Radio România Internațional

Tag: judetul Neamt

  • Agapia

    Agapia

    Astăzi vă invităm într-o zonă deosebită, din
    nord-estul ţării, mai precis într-un sat mănăstiresc: Agapia. Agapia este satul
    de reședință al comunei cu același nume din județul Neamț (Moldova, România).
    Aflată la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț, Agapia se află amplasată în
    mijlocul unei păduri.


    Şi dacă obiectivul principal de vizitat aici este
    Mănăstirea Agapia (construită între anii 1641-1643), putem să vă spunem că
    ansamblul mănăstiresc a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul
    Neamț din anul 2015, având în alcătuire 7 obiective: Biserica Sf. Voievozi – datând din
    secolul al XVII-lea, Paraclisul Nașterea Maicii Domnului – datând din 1864, Biserica
    de lemn Sf. Ioan Bogoslov – datând din 1821, Chiliile – datând din secolele
    XIX-XX, Construcțiile din incintă – datând din secolele XIX-XX, Turnul
    clopotniță – datând din 1823 și Bolnița de lemn Adormirea Maicii Domnului -
    datând din 1780.


    Despre surpriza descoperirii unui astfel de sat,
    ne-a vorbit maica Maria Giosanu: Mănăstirea Agapia, o mănăstire
    veche, o mănăstire mare, cu multe călugăriţe, astăzi, dar mult mai multe în
    trecut. 01.16 Agapia a fost mănăstire de bărbaţi, de călugări, până în anul
    1803, în acel moment devene mănăstire de călugăriţe. În momentul în care devine
    mănăstire de călugăriţe, se extinde mult şi creşte ca număr de persoane. Aici
    apare în mai puţin de 100 de ani un sat mănăstiresc, cu peste 100 de case şi la
    sfârşit de secol XIX, început de secol XX, se aflau aici în jur de 600 de
    călugăriţe.

    Agapia devine foarte cunoscută în străinătate, mai ales după
    momentul Grigorescu, după ce Grigorescu pictează biserica cea mai veche. Asta
    se petrece între 1858-1861. Grigorescu, în momentul în care pictează biserica,
    de la mănăstirea Agapia, era un oarecare, Nicu. După ce reuşeşte să picteze
    biserica Agapiei devine marele Grigorescu, Maestrul.(n.r. 15 mai 1838 – 21
    iulie 1907, primul dintre fondatorii picturii române moderne). Agapia este
    celebră prin pictura aceasta care atrage mulţi străini, dar are şi un mare
    impact asupra turiştilor străini care atunci când coboară din autocar aici, văd
    multe case. Pentru ei mănăstire înseamnă o biserică, un zid de piatră, câteva
    chilii, dar iată, surpriză, aici sunt foarte multe case.


    Pentru o mai bună înţelegere a ce înseamnă viaţa
    într-o mănăstire, turiştii ajunşi în sat pot vizita Muzeul vivant, despre care
    am aflat tot de la maica Maria Giosanu: Maica stareţă s-a gândit să
    deschidă casa cea mai interesantă la vizitare, pentru ca oamenii să intre aici
    şi să vadă ce înseamnă Agapia, ce înseamnă mănăstire, la modul general. De ce e
    interesantă Pentru că păstreză şi chiliile de pe vremea aceea când Agapia era
    mănăstire de călugări. La nivelul de jos este zidul gros din piatră, sunt două
    chilii, mult mai aspre, chilia bătrânului şi a ucenicului. La nivelul de sus,
    casa are patru încăperi, două chilii în care călugăriţele se odihnesc,
    lucrează, se roagă şi alte două încăperi, unde este bucătăria şi unde găsim
    războiul de ţesut. Casa are două vârste ca şi mănăstirea: Agapia, mănăstire de
    călugări şi Agapia, mănăstire de călugăriţe. Oamenii vin aici şi văd pe viu ce
    înseamnă viaţa de mănăstire, văd viaţa monahală în desfăşurare.


    La toate acestea se adaugă și Casa scriitorului
    Alexandru Vlahuță (scriitor român, 5 septembrie 1858- 19 noiembrie 1919), o chilie ce datează din 1885, în care locuia scriitorul
    când venea în vizită la mănăstire, transformată în 1966 în muzeu memorial.


