se întinde pe câteva secole.


    Mărturii
    istorice certifică faptul că pe locul castelului exista un sistem de
    fortificații încă din secolul al 14-lea. Mai apoi în 1640 contele Petki Istvan
    a ridicat un conac în stil renascentist.


    În forma actuală, însă, castelul a fost
    reconstruit în anul 1870 de către meșteri mureșeni aduși de contele Albert
    Máriaffy.


    Conacul
    a fost reconstruit în stil eclectic, iar domeniul pe care se găsea includea un
    parc cu specii de arbori rari și un iaz – ambele compromise acum.


    Castelul
    a fost deținut timp de patru generații de familia contelui Máriaffy până în
    1948 când a fost naționalizat și a intrat în proprietatea Gospodăriei Agricole
    de Stat.


    După
    anii 90, clădirea a fost abandonată, degradându-se constant ajungând fără uși
    și fără geamuri. În urmă cu aproape două decenii clădirea a fost retrocedată,
    dar nu a avut o soartă mai bună întrucât urmașii fostului proprietar locuiau în
    Canada și au lăsat clădirea de izbeliște.


    După
    lungi negocieri purtate cu avocații urmașilor foștilor proprietari, în anul
    2010, profitând de faptul că Ministerul Culturii nu și-a exercitat dreptul de
    preempțiune, primăria comunei Sângeorgiu de Mureș a reușit să cumpere castelul
    cu fonduri proprii.


    La
    acea dată castelul era în pericol să se prăbușească, era lipsit de acoperiș și
    o parte din ziduri stăteau să cadă. Din cauza lipsei fondurilor, în următorii
    ani au fost executate doar lucrări urgente menite să conserve clădirea.


    În anul 2018, însă, primăria a reușit
    să acceseze o finanțare europeană de 1,1 milioane de euro cu care s-a reușit
    reabilitarea clădirii.


    Lucrările
    au fost finalizate zilele trecute, iar acum urmează implementarea unui al
    doilea proiect, tot din fonduri europene, prin care castelul va primi mobilier
    și aparatură care să-l transforme într-un muzeu al comunei și spațiu de
    expoziție.


    Primarul
    comunei Sângeorgiu de Mureș, Sofalvi Szabolcs:




    Totul a fost în regulă, acest
    proiect s-a încheiat, iar vestea bună este că urmează implementarea unui alt
    proiect pe care l-am implementat deja anul trecut, tot din fonduri europene,
    care cuprinde dotarea Castelului Mariaffi. Acest lucru înseamnă că îl vom dota
    cu mobilier, cu tot ce ține ca să primească acea funcționalitate de muzeu, de
    expoziție, de atracție pentru turiști. Practic, se redă în circuitul turistic
    acest monument istoric.






    Iată istoria, pe scurt, a unei clădiri
    monument-istoric ajunsă ruină, dar care renaște cu ajutorul fondurilor europene.


  • Conservarea moștenirii culturale săsești din Saschiz

    Conservarea moștenirii culturale săsești din Saschiz

    Ați auzit cumva despre Feșălgos sau Brigloa ori poate despre Laigăs
    sau Meort? Sunt convins că pentru cei mai mulți dintre noi astfel de cuvinte nu
    înseamnă nimic. Pentru localnicii din comuna mureșeană Saschiz, însă, sunt tot
    atâtea posibile locuri de întâlnire, pentru că aceste cuvinte sunt denumirile
    săsești ale unor puncte de reper importante din comună, cum ar fi spre exemplu
    Piața de pește sau Piața centrală. Sunt denumiri vechi date de localnici acum
    sute de ani, care au rămas populare până astăzi fiind încă folosite în limbajul
    de zi cu zi de multe persoane. Pornind de la această realitate, cinci tineri
    saschizeni au avut o idee inedită: aceea de a pune în valoare moștenirea
    culturală a sașilor pentru a spori atractivitatea turistică a localității, care
    face parte din patrimoniul UNESCO.


    Astfel,
    tinerii, care fac parte din Centrul de Voluntariat din Saschiz, au
    inițiat proiectul Saschiz – finding the way back to the roots. Altfel
    spus, au pornit să găsească drumul înapoi spre rădăcini și și-au propus să afle
    cât mai multe denumiri de străzi de pe vremea sașilor și să realizeze
    indicatoare care să pună în valoare denumirile săsești originale însoţite de
    transcrierea fonetică în limba română ale acestora.


