Radio România Internațional

Tag: județul Timiș

  • Judeţul Timiş

    Judeţul Timiş

    Mergem astăzi în vestul României, în judeţul Timiş, pentru a-i descoperi secretele.

     

     

    Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, Timişoara, municipiul reşedinţă de judeţ, s-a promovat ca brand prin multe dintre atracţiile zonei, de la caracterul multietnic şi multicultural al oraşului şi al bucătăriei de aici, la excursiile cu vaporetto pe canalul Bega, la pieţele oraşului, de un caracter arhitectural diferit, până la Muzeele locului.

    O tentaţie cu gust sunt însă şi podgoriile din apropiere, despre care ne-a povestit Simion Giurcă, consilier strategic al Preşedintelui Organizaţiei de Management a destinaţiei Timişioara: “Avem zona recunoscută a Recașului. Recașul este de fapt cel mai mare producător de vinuri din România. Avem apoi zona viticolă de pe Dealurile Silagiului, cu șase podgorii mai mici, dar producătoare de vinuri foarte bune și mai avem zona viticolă Petro Vaselo, care de asemenea au niște vinuri foarte bune, iar aceștia au participat la Festivalul Internațional de vinuri din Vârșeț, în Serbia, și s-au întors cu 10 premii de aur. Așa că îi invit să vină să guste vinurile, că e Recaş, că sunt dealurile Silagiului, că e Petro Vaselo, sunt toate vinuri foarte bune, de la vinuri albe cunoscute, de la soiurile românești Fetească Albă, Fetească Neagră și Regală, la soiuri internaționale. Avem rozeuri premiate și, sigur, vinuri negre”.

     

     

    Iar din gastronomia zonei, interlocutorul noastru ne-a tentat cu clătitele Ana Lugojana, clătite flambate, dar şi cu mezelurile locale de influenţă sârbească.

    Tot din împrejurimile oraşului Simion Giurcă, consilier strategic al Preşedintelui Organizaţiei de Management a destinaţiei Timişioara, a recomandat pentru familiile cu copii:

    “La Marginea s-a dezvoltat turismul rural foarte bine și acolo avem posibilități de cină sau de mic dejun la țărani, în curte, cu mâncăruri timișorene, timișene, bănățene, dacă vreți, foarte bune. Și recomand micul dejun la Marginea. Acolo pot să mai meargă să viziteze bisericile de lemn.

     

    Avem trei biserici în zona respectivă și se poate face o plimbare de la locul în care pot să servească micul dejun sau cina, se pot duce cu căruța până la biserică, ceea ce pentru copii e întotdeauna fascinant. De asemenea, mai recomand Jimbolia. Orașul Jimbolia, la granița cu Serbia, un oraș care deși e mic, are șase muzee, printre ele Muzeul Ziaristicii. Dar eu mai recomand Jimbolia și ca un fapt istoric, prin faptul că Jimbolia a fost ultima gară în care s-a mai aflat pe teritoriu românesc trenul lui Carol al 2-lea cu suita lui, atunci când au fugit în mare grabă din țară de teama legionarilor și ultima încercare de atentat împotriva lor a fost în gara Jimbolia înainte ca trenul să reușească să ajungă pe teritoriul sârb.

     

    Sunt câmpeie din istoria noastră. Aproape de Timișoara, la circa 20 km avem Foeniu, unde a fost renovată moșia familiei Mocioni, una din marile familii de patrioți români din Banat și implicit Transilvania. Ei au ajuns parlamentari în Parlamentul Ungariei. Vorbeau foarte bine limba maghiară și reușeau să țină niște discursuri fascinante în care trebuie menționat că de fiecare dată luptau și luau poziție pentru drepturile românilor din Banat. Proprietatea, castelul au fost renovate recent și pot fi vizitate.”

     

     

    Iată, așadar, judeţul Timiş, dintr-o perspectivă fabuloasă, pe care vă invităm să o exploraţi.