  • Județul Neamț, destinație de vacanță

    Județul Neamț, destinație de vacanță

    În căutarea unor obiective turistice
    atractive, ne oprim azi în nord-estul României, în județul Neamț. Vom găsi aici
    mai multe trasee culturale, trasee de drumeții pentru iubitorii muntelui, dar
    și muzee interesante, care prezintă specificul cultural, istoria, dar și
    tradițiile străvechi ale locului. Vom descoperi un loc încărcat de legende,
    numai bune de povestit la o masă încărcată cu preparate tradiționale.


    Adrian Niță, purtător de cuvânt al
    Consiliului Județean Neamț, spune că județul Neamț reprezintă o structură
    teritorială solidă, cu o puternică ambiție de a deveni o forță pe scena
    turistică a României și a Europei de est.

    Tocmai de asta, Consiliul Județean,
    instituție care a devenit din ce în ce mai activă, mai implicată și mai
    apropiată de nevoile comunității locale, arată o deschidere în acest sens.
    Ambițiile actuale ale conducerii și ale echipei care se ocupă de turism sunt de
    a poziționa județul nostru între destinațiile de top ale României și de a oferi
    acestei zone o rezonanță internațională. Când spunem Neamț, ne gândim la un
    spațiu aparte, un teritoriu complex, cu extrem de multe resurse, un loc în care
    frumusețile naturii se împletesc în chip armonios cu istoria, tradiția și
    ospitalitatea oamenilor deosebiți din acest punct de vedere. Trecând la o
    analiză mai atentă, aș vrea să vă spun că județul nostru se situează în top în
    România, având cele mai multe mănăstiri din țară, fiind declarat destinație
    turistică de excelență la nivel european. Această poziție se datorează
    bogatului patrimoniu de care dispune și care se compune din numeroase arii
    naturale protejate, un număr de peste 530 de monumente istorice și stațiuni
    turistice atestate.



    Toate aceste resurse asigură o
    varietate de forme de turism: montan, cultural, ecumenic, agroturism, turism
    balnear. Există o infrastructură de transport, cazare, masă și agrement bine
    dezvoltată, precum și trei aeroporturi în apropiere: Bacău, Suceava și Iași,
    continuă Adrian Niță, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Neamț:

    Cadrul natural de o frumusețe aparte, monumentele istorice și de artă,
    tezaurul etnofolcloric plasează județul Neamț între primele destinații din
    România, acesta atrăgând deja numeroși vizitatori români și străini. Începem
    descoperirea orașului de la poalele munților Pietricica, din Piatra Neamț, care
    este și municipiul reședință de județ, supranumit și Perla Moldovei. Ajungem
    apoi pe Ceahlău, muntele sfânt al românilor, și la barajul și lacul Izvorul
    Muntelui sau la marea dintre munți, cum e cunoscut. Este o mare întindere de
    apă chiar în inima muntelui, într-un cadru natural fantastic.

    De asemenea,
    Cheile Bicazului mai sunt numite și împărăția de piatră, iar Ținutul
    Zimbrului este singura destinație din România din top 100 destinații
    sustenabile la nivel global. Acum câteva zile, a fost desemnată prin votul
    publicului pe locul al doilea între aceste destinații. Tot în Neamț, putem
    pătrunde în fascinantul univers al copilăriei eterne, chiar în casa renumitului
    povestitor Ion Creangă, din Humulești, unde se pot descoperi și tainele
    meșteșugurilor populare. Tot în zonă, puteți vizita Cetatea Neamțului, care nu
    a putut fi cucerită niciodată, dar și Mănăstirea Neamț, Ierusalimul ortodoxiei
    românești, cel mai vechi așezământ monahal din Moldova, atestat în anul 1210.



    În județul Neamț, puteți găsi și
    singurul muzeu Cucuteni din România. Un aspect poate mai puțin cunoscut este
    că evoluția comunităților umane din această zonă a contribuit la formarea celei
    mai strălucite civilizații preistorice din Europa, de care aparține și
    complexul Cucuteni. Marea majoritate a celor care vizitează județul nostru se
    interesează în special de activitățile de agrement și de evenimentele inedite.

