Tag: Julian King

  • Nachrichten 07.06.2019

    Nachrichten 07.06.2019

    Die Delegation von IWF-Beamten hat am Freitag die Schlussfolgerungen ihrer jährlichen Bewertung der rumänischen Wirtschaft vorgestellt. IWF-Experten argumentieren, dass sich die makroökonomischen Ungleichgewichte vertieft haben, während das konsumbasierte Wirtschaftswachstum Rumäniens zwar nach wie vor stark ist und zur Verringerung der Entwicklungsunterschiede beiträgt, während die Leistungsbilanz und das Haushaltsdefizit zusammen mit dem Inflationsdruck gestiegen sind. Der Leiter der IWF-Delegation in Rumänien Jaewoo Lee wies darauf hin, dass Fortschritte im Bereich der Konvergenz beeinträchtigt werden, wenn die Politik nicht geändert wird, wobei Rentner und arme Menschen die Auswirkungen spüren werden. Der IWF-Beamte sagte, dass ein ausgewogenerer Policy-Mix erforderlich sei, der mit der Haushaltskonsolidierung, der Stärkung der Geldpolitik und einer größeren Flexibilität des Wechselkurses beginnen sollte, sowie mit einer besseren Vorhersehbarkeit und einer verbesserten Governance. Rumänien hat derzeit kein laufendes Abkommen mit dem IWF, obwohl der Fonds jedes Jahr die Entwicklung der rumänischen Wirtschaft überwacht. Internationale Finanzinstitute schätzen, dass die rumänische Wirtschaft im Jahr 2019 ein Wirtschaftswachstum von unter 4% verzeichnen wird.



    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat am Freitag die Ernennung von Ana Birchall zur Justizministerin, Roxana Mînzatu zur Ministerin für europäische Fonds und Natalia Intotero zur Ministerin für die Auslandsrumänen unterzeichnet – teilte die Präsidialverwaltung mit. Am 29. Mai hatte Ministerpräsidentin Viorica Dăncilă dem Präsidenten die Vorschläge für die Ernennung neuer Minister, aber auch für das Amt des stellvertretenden Ministerpräsidenten für die Umsetzung strategischer Partnerschaften – Titus Corlăţean vorgestellt. Klaus Iohannis sagte, dass er die Nominierung von Titus Corlatean ablehne und fügte hinzu, er betrachte ihn als den Handwerker der Katastrophe der Wahlen von 2014.

    Der rumänische Finanzminister Eugen
    Teodorovici wird die Delegation des EU-Rates beim G20-Treffen der
    Finanzminister und Zentralbankgouverneure am 8. und 9. Juni in Fukuoka, Japan,
    leiten. Laut einer Mitteilung des Finanzministeriums stehen auf der
    Tagesordnung die Finanzierung im Bereich der Entwicklung, die Weltwirtschaft, die
    internationale Besteuerung, globale Ungleichgewichte, Bevölkerungsalterung,
    Infrastrukturinvestitionen sowie Fragen des Finanzsektors. Am Ende des Treffens
    werden die Finanzminister und Zentralbankgouverneure der G20 ein offizielles
    Kommuniqué über die Ergebnisse der Arbeit verabschieden – teilte das rumänische
    Finanzministerium mit.


    Die rumänische Innenministerin Carmen Dan hat am Freitag den Vorsitz bei der Tagung des Rates Justiz und Inneres in Luxemburg, die am Rande der rumänischen Präsidentschaft des Rates der Europäischen Union stattfand, geführt. Im Bereich Inneres hat der Rat konkrete Maßnahmen zur Steuerung der Migration vorschlagen, einschließlich der Annahme von Verordnungen zur Einrichtung des Migrations- und Asylfonds. In Bezug auf den Schengen-Beitritt Rumäniens und Bulgariens erklärte Ministerin Dan, dass es auf der Ebene des JI einen Konsens gebe. Ebenfalls am Freitag hat die Innenministerin an der Unterzeichnung des neuen gemeinsamen Aktionsplans Europol-FRONTEX teilgenommen, an der die Exekutivdirektorin von Europol Catherine de Bolle der Exekutivdirektor von FRONTEX Fabrice Leggeri sowie die EU-Kommissare Dimitris Avramopoulos und Julian King teilgenommen haben.