     

     

  • Proiecte sociale şi culturale la Deta, judeţul Timiş

    Proiecte sociale şi culturale la Deta, judeţul Timiş

    Mai multe proiecte sociale precum
    ridicarea unui centru de zi pentru vârstnici, o creșă și un bloc cu 32 de
    locuințe sociale sunt interconectate cu un alt proiect de mobilitate pentru
    extinderea rețelei de piste de biciclete din oraș spune viceprimarul localității
    Deta, Radu Rotar:


    Suntem la fază de proiectare cu un Centru de Zi de
    Bătrâni și o creșă, un bloc social, al doilea proiect. Un altul este tot, la
    fel, pe partea de social pentru niște locuințe sociale, o clădire separată, în
    valoare de 7.652. 000 de RON, e în fază de execuție. 32 de apartamente cu o
    cameră și cu două camere. Probabil că mai durează încă un an și ceva, doi ani,
    estimez eu, până la finalizare și de toate aceste proiecte sunt legate între
    ele cu o rețea urbană de piste de biciclete. Avem o reșea de piste de bicilete
    de 10 km în diferite stadii în localitate. Toate sunt, împreună în valoare de
    5. 270.000 de RON. Apoi anvelopări blocuri
    reablitarea a 3 blocuri, 1.464.000 de RON, reablitare creșă cu program
    prelungit. Aici avem o valoare de 3.599.000 de RON, proiectul creșă, cantină și
    centru de bătrâni este în valoare de 10.704.000 RON.


    Un alt proiect, pentru introducerea
    iluminatului public cu led, va putea fi realizat în perioada imediat următoare.
    Viceprimarul Radu Rotar:


    Mai avem un proiect pe fonduri europene în
    coolaborare cu ADR pe iluminat în tot orașul . Este în faza de proiectare.
    Probabil într-o săptămână se va încheia faza de proiectare și vor începe
    demersurile pentru contactarea executantului, la execuție va ajunge acest
    proiect, acesta va fi cel mai repede gata pentru că în domeniul acesta al
    iluminatului pe leduri avem și firme care se mișcă foarte bine și va putea fi
    dus la îndepinire foarte repede. Reabilitarea pe sistem de iluminat, orașul
    Deta, 3.300.000 RON și vrem să depunem încă un proiect pentru iluminat public
    pe leduri și pentru satul Opatița. Și o investiție mare este noua Casă de Cultură a orașului Deta. O Casă
    de Cultură de 500 de locuri. Aici suntem la fază de execuție, probabil că
    într-un an, un an și jumătate, construcția va fi finalizată.


    Valoarea totală a proiectelor pe fonduri
    europene ce se derulează în prezent în orașul Deta din județul Timiș este de 45
    de milioane 807 mii de lei.


  • Infrastructura rutieră şi clădiri publice din Sânandrei, jud. Timiş, modernizate cu fonduri europene

    Infrastructura rutieră şi clădiri publice din Sânandrei, jud. Timiş, modernizate cu fonduri europene

    Două dintre proiecte sunt pentru finanţarea unor reţele de
    infrastructură rutieră iar cel de-al treilea este pentru reabilitarea unor
    cămine culturale spune primarul Claudiu Coman:




    Am reusit să închei, recent, un proiect de 1 milion de
    euro pe infrastructură rutieră, şi anume am făcut câteva străzi la Sânandrei,
    câteva la Carani, câteva la Covaci. Proiectul l-am încheriat, chiar dacă a
    durat destul de mult, iar în desfăşurare mai am acum un alt proiect, tot
    de 1 milion de euro, pe fonduri europene, şi anume drumuri agricole, asfaltăm
    drumurile agtricole, aproximativ vreo 14 km, vrem până la sfârşitul anului să
    încheiem acest capitol, şi mai avem încă două cămine culturale de reabilitat.
    Tot pe fonduri europene, la o valoare de 500 de mii de euro. Aşteptăm avizul de
    la AFIR ca să putem să punem lucrarea pe licitaţie, să începem lucrarea şi cu
    termen de execuţie de maxim doi ani.




    Dezvoltarea infrastructurii rutiere agricole este
    necesară pentru a evita încărcarea şoselelor dintre localităţi cu pământ şi
    resturi vegetale ce pot pune în pericol circulaţia autovehiculelor. Primarul
    Claudiu Coman.