    De foarte mare interes în ultimul timp, au devenit activitățile de agrement
    organizate la Durău Park, în stațiunea Durău. Fie vară, fie iarnă, în această
    minunată stațiune montană, situată la poalele Ceahlăului, într-un peisaj
    superb, se poate schia și se pot practica drumețiile. Pârtia e deosebită, cu
    instalație de teleschi, tunuri de zăpadă și nocturnă. Căutate sunt și
    evenimentele culinare cum ar fi Eco Brunch în Ținutul Zimbrului, organizat în
    septembrie 2020 în zona Târgu Neamț. Patrimoniul cultural oferit de picturile
    lui Nicolae Grigorescu la Mănăstirea Agapia sau ale lui Nicolae Tonitza, la
    Mănăstirea Durău, reprezintă și acestea o atracție pentru turiști.


    În județul Neamț, îi puteți găsi pe
    vestiții meșteșugari de la Târpești, din zona Târgu Neamț. Există și evenimente
    la care aceștia sunt prezenți. De
    asemenea, îi puteți găsi și în câteva muzee.

    Adrian Niță, purtător de cuvânt al
    Consiliului Județean Neamț: Cu fiecare vizită pe tărâmurile de legendă
    ale Neamțului, indiferent de motivația călătoriei, vă veți convinge că județul
    Neamț e un spațiu unic, care deschide posibilități nelimitate de experimentare
    și de cunoaștere, un loc încărcat de istorie, copleșitor prin cultura sa. Pentru
    toate aceste motive și pentru multe altele care nu pot fi cuprinse într-o
    descriere atât de succintă, credem că Ținutul Neamțului este un izvor nesecat
    de frumusețe, de semnificații istorice, culturale, etnografice și spirituale,
    putând reprezenta o destinație de vacanță pe placul oricărui turist. În
    concluzie, nu mai rămâne decât să veniți la noi și să vă convingeți singuri. Vă
    așteptăm cu mare drag.



    Iată, așadar, o destinație de vacanță pentru
    toți și pentru orice perioadă a anului. Invitația a fost lansată. Vă așteptăm
    și data viitoare cu o nouă destinație.

  • Muzeul de artă populară „Nicolae Popa” din Târpeşti, judeţul Neamţ

    Muzeul de artă populară „Nicolae Popa” din Târpeşti, judeţul Neamţ

    Dacă tot restricţiile impuse de
    pandemie ne ţin pe lângă case sau ne poartă cât mai mult în vreun muzeu, cu un
    număr limitat de vizitatori sau în aer liber, vă propunem astăzi un muzeu
    sătesc, cu exponate şi în aer liber, dar şi în casa ţărănească. Mergem aşadar în
    judeţul Neamţ , într-o zonă cu sate tradiţionale
    moldoveneşti şi mănăstiri. La numai la 10 km sud de oraşul Târgu Neamţ, puteţi
    vizita un muzeu în aer liber, creat încă din 1964, de Neculai Popa, dascăl al
    bisericii din localitate, care şi-a descoperit talentul de artist popular
    aproape întâmplător. Este un muzeu etnografic, fondat în anul 1964 de către
    artistul popular Nicolae Popa. Pe lângă exponate etnografice, colecțiile sale,
    cuprind și lucrări de artă populară, precum și lucrări de artă naivă.


    Am aflat povestea acestui muzeu particular
    de la Elena Rotaru Popa, fiica artistului, custode al muzeului: Este o colecţie foarte complexă, începând cu arheologia din
    Paleolitic, terminând cu o colecţie de picturi naive. Tata, ca meserie, a fost
    dascăl de biserică, aproape 70 de ani. A urmat şcoala la Piatra Neamţ, a avut
    şansa să-l aibă profesor de istorie pe fondatorul muzeului de istorie şi
    arheologie din Piatra Neamţ, preotul Constantin Mătase. De la acel profesor a
    căpătat pasiunea pentru istorie şi arheologie şi imitându-şi profesorul, şi-a
    făcut propriul muzeu. A descoperit mai multe aşezări preistorice în satele din
    jur: o aşezare foarte mare aici în sat, unde săpăturile au durat aproape 20 ani
    şi unde s-au descoperit lucruri foarte importante pentru istoria noastră,
    printre care şi al treilea idol neolitic, al gânditorului.



