După
patru luni de evenimente prin care țara noastră a dezvăluit Franței o imagine
inedită, creativă și inovatoare, Sezonul România – Franța a fost inaugurat pe
18 aprilie în România, urmând să se desfăşoare în peste 30 de orașe.
Expoziţiile Dessine-moi la guerre. 1914 – 2014: desene din presă despre
conflictele secolelor XX şi XXI (deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României),
Eli Lotar (1905-1969) (deschisă la Muzeul Colecţiilor de Artă, în colaborare
cu Muzeul Naţional al Literaturii (MNLR), Aceşti români care au făcut Franţa,
aceşti francezi care au făcut România (pe gardul MNAR), Specii de spaţii
(lucrările de artă din colecţia de artă contemporană Société Générale de la Muzeul
Naţional de Artă a României) sunt câteva dintre evenimentele care au deschis
sezonul România – Franța la Bucureşti.
Am vorbit cu Marcela Feraru, curatorul
expoziţiei Românii care au făcut Franța, francezii care au făcut România – 100
de ani de intimitate despre acest proiect care şi-a propus să readucă în
atenţie opera scriitorilor, oamenilor de știință, artiștilor, actorilor,
muzicienilor, arhitecților sau compozitorilor care au țesut legături
indestructibile între Franța și România. Românii care au făcut Franța,
francezii care au făcut România – 100 de ani de intimitate este o expoziție
pedagogică (fotografie și text) reprezentând marile personalități române din
Franța și franceze din România care, de-a lungul istoriei, au participat la
construcția și strălucirea culturală a celor două țări. Expoziția retrasează
prezența marilor personalități române în Franța și franceze în România.
Intenția proiectului este aceea de a pune în lumină opera scriitorilor,
oamenilor de știință, artiștilor, actorilor, muzicienilor, arhitecților sau
compozitorilor care au reușit să construiască legături indestructibile între
Franța și România. Elena Văcărescu, Sarmiza Bilcescu, Ion Cantacuzino,
Constantin Brâncuși, Anna de Noaille, Martha Bibescu, George Enescu, Elvira
Popescu, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Mircea
Eliade, Sergiu Celibidache, Virgil Gheorghiu, Horia Damian, Ștefan Lupașcu,
Henri Coandă sunt câteva dintre numele
care au reușit să creeze această legătură.
Marcela Feraru, curatorul expoziției
Românii care au făcut Franța, francezii care au făcut România – 100 de ani de
intimitate. Foarte greu am făcut această selecţie şi
am regretat foarte tare de fiecare dată când a trebuit să las deoparte o
personalitate. Pentru că a trebuit să mă limitez la cincisprezece personalităţi
române şi cincisprezece personalităţi franceze, iar dacă vorbim de românii care
au venit şi au creat în Franţa, numărul lor este impresionant. Astfel că până
la urmă am fost constrânsă de acest număr şi am vrut neapărat să prezint şi câteva
femei care şi-au pus amprenta asupra culturii franceze, chiar dacă unele dintre
ele nu mai sunt astăzi atât de cunoscute. De exemplu, Sarmiza Bilcescu, prima
femeie avocat din lume, care a obținut licența în drept la Universitatea din
Paris și prima femeie din lume cu un doctorat în drept. De asemenea,
scriitoarea română stabilită în Franța, Elena Văcărescu, Anna de Noailles,
scriitoare și poetă franceză de origine română.
Cine mai știe în România că fața actuală a Bucureștiului se
datorează marilor arhitecți francezi – de la Ateneul Român la sediul Băncii
naționale sau a Politehnicii? Că unirea principatelor și crearea instituțiilor
moderne ale tinerei Românii i se datorează împăratului francezilor, Napoleon al
III-lea? Sau că generația pașoptistă a fost educată, la Paris, de Edgar Quinet
și Jules Michelet, care au scris minunate cărți consacrate României?… Cioran,
Eliade, Brâncuși. Toata lumea cunoaște aceste nume, dar câți știu în Franța că
aceștia sunt români? Cine își mai amintește ca Dadaismul a fost creat de un
român, Tristan Tzara? Că motorul cu reacție a fost inventat de un alt român,
Henri Coandă?
Marcela Feraru, curatorul expoziției Românii care au făcut
Franța, francezii care au făcut România – 100 de ani de intimitate. Elvira Popescu, una dintre marile actriţe, spre sfârşitul vieţii
directoare directoare la Théâtre Marigny și Théâtre de Paris, îşi cultiva
accentul românesc, care îi dădea un farmec aparte şi care o făcea şi mai
îndrăgită de publicul francez. Ştim cu toţii că, din păcate, situaţia s-a
degradat în perioada comunistă şi în anii care au urmat Revoluţiei. Dar de
câţiva ani tot mai mulţi români au venit aici, români care muncesc uneori şapte
zile pe săptămână, unii dintre ei în construcţii, alţii făcând menajul, dar şi
foarte mulţi intelectuali, arhitecţi, medici. Marea comunitate a medicilor
români din Franţa a devenit o comunitate atât de numeroasă, încât o depăşeşte
pe cea a medicilor francofoni.
Expoziția
Aceşti români care au făcut Franţa, aceşti francezi care au făcut România,
prezentată pe grilajele Muzeului Național de Artă al României, merge în
întâmpinarea publicului. Este prezentată în trei limbi – română, franceză și
engleză – pentru a fi accesibilă tuturor.