    Außenminister Teodor Melescanu hat an den Wahlen des UN-Sicherheitsrates teilgenommen, wo Rumänien für einen nicht dauerhaften Sitz in der Amtszeit 2020-2021 kandidiert. Die UN-Generalversammlung wählte in geheimer Abstimmung die fünf neuen nichtständigen Mitglieder des Sicherheitsrates. Der Sicherheitsrat besteht aus 15 Mitgliedsländern und ist das stärkste UN-Organ und das einzige, das Kriegsführungsaktionen auf globaler Ebene sanktioniert. Sie besteht aus fünf ständigen Mitgliedern mit Vetorechten: den Vereinigten Staaten, Russland, China, Frankreich und Großbritannien sowie weiteren zehn Mitgliedern, die für zwei Jahre gewählt werden und nach Ablauf ihrer Amtszeit durch Länder derselben geografischen Region ersetzt werden. Im nächsten Jahr werden weitere 5 Mitglieder gewählt, zwei aus Afrika, eines aus dem asiatisch-pazifischen Raum, eines aus Lateinamerika und der Karibik sowie eines aus Osteuropa. Um einen Sitz im UN-Sicherheitsrat zu erhalten, muss ein Land die Unterstützung von zwei Dritteln der Mitglieder der Generalversammlung einholen, was 129 der insgesamt 193 Stimmen in der Generalversammlung entspricht.



    Theresa May ist am Freitag offiziell als Vorsitzende der Konservativen Partei und als britische Premierministerin zurückgetreten, nachdem sie es versäumt hat, die Common Chamber davon zu überzeugen, über das Brexit-Abkommen mit der Europäischen Union abzustimmen, was dazu führte, dass Brexit auf den 31. Oktober verschoben wurde. May wird weiterhin als Premierministerin fungieren, bis ihr Nachfolger Ende Juli ernannt wird, wie die Konservative Partei angekündigt hat. Die offizielle Kampagne zur Ernennung eines neuen Premierministers beginnt am Montag. Insgesamt 11 Kandidaten der Konservativen kämpfen darum, der nächste britische Premierminister zu werden.



    SPORT: Die rumänische Fußballnationalmannschaft spielt am Freitag in der Qualifikation zur Europameisterschaft 2020 gegen Norwegen. Am Montag spielt Rumänien gegen Malta, auch auswärts. In den ersten beiden Spielen im März unterlag Rumänien Schweden mit 1-2 im Auswärtsspiel und gewann zu Hause mit 4-1 gegen die Färöer. Die ersten beiden Mannschaften jeder Gruppe kommen in das Finalturnier. Die Auslosung der Meisterschaft 2020 findet am 30. November in Bukarest statt. In der rumänischen Hauptstadt werden vier Spiele ausgetragen, drei in der Gruppenphase und eines in der Runde der 16. Wir erinnern uns, dass das rumänische U21-Team in diesem Monat an der U21-Europameisterschaft in Italien und San Marino in Gruppe C neben England, Frankreich und Kroatien teilnehmen wird.

  • Jurnal românesc – 25.03.2019

    Jurnal românesc – 25.03.2019


    Premierul
    Viorica Dăncilă a anunţat că ambasada României din Israel va fi mutată de la
    Tel Aviv la Ierusalim, după finalizarea analizei privind oportunitatea acestei
    măsuri şi în deplin consens cu toţi factorii de decizie. Declaraţia a fost
    făcută la Conferinţa Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice,
    care s-a desfăşurat în weekend la Washington, în Statele Unite ale Americii.
    Prim-ministrul a vorbit şi despre trei legi care vor fi promovate în
    Parlamentul României şi pe care le-a calificat drept deosebit de importante
    pentru comunitatea evreiască din România şi din lume. Prima se referă la
    acordarea de drept a cetăţeniei române tuturor evreilor de origine română care
    au fost obligaţi să renunţe la ea atunci când au părăsit ţara în timpul
    regimului comunist. A doua priveşte acordarea de despăgubiri şi pensii speciale
    supravieţuitorilor Holocaustului din România, iar a treia garantează accesul
    specialiştilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România la arhivele
    statului din perioada celor două războaie mondiale. România va rămâne
    acelaşi prieten loial şi cea mai puternică voce europeană în sprijinul
    poporului evreu şi al statului Israel, a mai spus Viorica Dăncilă.
    Anunţul premierului privind mutarea ambasadei a provocat reacţii variate. Pe de
    o parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a arătat încântat de decizia
    guvernului român, iar pe de alta, secretarul general al Organizaţiei pentru
    Eliberarea Palestinei, Saeb Erekat, a criticat-o şi i-a solicitat Uniunii
    Europene să ia măsuri. O poziţie oficială a venit şi din partea Administraţiei
    Prezidenţiale de la Bucureşti, potrivit căreia decizia finală în această speţă
    îi aparţine preşedintelui României, care este, conform Constituţiei, titular al
    deciziilor de politică externă a României şi reprezentant al ţării noastre în
    plan extern.