    Şi pentru că odată intraţi în
    curtea muzeului vă întâmpină figurine diverse din piatră, cu diferite teme, precum: Femeie
    rugându-se, Idolul neolitic al Gânditorului, grupul Horea, Cloşca şi Crişan,
    Scufiţa Roşie, lucrată în detaliu, inclusiv cu aluniţa ce nu putea lipsi
    fetei frumoase de la ţară, custodele îşi continuă povestea: Tata a început la vârsta
    de 40 de ani să cioplească piatra şi lemnul, printr-o întâmplare. El a vrut
    să-i ajute pe arheologi să găsească idolii întregi, pentru că în muzeu o mare
    parte a idolilor originali au câte o parte lipsă. Tata a făcut imitaţii,
    arheologii s-au amuzat de ideea tatii, şi i-au spus că imitaţiile nu au valoare
    istorică dar că ar putea să facă sculpturi mai mari, că are talent de sculptor
    naiv. Lucrările lui au ajuns peste tot în lume, muzeul lui a fost foarte
    vizitat de turişti din străinătate. El şi-a decorat curtea şi poarta cu
    sculpturi, realizate de el.



    Şi
    spunând acestea interlocutoare noastră, urcă dealul din faţa casei, un deal cu iarbă, cu pomi fructiferi, aşa cum
    găsim în curţile oamenilor gospodari din zonă.


    În vârful dealului, suntem invitaţi
    în prima casă, de lemn, datată 1867. Revine cu detalii fiica artistului: Casa este şi ea destul de veche, este pentru o familie de ţărani mai
    înstăriţi, o casă în stilul caracteristic al arhitecturii zonei subcarpatice a
    Moldovei: cu prispă sau cerdac, decorată cu măşti, realizate de mama. Tata a
    fost cel care a învăţat-o să le lucreze. Ei au întreţinut tradiţia măştilor, o
    tradiţie foarte veche, precreştină, legată de cultul fertilităţii şi
    fecundităţii. Tata şi mama au întreţinut tradiţiile, de Crăciun şi Anul Nou, au
    confecţionat zeci de mii de măşti, care au ajuns peste tot în lume şi tradiţia
    colindatului: Pluguşorul, Haiducii, Capra, Ursul. S-a gândit să transforme şi
    casa în obiectiv de vizitare, păstrând interiorul, cu lucrurile tradiţionale
    satului românesc, folosite de ei toată viaţa: şi o colecţie de bundiţe, multe
    sculpturi din piatră sau lemn. Acolo sunt primele măşti realizate de tata; el
    păstra fiecare lucru, dacă era nefolositor, se gândea să-i dea o altă
    utilizare.



    Muzeul
    din Târpeşti cuprinde peste 3 mii de exponate, care se grupează pe teme precum:
    mărturii arheologice rezultate din săpăturile organizate în vecinătate,
    colecţie numismatică – ce cuprinde de la piese antice, la piese actuale
    româneşti şi străine, colecţia de etnografie locală, cu obiecte utilitare,
    decorative şi piese de port popular din zonă, colecţia de icoane şi piese de
    cult, colecţia de pictură naivă românească şi colecţia de sculptură naivă
    realizată de Neculai Popa. Toate aceste exponate pot fi vizitate în cele 12
    camere destinate muzeului.


    Şi tot aici vă puteţi bucura, la cerere, de spectacole cu măşti,
    puteţi încerca măşti populare şi puteţi să vă cazaţi în casele din curtea
    muzeului, pentru a trăi experienţa vieţii într-un muzeu viu.

  • Ţinutul Zimbrului

    Ţinutul Zimbrului

    Vă propunem astăzi să ne oprim într-un tărâm de legendă: Ţinutul
    Zimbrului. Ne aflăm în partea Nordică a judeţului Neamţ. Ținutul Zimbrului este
    destinația ecoturistică ce se suprapune peste Parcul Natural Vânători Neamț,
    orașul Târgu Neamț, comunele Agapia, Bălțătești, Crăcăoani și Vânători Neamț.


    O zonă de poveste, pentru că din apropiere vin poveştile lui Sadoveanu. Zonă
    de poezie, pentru că şi Eminescu şi Veronica Micle au trecut pe aici, iar cea
    din urmă a şi poposit pentru somnul cel veşnic (la Văratec). Zonă de legendă,
    pentru că străjerii cetăţii Neamţului slujesc şi astăzi amintirea domnitorului
    Ştefan cel Mare, apărătorul creştinătăţii, dar şi pentru că domniţele poartă
    costume medievale la început de iulie, cu ocazia comemorării domnitorului.