    Pentru
    a realiza acest proiect tinerii au reușit să obțină o finanţare prin Corpul
    European de Solidaritate al Comisiei Europene, după cum ne spune coordonatoarea
    proiectului Anca Dalmasso:




    Am
    obținut finanțare pentru a face panouri și un website, care o să fie un pic mai
    detaliat. Asta cred că a fost cea mai mare provocare pentru că trebuie să scrie
    fonetic. Ce-i frumos la toponimele astea este și că sunt o adevărată sursă de
    învățare atât pentru geografia locului, cât și pentru istoria locului. Am
    depistat-o și ca pe o nevoie pentru că mi-am zis, OK, chiar și eu care sunt din
    sat și coordonez proiectul ăsta știu multe denumiri de străzi, dar nu le mai
    știu pe toate. Și faptul că nu au fost niciodată oficiale ne-au făcut să vrem
    să facem ceva din punctul ăsta de vedere.




    Saschiz
    a fost mai întâi locuit de secui până la sfârșitul secolului al XIII-lea, când
    a devenit o localitate populată în mare majoritate de sași.


    Prima
    atestare documentară a satului apare între anii 1308 și
    1310. Revenind în contemporaneitate, trebuie spus
    că din anul 1999, o parte dintre casele săsești din Saschiz, precum și biserica
    fortificată au fost introduse pe Lista Patrimoniului UNESCO, alaturi de alte
    șase fortificații săsești din România.




  • Îmbunătăţirea asistenței medicale de urgență în Regiunea Centru, cu fonduri europene

    Îmbunătăţirea asistenței medicale de urgență în Regiunea Centru, cu fonduri europene

    În
    ultima zi a lunii octombrie s-a semnat unul dintre cele mai importante
    contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020 la nivelul
    Regiunii Centru.


    Este
    vorba de contractul pentru proiectul Inspectoratului General pentru Situaţii de
    Urgenţă (IGSU), intitulat Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie la
    urgenţele medicale – Regiunea Centru, prin care se vor achiziţiona 211
    ambulanţe de diferite tipuri şi vor fi operaţionalizate şase echipaje de
    intervenţie, câte unul în fiecare judeţ al regiunii
    .


    Finanţarea
    este asigurată prin Axa Prioritară 8 a programului REGIO, Obiectiv Specific 8.2
    – Ambulanţe, valoarea totală a cererii de finanţare fiind de peste 87 milioane
    lei, din care mai mult de 61 milioane lei provin din Fondul European de
    Dezvoltare Regională (FEDR), restul fiind reprezentat de contribuția
    beneficiarilor fiind menţinută proporţia de 70% fonduri europene nerambursabile
    şi 30% fonduri proprii
    . Implementarea proiectului este prevăzută a se finaliza
    în data de 30 septembrie 2020.


    Echipamentele
    achiziţionate în cadrul acestui proiect vor fi distribuite în fiecare judeţ din
    regiune.

    Județul
    Mureș, spre exemplu, va primi 46 de autospeciale, cele mai multe, 17, ajungând
    la Serviciul Județean de Ambulanță .


    Vor
    mai ajunge în județ o ambulanță pentru transportul pacienților cu risc
    biologic, o unitate de suport pentru accidente colective și ambulanțe pentru
    acces în zone foarte greu accesibile, a precizat pentru Radio Tîrgu Mureș,
    directorul ADR Centru, Simion Crețu: Acum se achiziționează autospeciale diverse pentru dotarea serviciilor
    județene de ambulanțe. Practic, are loc o înnoire a parcului auto al acestor
    servicii, cu resurse europene la standarde moderne, cum autoritățile publice
    locale nu ar fi putut să asigure, din fonduri proprii sau numai din resursele
    bugetului de stat. Acest concept și ideea acestor practici s-a născut în urmă
    cu circa 15 ani chiar în Regiunea Centru și, datorită relevanței și a importanței
    sale s-a extins, prin preluare în toate regiunile României, devenind un
    obiectiv de nivel național.


    Acest proiect este un continuator al
    celor trei iniţiative similare, implementate în Regiunea Centru între anii 2007
    şi 2015, prin care au fost achiziţionate zeci de echipamente pentru dotarea a
    mai mult 40 de unităţi mobile pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, la
    nivel judeţean, proiecte a căror valoare totală a depăşit suma de 63 milioane
    lei.