    Europa ne dă bani pentru astfel de infrastructuiri
    rutiere pe câmp, ca să spun aşa, în aşa fel încât cei care lucrează
    exploataţii agricole să poată să scoată din câmp cultura şi să nu mai iasă pe
    drumuri, mai ales după ce plouă sau când intră pe un drum judeţean, vă
    daţi sdeama ce mizerie şi ce împotmolire ar avea loc pe aceste drumuri, ne dă
    voie să ne facem astfel de legături. Sigur că sunt nişte măsuri speciale, adică
    trebuie să dovedeşti că ai teren agricol care se lucrează, deserveşti foarte
    mulţi proprietari de terenuri şi în aşa fel încât ei să îşi poate scoate
    cultura spre baza de recepţie, ca să spun aşa. Vă daţi seama, dacă vii din câmp
    şi ajungi pe un asfalt care face legătura între nişte drumuri agricole care
    sunt numai pe câmp, până ajungi la un asfalt principal de tip judeţean sau
    european, fiţi siguri că acel utilaj nu mai lasă acele dâre, şi acele urme când
    intră pe un drum judeţean ci le lasă acolo pe câmp undeva.




    Selectarea terenurilor agricole ce vor fi mărginite de
    drumuri asfaltate a fost făcută în funcţie de întiderea exploataţiilor şi de
    numărul de beneficiari.




    Noi am împărţit oarecum pe cele trei localităţi, unde
    avem practic mai mulţi producători, unde se lucrează fiecare hectar şi deservim
    mai mult. I-am împărţit aşa pentru că atât am putut să fac de 1 milion de euro.
    Deci, Europa nu ne dă bani cât noi am avea nevoie. Noi avem nevoie, poate, de 7
    milioane de euro! Sunt proiecte bine stabilite, valoarea de 1 milion de euro,
    şi atunci tu poţi în valoarea de 1 milion de euro, conform studiului de
    fezabilitate sau proiectului, să faci cât poţi. Eu, în cazul meu, am reuşit să
    fac 14 kilometri.




    Administraţia comunei Sânandrei speră să primească în
    curând aprobarea pentru deschiderea licitaţiilor pentru reabilitare a căminelor
    culturale din Carani şi Covaci.




  • Centru Comunitar Integrat în satul Gottlob, județul Timiș

    Centru Comunitar Integrat în satul Gottlob, județul Timiș

    O serie întreagă de
    investiții au fost realizate până acum din fonduri europene în comuna Gottlob
    care au dus la creșterea turismului în zonă și au creat condiții pentru o viață
    mai bună. Gottlob și Tomnatic sunt legate printr-un drum comunal realizat din
    fonduri europene. O creșă cu două grupe a fost ridicată în comuna Gottlob din
    județul Timiș, din fonduri europene.


    Tot aici a fost realizat primul
    cinematograf renovat din mediul rural din țară, unde în timpul sezonului de
    lubenițe, se desfășoară festivalul Ceau, Cinema! – festival de buzunar a
    apărut din nevoia de a reîmprieteni timișorenii cu filmul european ne-a spus
    primarul comunei Gottlob, Gheorghe Nastor care are acum în derulare alte două
    proiecte:



    La ora asta implementăm un proiect european pe trotuare
    cu o valoare nu mare, în jur de 100 de mii de euro, dar este un început. Sigur
    că vom continua și mai lucrăm la un proiect, Centru Comunitar Integrat, prin
    POR, pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale. Ne-am organizat, avem
    personalul strict necesar deocamdată, așteptăm de la Ministerul Muncii și
    Justiție Sociale să ne desemneze consultantul pentru ca să putem trece la
    următoare etapă, respectiv clădirea destinată acestui proiect să o reabilităm.
    Considerăm absolut necesar mai ales, mai ales în condițiile acestui coronavirus
    că avem un asistent social în plus, un asistent medical, un mediator școlar,
    deci își justifică pe deplin implementarea.


    Cine va beneficia
    de serviciile Centrului Comunitar Integrat ne spune primarul Gheorghe Nastor:


    Accesul îl vor avea familiile cu probleme, nevoiașe, mai
    ales pentru prevenirea abandonului școlar. Faptul că în mediul rural se
    constată o scădere a populației școlare, sigur că ne preocupă în primul rând
    familiile cu părinții plecați dincolo, cu copiii la școală, grădiniță, creșă,
    la familii cu probleme de, hai să-i zic, sărăcie, greutăți financiare și de
    altă natură, prin asistentul social pe care-l avem, asistentul medical pe care-l
    avem și mediatorul școlar pe care îl vom avea într-un timp scurt, trebuie să
    reușim să combatem fenomenele pe care vi le-am amintit adineauri. Deci va fi,
    după părerea mea, un element de stabilitate în comună. Pentru creșterea, pe cât
    posibil a populației școlare, prevenind abandonul școlar.


    Finanțarea pentru
    Centrul Comunitar Integrat are termen până în data de 20 iulie a acestui an.