    Dintre tentaţiile zonei amintimculmi
    submontane împădurite, pădure de foioase, codrii de aramă, pădurea de
    argint (numite aşa datorită lucirii frunzelor de stejar), rezervație naturală
    întinsă pe 7 hectare. Oameni primitori. Bucate savuroase, gătite de răzeşiţe cu
    inimă mare. Concurs de arome şi gust cu nume mitic: Ceaunul fermecat, pregătit
    de sărbătoare. Bucate tradiţionale, generos udate cu ţuică, afinată sau vinuri
    moldoveneşti. Cetatea Neamţului, martora din timpuri străvechi a creşterii şi
    descreşterii zonei. La adăpostul zidurilor impunătoare, urcând pe pasarela pe
    piloni, Cetatea Neamţului îşi aşteaptă vizitatorii cu mai multe încăperi
    populate cu statui reprezentând oşteni, ţărani, în cuhnie, în sala mare, chiar
    şi în temniţă. Numai domnitorul nu este încă prezent la viaţa nouă a cetăţii.
    Lavanda Zimbrului răsfaţă cu miresme, simplă, în buchet sau săculeţi, dar şi în
    amestec cu sare sau ca apă de lavandă.


    În adâncul pădurii, după un urcuş viguros, vă puteţi
    privi, de la distanţă, cu zimbrul în libertate. Cu pas greoi, liniştit, rozând
    ocazional scoarţa vreunui copac. Am aflat că iarna
    zimbrii sunt mai uşor de observat. În semilibertate sau libertate, zimbrii care
    urmează să fie observaţi sunt căutaţi după urme de la prima oră a dimineţii,
    pentru ca vizitatorii să fie duşi pe urmele lor. Dacă urcuşul pieptiş nu vă
    tentează, la Centrul de vizitare al Parcului Natural Vânători Neamţ, sunteţi
    întâmpinaţi cu alte surprize.

    Am aflat mai multe de la Nicolae Dolhescu,
    responsabil cu turismul: O pasarelă suspendată la nivelul
    coronamentului, pe care dacă faci o plimbare, vezi coronamentul arborilor de
    aproape. Are 250 de metri, se urcă până la 13 metri înălţime. Pe pasarelă sunt
    panouri cu explicaţii cu speciile de arbori din zonă, cu animale, muşchi,
    licheni, ce pot fi văzuţi. Uneori de pe pasarelă se pot observa şi zimbrii. Avem
    amenajate nişte săli în zona Centrului de vizitare, o sală de educaţie
    ecologică, o expoziţie de fotografii vechi şi Muzeul Zimbrului, în care sunt
    diverse exponate. Pentru o vizită în zona Centrului de vizitare, nu trebuie
    programare, avem program zilnic de la 10.00 la 18.00, avem şi site-ul parcului.
    Dar pentru observat zimbrii în parc trebuie programare cu măcar 48 de ore
    înainte.Trebuie să fie un ranger disponibil, că nu pot merge singuri. În
    interiorul ţarcului o vizită poate dura 2, 3 până la 4 ore. Suprafaţa parcului
    având 110 hectare, îi putem găsi şi în jumătate de oră, să fie în zona
    hrănitorilor, dar putem merge şi 2-3 ore până să dăm de ei.


    La Agapia, un muzeu vivant povesteşte despre viaţa
    călugărilor. Aflăm că mănăstrirea a fost pentru început, una de călugări. Aflăm
    povestea călugărului celui bătrân, în chilia sa simplă şi întunecată, unde
    lumina era doar cea divină. Dar şi a călugărului celui tânăr, cu o chilie puţin
    mai prietenoasă. Întâlnim şi elemente din viaţa călugăriţelor de astăzi:
    războiul de ţesut, roata de olărit, cuptorul de pânie, pentru că, după cum ne
    povesteşte o măicuţă luminoasă şi plină de har, rugăciunea şi lucrul mâinilor te
    ţin în contact direct cu Dumnezeu.


    Zimbru, natură, pădure, zimbru.

  • În județul Neamț

    În județul Neamț


    Astăzi ne oprim în partea nord-estică a României, în județul Neamț. Numeroasele monumente istorice și religioase, dar și frumusețile naturale pe care le întâlnim în zona de deal și de munte a județului Neamț reprezintă tot atâtea atracții turistice. Mai mult decât atât, este o zonă în care veți putea vizita Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină Dragoș Vodă, un loc ideal pentru familiile cu copii, dar și pentru pasionații de fotografie.



