Radio România Internațional

Tag: judetul Prahova

  • SPA în satul Chiţorani, comuna Bucov, judeţul Prahova

    SPA în satul Chiţorani, comuna Bucov, judeţul Prahova

    Turismul viniviticol are deja o mai lungă tradiţie la noi în ţară.
    La fel şi turismul balnear şi de wellness, cu varianta modernă de SPA. Din
    păcate, însă, în România există doar puţine zone care se promovează turistic
    prin îmbinarea acestor două atuuri: degustarea de vinuri şi vizite la cramă,
    dar şi oferta de SPA pe baza produselor derivate din struguri.


    De ce merită să căutăm ofertele SPA pentru vacanţe am aflat de la
    Ioana Marian, fondatoarea platformei DespreSPA.ro, care ne-a recomandat
    vinoterapia:

    Pentru că la SPA, prin atmosfera de acolo,
    ţi se relaxează simultan toate cele cinci simţuri, şi atunci te relaxezi şi
    psihic, nu doar la nivel fizic. Avem şi în România şi trebuie să spun că
    vinoterapia se bucură de succes, datorită ingradienţilor din boabele de
    struguri. Principalul ingredient este polifenolul, care combate radicalii
    liberi, implicaţi în procesul de îmbătrânire. Substanţa activă are un puternic
    efect antioxidant şi de aceea este atât de eficientă ca tratament anti-aging.
    Practic hidratează şi revitalizează tenul matur, are efecte în tratamentele de
    lifting şi luminozitate şi pentru tenul lipsit de tonus şi elasticitate. De
    asemenea, vinoterapia este cunoscută şi pentru eficienţa sa în combaterea
    celulitei şi de aceea este folosită şi în tratamentele SPA corporale, nu doar
    în cele faciale. Iar zeama conţinută de boabele de struguri elimină apa din
    ţesuturi şi toxinele acumulate şi totodată împiedică formarea nodulilor adipoşi
    subcutanaţi.


    Profităm de experienţa Ioanei Marian în oferte SPA şi căutăm zone
    viticole ce oferă şi tentaţii de acest gen:

    Sunt câteva SPA-uri
    care oferă vinoterapie. Este un centru SPA în satul Chiţorani, din comuna
    Bucov, în judeţul Prahova. Ei au o podgorie de 70 de hectare, în satul
    Chiţorani şi mai au 40 de hectare la Ceptura.


    Ne aflăm în satul Chițorani (în trecut, Gâlmele), sat din comuna
    Bucov, județul Prahova, aflat în partea central-estică a județului, în
    Subcarpații de Curbură, la o distanță de 9-10 km depărtare de Ploiești. Atestată
    spre sfarșitul secolului al XV-lea, comuna Bucov tentează prin câteva obiective
    istorice. Aici se află biserica de lemn Sfântul Nicolae (secolul al XVII-lea)
    din Valea Orlei și ansamblul bisericii Sfântul Stelian, din satul Chițorani,
    ansamblu format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță, clădit la 1797, de paharnicul Constantin
    Cantacuzino și soția sa, Smaranda şi refăcut în secolul al XIX-lea. Ambele sunt
    monumente istorice de arhitectură de interes național. Alte obiective din
    comună incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova sunt două
    situri arheologice: așezarea din punctele la Tioca și Rotari din satul
    Bucov, așezare care datează din secolele al IX-lea-al X-lea; și situl de la
    ferma 11 din Chițorani, ce cuprinde așezări din Epoca Bronzului, perioada
    Latène și secolele al V-lea-al VIII-lea e.n. Un altul este clasificat ca
    monument de arhitectură: casa Constantin Stere (1900), astăzi sediu de fundație
    culturală, aflată în parcul Constantin Stere de lângă Bucov.