    Comisarul
    european pentru politici regionale, Corina Creţu, a afirmat că prezenţa
    românilor în Italia este cel mai mare fenomen migrator de succes din această
    ţară. Oriunde am fost în Italia, m-am întâlnit cu români. Am văzut cât de
    importantă este biserica pentru a aduna comunităţile de români şi ceea ce am
    observat este că în Italia românii se integrează social foarte rapid, sunt
    muncitori, eficienţi, respectaţi, au reuşit să participe la viaţa politică şi
    socială a comunităţilor din care fac parte şi mă bucur că (…) acum în mai toate
    ţările românii se înţeleg şi lucrează împreună, a spus Corina Creţu.
    Declaraţia a fost făcută la evenimentul Fraternitatea italo-română,
    organizat la Cluj de Clubul Italian de Afaceri şi la care au participat,
    printre alţii, ambasadorul Italiei în România, Marco Giungi şi consulul
    onorific al Italiei la Cluj, Massimo Novali. Ambasadorul italian a susţinut că
    fraternitatea româno-italiană nu se limitează doar la simplul fenomen migrator,
    ci are rădăcini mult mai adânci, istorice. Suntem popoare foarte, foarte
    asemănătoare, nu doar în ceea ce priveşte limba, ci şi modul în care gândim, în
    care înfruntăm problemele vieţii. (…) Atunci când sărbătorim fraternitatea
    româno-italiană, sărbătorim, de fapt, fraternitatea latină, a spus
    diplomatul. Cu prilejul menifestării de la Cluj, a fost lansat volumul Ca
    fraţii. Fraternitatea italo-română la 10 ani de la aderarea la Uniunea
    Europeană, de Marian Mocanu şi Irina Niculescu.




    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu
    comisarii europeni Julian King şi Marianne Thyssen, cu care a discutat despre
    preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene şi despre diaspora. În cadrul
    discuţiilor cu comisarul pentru Securitatea Uniunii, Julian King, oficialul
    român s-a referit la combaterea dezinformării şi a traficului de persoane, la
    campania Informare acasă! Siguranţă în lume! derulată de MRP,
    precum şi la situaţia comunităţii româneşti din Marea Britanie în contextul
    Brexit. La întâlnirea de lucru cu comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi
    afaceri sociale, Marianne Thyssen, temele abordate au fost readucerea în ţările
    de origine a unei părţi din forţa de muncă aflată în prezent în alte state
    europene, fenomenul de migraţie a creierelor, precum şi necesitatea
    ca cetăţenii europeni care au reşedinţa în alte ţări să aibă atât drepturile
    cât şi obligaţiile ce le revin din statutul de rezidenţi ai acelor ţări.
    Comisarul Marianne Thyssen a felicitat România pentru parcursul la şefia
    Consiliului UE şi a punctat necesitatea unei mai bune cooperări între statele
    membre în privinţa tematicilor care ţin de diaspora.

  • Economia circulară şi politica de coeziune a Uniunii Europene

    Economia circulară şi politica de coeziune a Uniunii Europene

    Planul de acțiune privind
    economia circulară a fost adoptat în 2015, când a fost deja înființat cadrul
    pentru politica de coeziune pentru perioada 2014-2020. Numeroasele priorități
    și principii ale economiei circulare au reprezentat elemente-cheie ale politicii
    de coeziune, care au ca scop stimularea dezvoltării locale și regionale -
    prevenirea, reciclarea, eco-designul și măsurile similare care produc economii,
    cresc cifra de afaceri și creează locuri de muncă locale, în diverse sectoare.

    Care este legătura dintre planul de acţiune privind economia circulară şi
    politica de coeziune a Uniunii Europene, aflăm de la Julian King, membru al
    Comisiei Europene: În
    perioada 2014-2020, politica de coeziune investește în îmbunătățirea gestionării
    deșeurilor cu peste 5,5 miliarde de euro. Mai mult, investim în eficiența
    resurselor, în sprijinul IMM-urilor și în inovația apropiată de piață. Dincolo
    de finanțare, politica de coeziune oferă posibilități de consolidare a
    capacităților, de asistență tehnică, de promovare a achizițiilor publice
    ecologice și de cooperare transfrontalieră. În ceea ce privește deșeurile,
    aceasta înseamnă că investițiile se fac pe baza planurilor de gestionare a
    deșeurilor și de prevenire, precum și pe baza inovării, pe baza strategiilor de
    specializare inteligentă. Toate acestea vor merge înainte și vor continua. În
    plus, vom pune un accent mai mare pe tranziția către o economie circulară.
    Aceasta este o provocare largă, schimbarea profundă a economiilor noastre, care
    necesită, printre altele, inovare, schimbări comportamentale, îmbunătățirea
    prevenirii și gestionării deșeurilor, know-how, competențe și capacități
    administrative. Prin cadrul său integrat de politici, politica de coeziune este
    bine plasată pentru a ajuta regiunile să facă față acestei provocări. De
    asemenea, ne concentrăm atenția asupra specializării inteligente, care ajută
    regiunile să promoveze industriile emergente și noile lanțuri de valori și
    modele de afaceri – ceea ce duce, sperăm, la revoluții pentru tranziția la
    economia circulară.