    Atestat documentar în 1388 cu numele de “Piatra lui Crăciun”, orașul s-a dezvoltat în special după ce domnitorul Moldovei (1457-1504) Ștefan cel Mare a ridicat aici curtea domneasca, actualul centru istoric al orașului. Piatra Neamț este un important punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc către stațiunea Durău, fie spre minunatele chei ale Bicazului sau spre Târgu Neamț, pe drumul mănăstirilor. Alina Ferenț, din cadrul Centrului Național De Promovare și Informare Turistică Piatra Neamț:



    “Piatra Neamț este un oraș care oferă foarte multe variante pentru turiști, pentru cei care caută turism cultural, de aventură, pentru cei interesați de vestigii istorice. Este o zonă în care există multe activități de agrement. Există foarte multe variante de petrecere a timpului liber atât în oraș cât și în împrejurimi. Pe o distanță de 40 de km dinspre Piatra Neamț există foarte multe variante de excursii. Veți putea vedea mănăstiri cu o vechime de câteva secole, care păstrează muzee cu obiecte de cult foarte valoroase, cu cărți vechi, cu ateliere la care lucrează călugării și măicuțele. Se organizează și mese tradiționale acolo.



    Cei interesați de turismul ecumenic au o ofertă bogată. Dacă ne gândim la cei pasionați de natură și de aventură, orașul Piatra Neamț este înconjurat de munți pe care se pot face drumeții. Avem câteva rezervații naturale deosebite. Lacul Cuejdel e un lac foarte tânăr și poate fi destinația unei drumeții. Avem Cheile Bicazului, unice în România, cu stânci de peste 300 de metri, care mărginesc șoseaua și oferă, într-adevăr, un spectacol al naturii. Există în județul Neamț și aproape de Piatra Neamț și rezervația de zimbri Dragoș Vodă.



    Este singurul județ din România în care zimbrii se găsesc în condiții de libertate și semilibertate, într-un țarc de aclimatizare și la Grădina Zoologică. Zimbrii liberi pot fi observați într-un safari într-o zonă aflată la doar 30 de km de orașul Piatra Neamț. După o plimbare prin muzee și prin centrul istoric, turiștii se îndreaptă spre împrejurimi, iar seara se întorc la tihna orașului de munte, în condiții foarte bune de cazare.”



    Una dintre cele mai vizitate mănăstiri din județul Neamț este Agapia. Este vorba de o ctitorie din 1647. Ceea ce stârnește interes la Agapia este pictura din interiorul bisericii sau de pe icoanele mai mari sau mai mici. Biserica a fost pictată în stilul neoclasic al vremii. Marele pictor român Nicolae Grigorescu avea 20 de ani când a pictat-o și a folosit gravuri în alb-negru având ca model capodopere ale Renașterii.



    Ne continuăm drumul alături de Alina Ferenț, din cadrul Centrului Național De Promovare și Informare Turistică Piatra Neamț:



    “Avem în Piatra Neamț și un ștrand care este o atracție pentru toată zona Moldovei în timpul verii. Avem și o telegondolă care pornește de la gară și merge până pe muntele Cozla, unde este o priveliște deosebită asupra orașului. În depărtare, se vede și muntele Ceahlău. Acesta din urmă e tot în județul Neamț și se poate face o drumeție până acolo. Se poate urca până la vârful Toaca, se poate înnopta la Cabana Dochia. Sunt foarte multe motive pentru care turiștii ar putea veni în orașul Piatra Neamț și în județul Neamț. Este o zonă în care se păstrează foarte bine tradițiile. La acestea, se adaugă partea modernă de agrement. Se face în Cheile Șugăului, în Cheile Bicazului.”



    Cei care sunt interesați de obiecte de artizanat și de etnografie ar trebui să înceapă cu o vizită la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamț, spune Alina Ferenț, din cadrul Centrului Național De Promovare și Informare Turistică Piatra Neamț:



    “Este foarte frumos amenajat și reabilitat de curând. Aici, turiștii pot vedea tradițiile românești structurate pe cele patru anotimpuri. De asemenea, sunt foarte multe muzee sătești unde se găsesc astfel de exponate. Există foarte mulți meșteri populari care lucrează. Avem un festival care se numește Lada cu Zestre care se organizează, de obicei, la sfârșitul lunii mai, unde se întâlnesc meșteri din toată țara. Acești se unesc în centrul orașului și lucrează alături de toate obiectele realizate de ei, expuse pentru vânzare.