  • Comuna Măgureni, judeţul Prahova

    Comuna Măgureni, judeţul Prahova


    Revista “Vacanţe la ţară” și ANTREC România au continuat, anul acesta, tradiţia anilor precedenţi, decernând premiile “Margareta de Aur”, a XVII-a ediţie. Marele premiu a fost atribuit unui complex din comuna Măgureni, judeţul Prahova. La Măgureni, la numai 29 km de Ploiești, reședința de județ, și 12 km de Câmpina, al doilea municipiu din județ ca mărime, vă puteţi bucura de natură, istorie şi tradiţii.



    Comuna este situată într-o zonă de șes, înconjurată de mici dealuri, majoritatea împădurite. În comuna Măgureni se află două monumente istorice de arhitectură, ambele aflate în satul cu acelaşi nume: Măgureni – biserica “Sfânta Treime” (1671-1674, refăcută la mijlocul secolului al XIX-lea, în 1839 și în 1995) și ruinele conacului Drăghici Cantacuzino. Biserica păstrează parțial pictura originală (de la brâu în jos) a celebrului pictor Pârvu Mutu, realizată între 1693 și 1694. Picturile sunt impresionante prin desenul remarcabil și coloritul variat, prin frumusețea și expresivitatea lor. În biserica de la Măgureni, aureolele sfinților sunt realizate din tablă aurită, pentru a spori realismul compoziției. Catapeteasma, realizată la Viena, pe care o putem vedea astăzi în biserică este cea originală din lemn de păr sculptat în stil brâncovenesc și învelit în foiță de argint. Pe catapeteasmă se găsește vulturul bicefal, simbolul cantacuzinilor.



    Conacul Drăghici Cantacuzino, cunoscut si sub numele de “Micul Trianon”, este astăzi în ruine. Pot fi văzute doar zidurile exterioare, urme ale unor ziduri interioare şi urme ale bolţilor ce acopereau pivniţele. Conacul a fost proiectat ca un palat în stil eclectic francez, cu 365 de dormitoare, ce aveau să fie completate de o suită de grădini şi fântâni după modelul celor de la Versailles şi a început să fie construit în anul 1911, de către George Grigore Cantacuzino. Lucrările nu au fost terminate, deoarece Grigore Cantacuzino a murit în anul 1913. Zona a fost ocupată, în 1916, de armata germană care a folosit învelitoarea de alamă a palatului în confecţionarea de obuze. Ulterior, clădirea s-a deteriorat în timp, ajungând în stadiu de ruine, fiind folosită în filmarea unor cadre de război.



    La Măgureni, puteţi descoperi Satul banului, complexul premiat, organizat cu multă pasiune şi în urma unei serioase munci de cercetare de Răzvan Dobre, care ne-a povestit “Am creat locul ăsta, care a primit şi Marele Premiu, Margareta de Aur de anul acesta, încercând să aduc în primplan cultura moşnenilor (n.r. ţărani liberi), dar şi locurile mele natale şi locurile de pe Valea Proviţei. Eu, la Satul banului am încercat să dezvolt o gospodărie moşnenească, cu toate elementele unei gospodării tradiţionale, după criteriile moşnenilor. Am făcut o casă, care se cheamă Casa mare, am făcut anexa gospodărească pentru animale şi fânarul, am creat un pătul, am creat “atelierul de tâmplărie a lui tataie”, aşa cum îl ştiam noi din copilărie.”



    Mai trebuie menţionat că acest loc se laudă cu absenţa semnalului GSM şi cu lipsa televizoarelor, la care se adaugă slow-cooking autentic, reţetele reinventate aici necesitând şi până la trei zile de preparare, fiind, unele, gătite în faţa sobei şi nu direct la foc, precum, de exemplu, o ciorbă de fasole cu gutui, din reţetarul bunicilor. Cu speranţa că veţi da curs sugestiei noastre de călătorie, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie.