  • 22.10.2018 (mise à jour)

    22.10.2018 (mise à jour)

    Justice — La Commission européenne a demandé au gouvernement roumain de prendre en considération les recommandations de la Commission de Venise relatives au Codes pénaux et aux lois de la Justice. L’Exécutif communautaire a précisé qu’il allait présenter, au mois de novembre, sa propre analyse dans son prochain rapport sur le Mécanisme de Coopération et de Vérification. La Commission de Venise, organe consultatif du Conseil de l’Europe en matière de Justice, estime que les modifications apportées au Code pénal, au Code de procédure pénale et aux lois de la Justice affaiblissent la lutte contre la corruption et le crime organisé. Elle recommande aux autorités roumaines d’organiser une consultation publique ample et réelle, afin d’obtenir une changement législatif solide et cohérent, avec l’appui de la société civile et en conformité avec les décisions de la Cour constitutionnelle. Suite au rapport dressé par la Commission de Venise, le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a invité les partis parlementaires à des consultations, prévues pour mercredi. Plusieurs centaines de personnes ont manifesté dimanche à Bucarest et dans d’autres grandes villes à travers le pays contre les politiques gouvernementales dans le domaine de la Justice. Le Parti national libéral et l’Union Sauvez la Roumanie, principales formations politiques d’opposition, ont déposé lundi une motion simple contre le ministre de tutelle, Tudorel Toader.



    Sécurité — La Roumanie accueillera, en février 2019, un Conseil informel Justice et Affaires intérieures, auquel participeront les ministres européens de tutelle, a fait savoir lundi la ministre roumaine de l’Intérieur, Carmen Dan. L’annonce a été faite à l’issue de sa rencontre à Bucarest avec Julian King, commissaire européen chargé de l’Union de la Sécurité. L’officiel européen a souligné le contexte de la future présidence roumaine du Conseil de l’UE, au premier semestre 2019, à savoir les gros défis qui se posent devant le bloc communautaire, dont le terrorisme, les cyberattaques et le crime organisé. A l’agenda des discussions ont également figuré l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen et la gestion des frontières extérieures de l’UE.



    Santé — La ministre roumaine de la Santé, Sorina Pintea, a rencontré lundi, à Bucarest, son homologue moldave, Silvia Radu. Selon la responsable roumaine, les discussions ont porté sur le plan bilatéral dans les domaines des sciences médicales et de la technologie, ainsi que sur la coopération en matière de transplantation et de médicaments. A son tour, la ministre moldave a remercié la partie roumaine pour son appui en ce qui concerne la mise en place des réformes dans le secteur de la Santé.



    Décoration à titre posthume — Ilie Balaci, le grand international du football roumain, décédé dimanche à l’âge de 62 ans, des suites d’une attaque cérébrale, a été décoré, à titre posthume, par le président Klaus Iohannis, de l’Ordre national « Le service loyal » en grade de chevalier. Cette distinction consacre une carrière remarquable de sportif de haut niveau, le talent avec lequel Ilie Balaci a servi, pendant plusieurs décennies, le sport roi, ainsi que l’esprit de fair-play qui l’a caractérisé tout au long de sa glorieuse carrière sportive et qu’il a promu dans les rangs des jeunes générations. Surnommé la « merveille blonde », Balaci a débuté en 1973 à l’Université de Craiova, équipe avec laquelle il a gagné trois titres de Champion de Roumanie et quatre Coupes nationales. Présent à 65 reprises dans la sélection roumaine, Ilie Balaci a été élu meilleur footballeur roumain en 1981 et 1982. Reconverti en entraîneur, il a remporté maints succès, notamment dans des clubs des pays du Golfe.



    Météo — Les normales saisonnières sont de mise sur la période en Roumanie, à l’exception des régions du sud et du sud-est, où le mercure grimpera dans les thermomètres. Les températures minimales descendront jusqu’à 2°, alors que les maxima ne dépasseront pas les 21°C.

  • Comisia solicită acţiuni decisive privind prioritățile de securitate

    Comisia solicită acţiuni decisive privind prioritățile de securitate

    Comisia Europeană a prezentat un
    raport cu privire la progresele înregistrate către o uniune a securității
    efectivă și reală, invitând Parlamentul European și Consiliul să își finalizeze
    de urgență activitățile privind inițiativele prioritare din domeniul
    securității.