    În județul Neamț, există Muzeul Popa, în localitatea Târpești, aproape de casa scriitorului român Ion Creangă. Acolo există o colecție deosebită de obiecte de artizanat. Întâlnirile cu meșterii sunt posibile și la “Șezătoarea de piatră”, de la Centrul pentru cultură și arte Carmen Saeculare. Acolo, un grup de femei lucrează ii după modele din străbuni.”



    Alina Ferenț, din cadrul Centrului Național De Promovare și Informare Turistică Piatra spune că zona se poate promova și din punct de vedere gastronomic:



    “Moldova se știe că păstrează vechi rețete. Unele au fost îmbunătățite și reinventate. Printre preparatele noastre tradiționale amintim tochitura moldovenească, ciorbele făcute cu borș de putină, așa cum le făceau bunicii noștri. Avem păstrăv afumat în cetină de brad, caracteristic zonelor de munte. Acesta se poate găsi la păstrăvăriile din zonă, care sunt numeroase. În restaurantele cu specific tradițional, vă puteți delecta și cu plăcintele Poale-n Brâu. Însă și turiștii interesați de bucătăria modernă vor fi răsfățați. Avem, de exemplu, foarte multe oferte raw-vegan.”



    Invitația a fost lansată pentru a vă trece această destinaţie în planurile dvs de vacanţă. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație.



  • Spiești, satul care a plecat de pe hartă

    Spiești, satul care a plecat de pe hartă

    Reportaj la Spiești, sat depopulat și scos de pe hartă în perioada comunismului. Astăzi, Spiești (jud Neamț) mai are două case și doi locuitori. Aflăm cum trăiește Neculai Ioniță, supraviețuitor al reformei administrative care l-a condamnat la singurătate.



    Fotografii de Valentin Țigău




  • Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Deşi nu se află în topul
    destinaţiilor turistice din România precum Transilvania, litoralul Mării Negre sau,
    mai recent, Bucureştiul, zona Neamţului are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită. În judeţul Neamţ, vizitatorii vor descoperi atracţii ale naturii,
    situri istorice încărcate de legende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi o
    gastronomie căreia nu îi poţi rezista.


    O parte a atracţiilor turistice se aflăîn municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra Neamţ. În centrul
    oraşului se află Ansamblul Curtea Domnească, ale cărui începuturi datează din a
    doua jumătate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului Moldovei, Ştefan
    cel Mare. Din fosta Curte Domnească mai există doar o parte din zidurile de
    incintă şi din pivniţe. Aici se află Biserica Domnească Sfântul Ioan,
    construită din piatră în 1497 – 1498 în stil arhitectural moldovenesc. Dintre
    multele muzee din oraş, unul este special şi anume Muzeul de artă Eneolitică
    Cucuteni. A fost deschis în anul 2005 în clădirea unei foste bănci, chiar în
    zona istorică a oraşului. În vitrinele muzeului sunt expuse vase de ceramică
    pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care au aparţinut unei civilizaţii
    care a locuit în zona Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul Rep.
    Moldova şi al Ucrainei între 4600 şi 2750 î.H. Numele acestei civilizaţii a
    fost legat de descoperirile arheologice din 1884 şi 1893 din localitatea
    Cucuteni de lângă Iaşi.


    Să
    continuăm prezentarea judeţului Neamţ cu ajutorul jurnalistului Traian
    Bădulescu: Judetul Neamţ este unul dintre
    judeţele de top ca potenţial turistic din România. Turismul rural este destul
    de dezvoltat. Sunt sute de pensiuni rurale, sunt şi câteva hoteluri mari de 3
    şi 4 stele de calitate, care au fost renovate în ultimii ani. Avem legendarul
    Han al Ancuţei, care este unul dintre cele mai cunoscute hanuri şi restaurante
    tradiţionale româneşti, solicitate şi de românii şi de străinii care trec prin
    zonă. Avem pitorescul lac Bicaz, avem peisaje montane, Muntele Ceahlău, sunt
    munţi foarte buni pentru drumeţiile montane.