  • Atracţii mai puţin cunoscute în judeţul Prahova

    Atracţii mai puţin cunoscute în judeţul Prahova

    Astăzi vă invităm în judeţul Prahova pentru a descoperi obiective mai puţin cunoscute. Ca zonă turistică, Prahova îşi are începuturile în a doua jumătate a secolului al 19-lea şi se datorează în special construirii Castelului Peleş, la Sinaia şi stabilirii acolo a reşedinţei de vară a regelui României, Carol I. De atunci, a crescut interesul pentru localităţile din apropiere, care s-au transformat în timp în staţiuni care, la rândul lor, alcătuiesc cea mai atractivă şi, totodată, cea mai aglomerată destinaţie turistică montană din România: Valea Prahovei.



    Prahova poate fi destinaţia oricărui turist, indiferent de vârstă, indiferent de anotimp. Aici se găsesc o serie de destinaţii inedite, cum ar fi castelul Iulia Haşdeu, de la Câmpina, Muzeul Ceasurilor şi Muzeul Petrolului, ambele din Ploieşti. Crucea de pe Vârful Caraiman, din Munţii Bucegi, care a intrat în Cartea Recordurilor Guiness pentru cea mai mare construcţie metalică, la cea mai mare altitudine.



    Traian Bădulescu, operator de turism ne-a povestit despre alte tentaţii descoperite: “O zonă fascinantă pe care am descoperit-o şi eu recent, este zona Floreşti-Filipeştii de târg. E foarte aproape de Bucureşti, între Ploieşti şi Valea Prahovei, una dintre cele mai renumite zone turistice ale României. În afară de Valea Prahovei, mai avem în judeţul Prahova mai multe atracţii turistice foarte importante. La Floreşti se află ruinele unui palat extraordinar, Micul Trianon, un palat care chiar imita vestitul palat Trianon, din Franţa. A fost construit în 1911de cel mai bogat român şi unul dintre cei mai bogaţi europeni de la acea vreme, din familia Cantacuzino, supranumit Nababul. Chiar dacă este în ruină acum palatul, există un proiect de prezervare a zidurilor şi va fi transformat într-un spaţiu atât de vizitare, cât şi de evenimente. Acolo se află şi un turn, copie fidelă aproape a Turnului Chindiei (n.r. din Târgovişte) şi sunt peisaje de vis. Vorbim de o zonă de deal. Tot în acestă zonă a Subcarpaţilor, din judeţul Prahova, se află mai multe vestigii ale unor familii boiereşti şi nobiliare, Cantacuzino şi Filipescu. De exemplu, conacul Pană Filipescu a fost recent restaurat, din Filipeştii de Târg şi poate fi vizitat. Este un muzeu extraordinar. Pe de altă parte, tot în Filipeştii de târg pot fi văzute ruinele palatului postelnicului Constantin Cantacuzino, tatăl lui Constantin Brâncoveanu.



    În zonă, turiştii se pot bucura de găzduirea multor pensiuni construite în ultimii ani, care păstrează stilul tradiţional muntenesc. Iar oferta de activităţi a pensiunilor e pe măsură, după cum ne-a spus Traian Bădulescu: “Turistul poate vizita o herghelie, se poate plimba cu caii, se poate plimba cu căruţa, are variante de drumuri off-road şi bineînţeles vestigii istorice. Şi nu departe sunt şi foarte multe podgorii. Vorbim de judeţul Prahova, de zona subcarpatică. Deci atenţie mare pentru amatorii de vinuri!



    Cu adevărat, în Prahova există un “drum al vinului, concurent cu alte programe similare, pe plan internaţional. În zona Dealu Mare se poate degusta soiul Fetească Neagră, ambasadorul vinurilor româneşti. La o degustare organizată, oferta este de 4-6 vinuri, în funcţie de cramă.

  • Judeţul Prahova

    Judeţul Prahova

    Vă propunem astăzi să descoperiţi alături de noi judeţul Prahova, altfel
    decât prin prizma staţiunilor montane de aici. Ne aflăm într-una dintre regiunile turistice cele
    mai renumite din Munții Carpați, pe traseul râului Prahova, în partea de
    sud-est a României.