    Fie că este vorba
    de utilizarea armelor chimice pe străzile noastre ori de atacuri cibernetice,
    Europa se confruntă cu un pericol mai mare ca niciodată, iar europenii se
    așteaptă ca noi să acționăm
    , a declarat comisarul pentru uniunea
    securității, Julian King,
    potrivit căruia, acum este momentul
    pentru intensificarea eforturilor în scopul finalizării activităților privind
    uniunea securității.

    În ceea ce privește terorismul, amenințările cibernetice
    și amenințările facilitate de tehnologiile informatice, în care spațiul online
    și lumea reală interacţionează, precum și în ceea ce privește combaterea
    criminalității organizate, suntem mai puternici atunci când acționăm împreună,
    consideră Bruxelles-ul.

    Comisarul pentru migrație, afaceri interne și
    cetățenie, Dimitris Avramopoulos: Mediul de securitate este din
    ce în ce mai complex, din ce în ce mai puţin previzibil şi evoluează mai rapid
    decât în orice moment în istoria recentă. Ameninţările provin dintr-o gamă
    variată de surse şi se prezintă în modalităţi care pun în pericol cadrul nostru
    de securitate, instituţiile şi chiar democraţiile însele. E vorba de
    infracţiuni cibernetice – interferenţa în alegeri şi campaniile de dezinformare
    din partea unor actori externi ostili, operaţiuni hibride de destabilizare -
    care ţintesc economii şi structuri sociale, terorismul – persoane care vin din
    afară cu intenţia de a face rău şi acei lupi singuratici radicalizaţi aproape
    peste noapte prin intermediul internetului şi care înfăptuiesc acte de terorism
    amatoare folosind camioane şi cuţite.
    De aceea, spune comisarul Avramopoulos,
    este imperativ să ne asigurăm că platformele de internet nu sunt folosite în
    mod abuziv pentru difuzarea online a conţinutului terorist.

    În ultimii 3 ani, Comisia a luat măsuri
    decisive pentru a înăspri normele în domeniul securității în interiorul UE și
    la frontierele sale externe, dar există în continuare multe dosare importante
    care trebuie să fie definitivate de urgență, înainte de alegerile pentru
    Parlamentul European din mai 2019. Prin urmare, Comisia solicită să se
    accelereze această activitate și să se adopte cu celeritate dosarele rămase, în
    special dosarele identificate în Declarația comună, precum și noile măsuri
    propuse de președintele Juncker în discursul său din 2018 privind starea
    Uniunii.


  • Raport privind progresul unei Uniuni a securităţii

    Raport privind progresul unei Uniuni a securităţii

    Comisia Europeană
    a prezentat cele mai importante concluzii ale celui de-al şaisprezecelea raport
    anual privind Uniunea securităţii. Extremismul religios, radicalizarea în
    rândurile cetăţenilor europeni, dar şi eficienţa sistemului de protecţie a
    datelor sunt puncte deosebit de importante, pe care liderii europeni le au în
    vedere.

    Julian King, comisarul european pentru Uniunea securităţii: Eforturile noastre pentru a aborda fenomenul radicalizării trebuie
    consolidate în continuare, indiferent de unde ar veni acest fenomen, îmi permit
    să adaug. Cel mai adesea, ne concentrăm asupra provocărilor pe care le
    presupune radicalizarea bazată pe extremismul religios islamic, dar aceasta nu
    este singura provocare cu care ne confruntăm în ceea ce priveşte radicalizarea
    şi care poate duce la violenţe pe străzile noastre. De asemenea, ne confruntăm
    şi cu radicalizarea din partea extremei drepte, trebuie să avem în vedere şi
    acest lucru. Din acest motiv, tocmai am încheiat raportul anual referitor la
    abordarea radicalizării, în special cea care se manifestă în comunităţile
    europene, în închisori sau în rândul tinerilor.



    Julian King a insistat
    asupra importanţei gestionării corecte a mecanismelor de protecţie a datelor ulterior
    intrării în vigoare a normelor GDPR: Trebuie să ne asigurăm de faptul că
    sistemul nostru de protecţie a datelor este implementat în mod eficient. Acesta
    este şi motivul pentru care am avut atâtea voci ferme care s-au manifestat
    pentru implementarea
    Regulamentului
    General de Protecţia Datelor. Aplicarea acestui regulament se răsfrânge asupra
    tuturor. Priveşte mediul afacerilor, marile platforme, dar şi administraţia
    publică şi autorităţile publice. Toată lumea va respecta cele mai înalte
    standarde ale protecţiei datelor. Vreau să mă fac înţeles cât se poate de bine:
    interoperabilitarea este despre a fi capabil să utilizezi bazele de date
    existente mai bine şi mai eficient. Acum câţiva ani, ceream ca cei din primele
    rânduri, poliţiştii, gărzile de corp, vameşii, ofiţerii de imigrări să fie
    ajutaţi să îşi facă treaba pentru a ne menţine în siguranţă. Aceştia au cerut
    în mod consecvent să aibă accesul oportun la informaţii exacte, fiindcă şi-au
    dat seama că sistemele actuale care conţin baze de date nu sunt suficiente.
    Despre acest lucru este interoperabilitatea, despre a folosi datele existente
    în mod eficient. Interoperabilitatea nu va schimba niciuna dintre regulile
    protecţiei datelor.