    De
    la Piatra Neamţ se ajunge foarte repede la Barajul de la Bicaz şi mai departe,
    trecând munţii spre Transilvania prin Cheile Bicazului, în Parcul Naţional cu
    acelaşi nume. Tot de la Bicaz se ajunge în Parcul Naţional Ceahlău şi la
    Muntele cu acelaşi nume.



    O altă
    rută pe care se poate ajunge pe Muntele Ceahlău este prin oraşele Roman şi
    Târgu Neamţ. La Roman se află Casa memorială a unuia dintre cei mari muzicieni
    pe care i-a dat România, Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai mari dirijori
    ai lumii. Între Roman şi Târgu Neamţ se află celebrul Han al Ancuţei, construit
    la sfârşitul secolului al 18-lea pentru a fi loc de popas pentru negustorii
    care treceau prin această zonă a Moldovei. Unul dintre cei mai prolifici
    scriitori români, Mihail Sadoveanu, a reunit
    9 povestiri sub titlul Hanul Ancuţei, volum apărut în anul 1928.


    Ajungem
    şi în zona oraşului Târgu Neamţ, unde întâlnim multe
    obiective turistice precum cetatea medievală cu acelaşi nume, apoi Casa
    memorială a lui Ion Creangă, un alt nume important al literaturii române. Este casa
    copilăriei scriitorului, aflată la Humuleşti, un sat devenit cartier al oraşului
    Târgu Neamţ. Mergând spre zona montană, ajungem în Parcul Natural Vânători
    Neamţ şi la rezervaţia de zimbri de la Dragoş Vodă. Tot pe raza comunei
    Vânători Neamţ, la circa 15 km de Târgu Neamţ se află cea mai veche
    şi cea mai însemnată aşezare monahală din istoria Moldovei – Mănăstirea Neamţ. A
    fost ctitorită de voievozi din neamul Muşatinilor, precum Petru I Muşat,
    Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. În incinta mănăstirii l-am întâlnit pe părintele
    Andrei pe care l-am rugat să ne spună de ce este important pentru turiştii români
    şi străini să viziteze această mănăstire? În primul rând pentru că
    această mănăstire a Neamtului este simbolul monahismului şi culturii
    noastre româneşti. Mai mult decât atât, este o frumuseţe şi o ctitorie a
    voievozilor muşatini care, precum aţi văzut şi dvs a scos în evidenţă frumuseţea şi cultura româneascăîncă din Evul
    mediu. Fiind situată lângă Cetatea Neamţului, a avut un loc
    strategic în acele perioade, plus că mănăstirea a primit danii din partea domnitorilor muşatini destul
    de însemnate şi apoi înfrumuseţarea acestei mănăstiri a avut un rol foarte important şi a fost şi un
    privilegiu pentru această mănăstire deoarece primul mitropolit al Moldovei şi stareţ al Mănăstirii
    Neamtului a fost Iosif I Muşat, tot din neamul Muşatinilor.


    De menţionat că la mănăstirea Neamţ a apărut, în secolul al
    14-lea, o şcoală de caligrafi şi miniaturişti, iar din anul 1800 a funcţionat o
    tipografie. De la mănăstirea Neamţ, după un drum de circa 50 de km printr-o zonă cu păduri bogate,
    se ajunge în staţiunea Durău. Este o staţiune liniştită, cu hoteluri şi
    structuri de cazare de calitate şi cu o pârtie de schi. Acum, însă, în timpul verii, staţiunea Durău
    este punctul de plecare în drumeţii, cele mai frecventate trasee fiind cele spre
    vârful Toaca de pe Muntele Ceahlău, muntele care are şi o zi, 6 august, când în
    calendarul ortodox este Sărbătoarea Schimbării
    la Faţă. În
    dimineaţa
    acelei zile, cei care ajung pe vârful Toaca, la peste 1900 de metri altitudine,
    sunt martorii unui fenomen misterios. După răsăritul soarelui, Vârful Toaca
    face o umbră în formă de piramidă, învăluită într-o aură multicoloră, ceea ce
    întăreşte legendele legate de acest munte, sacru pentru daci. Ei credeau că pe
    acest munte se află zeii şi urcau spre vârful acestuia pentru a se ruga şi a fi
    mai aproape de cer.