    Dincolo de mult cunoscutele staţiuni montane Breaza, Sinaia, Bușteni şi
    Azuga, judeţul Prahova îmbie şi cu alte atracţii. Aflăm mai multe de la Emilia
    Iancu, directorul Muzeului judeţean de ştiinţele naturii Prahova: Aveţi ce vizita în judeţul Prahova, aproape că vorbele nu înseamnă
    nimic. În oraşul Ploieşti găsim Muzeul Petrolului, care prezintă istoria petrolului,
    modul în care a evoluat industria petrolieră în România. În afară de acesta,
    există în oraşul Sinaia Muzeul Rezervaţiei Bucegi, care prezintă rezervaţia cu
    tot ce are ea deosebit ca floră şi faună. În oraşul Slănic avem Muzeul Sării,
    care ne prezintă metodele de extracţie ale sării şi totodată principalele
    aspecte de vizitat din oraşul Slănic, oraş turistic, unde există şi o salină
    care poate să fie vizitată.

    În oraşul Vălenii de Munte, un oraş cu un relief
    deosebit şi o climă deosebită, poate să fie vizitat Muzeul Văii Teleajenului,
    un muzeu care prezintă peisajul antropic, începând de la şes şi celelalte
    aspecte legate de floră şi faună a Văii Teleajenului, legat de cele patru
    anotimpuri. Acolo cântă cucul, urlă lupul, este deosebit de interesant şi
    atractiv, interactiv şi acesta. Urcăm la munte şi vedem Muzeul de flori de
    mină, din localitatea Cheia, unde este explicat ce înseamnă florile de mină şi
    sunt o mulţime de exponate deosebite. Şi tot la Cheia este un muzeu deosebit,
    un muzeu de antropologie, muzeu realizat în casa de vacanţă a antropologului
    Francisc Reiner, creator de şcoală de antropologie, un muzeu în care poţi
    înţelege ce este antropologia, cu ce se ocupă ea şi ce poate prezenta şi acesta
    este tot interactiv.


    Dacă rămânem în decorul blând al câmpiei care înconjoară Ploieştiul, putem
    descoperi câteva repere ale zonei, păstrate cu grijă de oamenii locului. Conacul
    Pană Filipescu este un astfel de exemplu, un muzeu surprinzător, restaurat în
    anul 2016, ridicat la mijlocul secolului al XVII-lea, care evocă istoria
    familiilor Cantacuzino (care au dominat politica internă şi externă a Ţării
    Româneşti de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi până în prima jumătate a
    secolului al XVIII-lea) şi Filipescu. În Ploieşti putem afla şi povestea negustorului
    Hagi Prodan, care şi-a făcut averea din comerţul cu aramă adusă din Macedonia. Şi
    tot aici putem să ne oprim la Casa Dobrescu, monument de arhitectură de la
    sfârşitul secolului al XVIII-lea, în care a creat dramaturgul român Ion Luca
    Caragiale.


    Muzeul Ceasului este un alt obiectiv ce trebuie văzut, odată ajunşi în
    zonă. Aici găsim o colecţie unică în ţară, găzduită într-o clădire monument
    istoric de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este vorba de peste 4.000 de
    piese, de la cadrane solare, clepsidre, nisiparniţe, ceasuri de mobilier, de şemineu,
    de perete, de buzunar şi de călătorie. Majoritatea pieselor functionează şi
    astăzi chiar dacă au o vechime de peste 150 de ani.


    Un Muzeu inedit este şi Muzeul Omului, despre care am aflat de la Emilia Iancu,
    directorul Muzeului judeţean de ştiinţele naturii Prahova: În Prahova întâlniţi
    Muzeul Omului, un muzeu deosebit ca temă, un muzeu-şcoală, realizat interactiv,
    care poate să fie vizitat absolut de toate categoriile de vârstă, unde fiecare
    găseşte un răspuns la întrebarea lui legată de mediu, legată de om, de felul în
    care a evoluat, despre structura lui anatomică, cum este localizat în lumea
    celorlalte vieţuitoare, animale şi plante, cum trebuie să protejeze mediul şi
    care pregăteşte permanent, sub formă de lecţii orice curiozitate legată de
    mediul natural.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre,
    vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie

  • Kristina Piškur, din Slovenia

    Kristina Piškur, din Slovenia


    A venit în România pentru un an, prin Serviciul
    European de Voluntariat, pentru a lucra cu copii şi tineri din spitale şi
    centre sociale. De atunci, au trecut mai bine de doi ani. În prezent, este
    lucrător de tineret şi lucrează în calitate de coordonator de activităţi la
    centrul de tineret al asociaţiei Curba de Cultură, cu sediul în comuna
    Izvoarele, judeţul Prahova.