    Securitatea
    europenilor este una dintre cele mai importante preocupări ale Executivului
    comunitar. În adresarea sa privind starea Uniunii Europene, preşedintele
    Comisiei, Jean-Claude Juncker, sublinia că o Europă unită şi puternică îşi va
    proteja cetăţenii împotriva oricăror ameninţări, interne sau externe
    .


  • Măsuri pentru combaterea dezinformării online

    Măsuri pentru combaterea dezinformării online

    Comisia
    Europeană
    propune măsuri suplimentare pentru a combate dezinformarea online.
    Între acestea se numără elaborarea unui cod de bune practici la nivelul Uniunii
    Europene
    , sprijin pentru o rețea independentă de
    verificatori ai veridicității informațiilor și o serie de acțiuni menite să
    stimuleze jurnalismul de calitate și să promoveze educația în domeniul
    mass-mediei. Toate aceste măsuri – pentru a proteja valorile europene și securitatea. Pe baza
    unui raport independent, publicat în martie 2018 de Grupul la nivel înalt
    privind știrile false și dezinformarea online, precum și a consultărilor mai
    ample desfășurate în ultimele șase luni, Comisia definește dezinformarea ca fiind
    o serie de informații al căror
    caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate și
    diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în
    eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public
    .

    Dezinformarea, ca instrument de influență
    politică, nu este nouă, a amintit Andrus Ansip, vicepreședinte al
    Comisiei, responsabil pentru piața unică digitală, iar noile tehnologii, mai ales cele digitale, i-au extins aria de acoperire
    prin mediul online, subminându-ne astfel democrația și societatea.

    Liderii
    europeni fac apel la toate părțile implicate, în special la platformele și
    rețelele de comunicare socială, care au o responsabilitate clară în acest
    domeniu, să acționeze pe baza unui plan în vederea unei abordări comune la
    nivel european, astfel încât cetățenii să fie protejați în mod eficace
    împotriva dezinformării.

    Comisarul pentru uniunea securității, Julian King: Transformarea în arme a știrilor false și a dezinformării online
    reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea societăților noastre. Pentru
    a răspunde acestei provocări, trebuie să sprijinim sursele legitime şi
    independente de informaţii. Propunem măsuri care să-şi facă efectul în scurt
    timp. Abordarea acestei ameninţări este responsabilitatea tuturor, inclusiv a
    platformelor de internet. Propunerile de astăzi le transmit acestora un mesaj -
    că au un rol-cheie de jucat în contracararea acestor informaţii.

    Potrivit
    celui mai recent Eurobarometru, 83 % dintre respondenți consideră că știrile false
    reprezintă un pericol pentru democrație
    . Respondenții și-au exprimat
    îngrijorarea în special cu privire la dezinformarea intenționată care vizează
    influențarea alegerilor și a politicilor în materie de imigrație.


  • Fenomenul „fake news”

    Fenomenul „fake news”

    Prezent mai
    ales în mediul online, fenomenul fake news a căpătat o amploare din ce în ce
    mai mare în ultimii ani, mass-media şi reţelele de socializare fiind spaţiile
    predilecte de manifestare. Furnizate sub forma unor informaţii despre un
    eveniment real, aşa-numitele ştiri false pot include traduceri alternative,
    ştiri născocite, ştiri aproape adevărate, altfel spus, manipulări credibile.
    Pentru combaterea acestui fenomen, Comisia Europeană a constituit, recent, un
    grup de experţi. Unul dintre cei 39 de membri ai grupului – specialişti din IT,
    mass-media, mediul academic, reprezentaţi ai reţelelor de socializare Facebook
    şi Twitter, precum şi ai gigantului Google – profesorul universitar doctor
    Alina Bărgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din
    cadrul SNSPA din Bucureşti, explică ce ar trebui să înţelegem prin termenul
    generic fake news: Adică amestecul
    acela dintre lucrurile care sunt flagrant neadevărate şi lucruri care sunt
    adevărate. Deci, ştiri parţial adevărate sau ştiri parţial false. Dar, dincolo
    de aceasta, fenomenul de care se ocupă grupul de experţi este unul mult mai
    amplu. Este vorba despre adevărate malformaţii ale ecosistemului informaţional,
    despre ceea ce am început eu să denumesc un fel de noua dezordine
    informaţională. Vorbim despre un registru mult mai amplu de manifestare,
    propagandă computaţională, uzine de like-uri, algoritmi care generează
    conţinut, ecochamber, dezinfomare. Deci sensul de manifestare este mult, mult
    mai amplu decat ştiri false.