    Kristina Piškur a studiat Ştiinţe politice, are 28
    de ani şi este din Ljubljana, Slovenia. Iar când a venit în România nu ştia
    prea multe despre ţara noastră. Am venit în septembrie 2015 în
    Bucureşti, unde am lucrat cu o asociaţie nonguvernamentală care se ocupă cu
    animaţia clinică şi cu lucrul cu copii. Am stat în Bucureşti într-un apartament
    cu mai mulţi voluntari. A fost o echipă internaţională, cu care am lucrat un
    an. În acea perioadă m-am întâlnit cu români care m-au inspirat foarte mult în
    domeniul lucrului cu tineretul. Am înţeles ce înseamnă youth work şi am vrut
    să descopăr cât mai mult posibil. Aşa a venit şansa de a mă muta într-o zonă
    rurală, unde stau acum, care îmi place extrem de mult. M-am simţit acceptată
    foarte repede, m-am simţit binevenită şi de aceea am rămas. A fost şi
    curiozitatea foarte mare de a vedea cum pot să mă integrez într-o comunitate
    complet nouă.


    După experienţa acestor aproape doi ani şi
    jumătate, Kristina Piškur intenţionează să mai rămână în România. Este convinsă
    că, într-o societate, schimbarea începe la nivel local, de aceea, în calitate
    de lucrător de tineret, îi învaţă pe tineri să gândească critic şi să se
    implice civic: Îmi plac foarte multe lucruri în România şi
    văd încă foarte multe de făcut. Sunt asemănări între ţara mea şi România, mi se
    pare foarte aproape de ce am trăit acasă, trăiesc un sentiment care îmi
    aminteşte de când eram mică. Şi când zic că mai sunt foarte multe lucruri de
    făcut, mă refer la faptul că nu suport să aud când unii oameni spun că nu se
    poate face nimic cu ţara asta, că este totul pierdut. Asta înseamnă că este
    nevoie de o societate civilă mai puternică. Aici văd eu lucrul de tineret, de
    fapt. Societatea civilă se formează prin educaţie, prin acţiune directă, care
    se întâmplă deja şi trebuie doar să crească.



    Scopul
    asociaţiei Curba de Cultură, în cadrul căreia lucrează Kristina, este de a
    revitaliza mediul rural din România. Astfel că, prin proiectele pe care le
    derulează, îşi propun să contribuie la reducerea dificultăţilor cu care se
    confruntă tinerii, la asigurarea accesului la învăţare şi la creşterea
    oportunităţilor oferite acelora care simt nevoia de schimbare şi de o viaţă mai
    bună în mediul rural. Despre aceste proiecte povesteşte Kristina, în calitate de
    coordonator de activităţi Noi lucrăm aici, în zona rurală, având nouă
    voluntari străini, care vin din diferite ţări din Europ şi, care desfăşoară
    activităţi nonformale în şcolile locale. Ei sunt prezenţi la orele de limba
    engleză sau de limba franceză în calitate de vorbitori nativi. Pe lângă faptul
    că asta schimbă foarte mult dinamica orelor de curs de la şcoală, se vede cum,
    în această comunitate destul de închisă, se deschid minţile copiilor şi
    tinerilor. De exemplu, se întâlnesc pentru prima dată cu un italian vegan şi
    înţeleg acum ce înseamnă vegan, de ce nu consumă carne sau lapte. Este o
    experienţă de interculturalitate foarte puternică. Acesta este un proiect pe
    care îl facem. Şi pe de altă parte, sper să începem acum, în ianuarie, un proiect
    prin care vrem să aducem împreună, la aceeaşi masă, tineri din localitate şi
    factorii decizionali – membri ai Consiliului Local, pentru a discuta într-un
    dialog structurat. În cadrul acestui dialog să putem găsi lucruri comune -
    care sunt interesele tinerilor şi cu ce pot ajuta Primăria şi Consiliul Local.
    Este un proiect finanţat prin programul Erasmus +, care sper să aibă un impact
    direct asupra comunităţii locale şi să reuşim să implicăm cât de mulţi tineri
    posibil, ca să înveţe ce înseamnă să fie într-un dialog cu cineva care are
    putere decizională, să prezinte argumente, să se gândească la soluţii … de
    fapt, să fie cetăţeni activi, participativi.