    În acest context, Comisia Europeană a lansat,
    până pe 23 februarie, o consultare publică pe internet sub forma unor
    chestionare, pentru a strânge date despre acest fenomen. Sunt două tipuri de formulare,
    unul se adresează cetăţenilor, iar celălalt organizaţiilor şi jurnaliştilor.
    Profesorul de drept la Universitatea Bucureşti Daniel Mihai Şandru:
    Contextul în care apare discuţia despre
    fake news trebuie văzut într-un cadru mai larg. Respectiv, acest
    cadru cuprinde, pe de o parte, neutralitatea internetului, de asemenea,
    propunerea Comisiei referitoare la drepturile de autor pe internet şi protecţia
    linkurilor pe internet, precum şi toate celelalte acţiuni ale Comisiei Europene
    de reglementare a internetului, printre care şi regulamentul general privind
    protecţia datelor cu caracter personal – un regulament de o mare importanţă
    care va fi pus în aplicare începând cu 25 mai 2018.

    Comisia Europeană va
    propune, probabil, la sfârşitul acestui an sau anul viitor, acţiuni legislative
    în materie, mai spune profesorul Şandru. Menirea fake news este aceea de
    manipulare a opiniei publice, încercând să schimbe părerea despre un anumit
    actor politic, de exemplu, să influenţeze votul alteori, să creeze un curent
    defăimător sau, dimpotrivă, să prezinte, tendenţios, o anumită acţiune într-o
    lumină favorabilă. Votul privind Brexit-ul, din vara lui 2016, şi alegerile
    din Statele Unite, câteva luni mai târziu, sunt două situaţii care au ridicat
    nivelul de alertă pe această direcţie. Agenţiile de presă au scris că
    verificările făcute de instituţii media bine cotate au probat implicarea,
    inclusiv financiară, a unor cetăţeni ruşi, precum şi a unor organizaţii, unele
    finananţate direct de statul rus, ai căror angajaţi, aşa numiţii troli, conduc
    campanii în reţelele sociale şi propagă informaţii manipulatoare.

    Recent,
    într-o audiere în Parlamentul European, comisarul european pentru securitate,
    Julian King, a acuzat, de altfel, Rusia că răspândeşte deliberat informaţii
    mincinoase pentru a destabiliza blocul comunitar şi că Moscova nu face un
    secret din aceasta. Doctrina militară
    oficială a Rusiei, dar şi declaraţiile unor generali ruşi de rang înalt,
    consideră utilizarea informaţiilor false şi a propagandei cu rol de
    destabilizare drept miljoace legitime, un fel de altă forţă armată
    , a
    precizat Julian King, care a adus în discuţie modul în care Comisia priveşte
    fenomenul fake news:
    Dezinformarea deliberată măreşte miza, atât pentru libertatea de expresie, cât
    şi pentru democraţiile funcţionale. Provocarea pentru autorităţile publice la
    toate nivelurile este de a găsi modalităţi de a combate dezinformarea fără a
    avea un efect negativ asupra libertăţii de exprimare. Comisia examinează ce s-ar
    putea face pentru a se ocupa de provocarea propagandei ostile a ştirilor false
    şi dezinformării online, totdeauna ţinând cont că e nevoie de echilibru între
    combaterea dezinformării şi respectarea valorilor democratice, în special
    libertatea de exprimare.

    Disponibilitatea fiecăruia pentru efort
    intelectual, pentru lectură, este de fapt cheia răspunsului dacă o ştire este
    falsă sau adevărată, consideră, la Bucureşti, specialistul în ştiinţe
    administrative şi geopolitică, profesorul universitar Marius Văcărelu, pentru
    că, oricât ar vrea să te mintă cineva, dacă tu ştii domeniul, nu poţi fi
    minţit. Totul ţine de educaţie.

  • Spre Schengen

    Spre Schengen

    Prevăzută iniţial pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul
    comunitar, alături de Bulgaria, a fost amânată în mod repetat, motivele
    invocate de-a lungul timpului ţinând de neîndeplinirea unora dintre obiectivele
    asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este vorba despre
    obiective legate de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate, dar,
    amintesc responsabilii de la Bucureşti, nu ar trebui făcute conexiuni între
    aderarea la Schengen şi MCV. Faptul că România a îndeplinit toate condiţiile
    tehnice, recunoscut de toate statele membre încă de acum câţiva ani, apare în
    mod recurent în declaraţii ale unor decidenţi de la Bruxelles sau în diferite
    cancelarii, dar concretizarea întârzie.