  • Atracţii în judeţul Prahova

    Atracţii în judeţul Prahova

    Judeţul Prahova este cunoscut mai ales pentru staţiunile turistice de pe Valea
    Prahovei şi pentru zona viticolă Dealu Mare. Aici vă veţi bucura de peisaje
    spectaculoase, dar puteţi vizita şi castele, conace, muzee inedite, cum ar fi
    Muzeul Petrolului sau Muzeul Ceasului, mănăstiri vechi şi chiar o salină.
    Dintre acestea, Muzeul Ceasului din Ploieşti
    este unic în Europa. Clădirea muzeului a fost construită în anul 1890 şi
    adăposteşte o colecţie de aproximativ 4.000 de exponate: cadrane solare,
    ceasuri cu apă, ceas cu întoarcere la 365 de zile, nisiparniţe, ceasuri de
    masă, pendule şi clepsidre. Veţi avea ocazia să vedeţi aici evoluţia timpului
    şi a instrumentelor de măsurat, din secolul XVI, până la începutul secolului
    XX.


    Adrian Voican, preşedinte
    al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova, consideră că
    turiştii trebuie să plece din România cu zâmbetul pe buze. Primul lucru pe
    care-l remarcă străinii atunci când vin este că, în România, Oamenii sunt
    deschişi, sunt primitori, iar prin acest lucru, regiunea Prahova este diferită
    de alte destinaţii turistice consacrate. Prahova este una
    dintre regiunile cele mai importante din punct de vedere turistic ale României,
    alături de zona Transilvaniei pentru tradiţii şi zona litoralului, pentru cei
    care vor să facă plajă la Marea Neagră. În Prahova există o binecunoscută zonă
    montană, cu staţiuni, dar străinii sunt interesaţi să viziteze în special
    castelul Peleş sau castelul Pelişor. În Câmpina avem Muzeul
    Iulia Haşdeu şi Muzeul Nicolae Grigorescu. Avem şi casa George Enescu, în
    Sinaia. Aceste obiective sunt interesante din punct de vedere cultural şi
    istoric. Sinaia este, probabil, perla Carpaţilor, perla Bucegilor. În istorie a
    fost cunoscută ca fiind staţiunea regilor României. Este autentică, spre
    deosebire de alte zone, care sunt mai comerciale. Este, de asemenea, foarte
    important de parcurs, indiferent de perioada anului, Drumul Vinului. Avem
    podgorii şi crame importante în judeţul Prahova, începând cu Valea Călugărească,
    Ceptura Tohani, Urlaţi. Cel mai important este vinul roşu. Feteasca Neagră este
    un ambasador al zonei. Turismul de sănătate s-a dezvoltat mult în Prahova. Avem
    la Poiana Câmpina puse în valoare câteva izvoare sărate şi terapeutice de mare
    valoare. Sunt de patru ori mai sărate decât apa de la Techirghiol,
    de exemplu. Aici se poate face tratament cu nămol de Techirghiol pe toată
    perioada anului.

    Sinaia este un
    centru extraordinar pentru turismul de afaceri, continuă Adrian Voican,
    preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, Prahova.
    Se organizează conferinţe medicale, de anvergură internaţională, cu până la
    5.000 de participanţi. S-a investit foarte mult atât în zona
    privată a modernizării hotelurilor, cât şi în partea publică. Transportul pe
    cablu, către platoul Bucegi s-a modernizat încă de anul trecut. De la începutul
    acestui an, funcţionează al doilea tronson al telegondolei. După doi ani de
    investiţii, s-a terminat modernizarea centrului staţiunii, iar acum arată ca o
    staţiune montană din vest. Dar nu ne vom limita la Sinaia. La Buşteni, trebuie
    vizitat castelul Cantacuzino, o bijuterie arhitectonică, bine pusă în valoare.
    Aici au loc diverse concerte speciale. De multe ori, sunt invitaţi ai Teatrului
    Balşoi, din Moscova. În apropiere, în Azuga există un hotel de cinci stele,
    foarte aproape de pârtia de schi. Există şi hoteluri de două sau trei stele în
    această staţiune, cunoscută şi ca destinaţie de schi pentru copii. Preţurile
    pentru cazare şi pentru practicarea schiului sunt destul de mici.




    În Câmpina, ne
    oprim la o pensiune de trei margarete. Elena Lamba, proprietară a pensiunii a
    găzduit mulţi turişti de-a lungul vremii. Printre aceştia şi mulţi străini,
    cărora le-a alcătuit un program de vizitare, astfel încât să profite la maxim
    de sejurul petrecut în judeţul Prahova. Pensiunea se află la poalele dealului
    Muscel, la doar cinci minute de mers pe jos de castelul Iulia Haşdeu şi de
    Muzeul Nicolae Grigorescu. La 300 de metri s-a deschis un loc
    special amenajat cu terenuri de tenis, de fotbal, de badminton, închiriere de
    biciclete, de ATV-uri, biciclete pentru copii. Există un spaţiu special
    amenajat pentru role. Mai avem în apropiere biserica de la Brazi, monument
    istoric, după care, foarte multă verdeaţă. Recomandăm plimbări prin pădurea
    Valea Doftanei şi o vizită la mănăstirea Brebu, ridicată de domnitorul român
    Matei Basarab.


    Locurile pentru
    Crăciun şi Revelion sunt aproape epuizate. Din cele aproximativ 15.000 de
    locuri de cazare de pe Valea Prahovei, 90% sunt deja ocupate, spune Adrian
    Voican. Zona este foarte cunoscută printre turiştii din România şi din afara
    ei. Pentru toţi aceştia, există centre de informare la Sinaia, Buşteni, Azuga,
    Câmpina, Breaza, care pun la dispoziţie materiale de promovare şi hărţi în mai
    multe limbi de circulaţie internaţională. Găsim informaţii
    despre atracţii locale. De exemplu, din punct de vedere gastronomic, pe lângă
    Drumul Vinului, avem şi Drumul Fructelor, Festivalul Dulceţei, în luna
    septembrie, la Brebu, Festivalul Castanilor, în Ploieşti. Se organizează
    Festivalul Caşcavelei pe Valea Doftanei, Festivalul Ţuicii, în octombrie, la
    Vălenii de munte. Pentru iubitorii sporturilor, există Clubul de golf de la
    Breaza. Sunt multe lucruri de făcut pe Valea Prahovei, nu numai schi sau
    sporturi de iarnă. Mountain bike-ul s-a dezvoltat foarte mult. Vara,
    instalaţiile de cablu sunt folosite nu pentru a transporta schiori, ci
    biciclişti. Există ateliere de ie originală, brodată manual, în Breaza. La
    Puchenii Moşneni există centre meşteşugăreşti pentru împletituri din papură. De
    asemenea, în Ploieşti, Sinaia şi în alte locuri din judeţ, se organizează
    târguri meşteşugăreşti.

    Iată aşadar o
    destinaţie recomandată atât din pentru turismul de business, cât şi pentru cel
    activ şi de relaxare. Este o destinaţie pentru toată familia, recomandată
    pentru vacanţe pe tot parcursul anului.