    Pe fondul afluxului masiv de refugiaţi
    spre vestul Europei din ultimii ani, obiectivul României pare însă tot mai
    aproape de realizare. La scurt timp după ce, în discursul privind starea
    Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pledat, în
    septembrie, pentru primirea celor două ţări în Schengen, mesajul a fost reluat
    la Bucureşti de comisarul european în domeniul securităţii, Julian King. Dar şi
    de către raportorul special Ulla Schmidt, care, tot la Bucureşti, cu prilejul
    prezentării unui document privind Promovarea stabilităţii în regiunea Mării
    Negre, a declarat că aderarea României şi Bulgariei la zona Schengen
    reprezintă un pas care evident trebuie făcut, condiţiile preliminare fiind îndeplinite.
    Iniţiativa sinergiilor Mării Negre trebuie readusă la viaţă şi trebuie
    completată de o strategie macroregională. Cred că în perioada 2018-2019, când
    România şi Bulgaria vor prelua preşedinţia Uniunii Europene, aceste mandate vor
    pune în evidenţă potenţialul imens din zona Mării Negre,
    a subliniat, cu acest
    prilej, Ulla Schmidt.

    Potrivit raportului întocmit de raportor, regiunea Mării
    Negre are un potenţial imens, dar care se confruntă cu dificultăţi imense,
    având oportunitatea de a se dezvolta într-o direcţie pozitivă sau să se
    confrunte cu noi crize. În septembrie, Comisia Europeană a solicitat oficial
    tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii să aprobe integrarea totală a
    României şi Bulgariei şi a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere
    procedurile de aderare pentru
    a spori siguranţa Uniunii Europene în faţa terorismului şi a provocărilor
    legate de migraţie.

    La Bucureşti, analistul politic Bogdan Chirieac este
    sceptic, însă, în privinţa şanselor de intrare în Schengen în ciuda faptului că
    Jean-Claude Juncker s-a pronunţat deschis pentru acest lucru: Ştiţi foarte bine că au
    apărut imediat reacţii de acolo de unde nu ne aşteptam, inclusiv din Austria,
    împotriva acceptării celor două ţări în Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, în
    acest moment nici nu cred că ar fi bine ca România şi Bulgaria să mai intre în
    Schengen, fiindcă am avea probleme insurmontabile cu migraţia. Deocamdată,
    fluxurile migratorii doar în mod colateral trec prin România, altminteri
    încearcă să intre direct în Spaţiul Schengen. Deci, din acest punct de vedere,
    dacă am intra în Spaţiul Schengen am face un serviciu uriaş Uniunii Europene
    mai degrabă decât am avea noi de câştigat din acest lucru.

    Aspiraţiile României sunt aceleaşi. Rămâne, însă, de văzut dacă semnalul încurajator
    venit din partea Bruxelles-ului va rezolva ceva sau vor exista din nou rezerve
    din partea unor ţări precum Olanda, care s-a remarcat prin opoziţie până acum? Invitat la Radio România, analistul politic
    Cornel Codiţă explică: La ora actuală este un
    clivaj, o ruptură între ceea ce doreşte Comisia, ceea ce promovează media
    într-un fel prin preşedintele Comisiei şi ceea ce este umoarea, să zic aşa,
    politică, a liderilor din ţările principale europene, nu doar în Olanda. Teamă
    îmi este că va avea câştig de cauză proiectul redesenat, zielele trecute de
    preşedintele Franţei, Macron. Adică, ideea unei cooperări avansate între ţările
    avansate va căpăta clar substanţă şi întreaga construcţie Schengen va fi
    reorganizată. Adică, foarte probabil că va fi un Schengen al celor din nucleul
    principal şi altceva, nu se ştie ce, pentru ceilalţi. Deci, dacă o decizie
    politică nu este luată, să zicem, într-un an, un an şi jumătate, şansele scad
    foarte, foarte puternic să mai prindem vechiul mecanism Schengen. De alminteri,
    Emmanuel Macron s-a pronunţat şi a spus foarte clar că vechiul sistem Schengen,
    adică cel actual, nu mai funcţionează.

    Deocamdată, aşa cum anunţa Jean-Claude Juncker într-o scrisoare de intenţie,
    Bruxelles-ul a propus măsuri pentru menţinerea şi consolidarea spaţiului
    Schengen. Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel
    încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele
    interne să fie adaptate la imperativele prezentului, respectiv să fie în măsură
    să răspundă ameninţărilor grave persistente şi în continuă evoluţie la adresa
    ordinii publice sau a securităţii interne.

  • Romania and the Schengen area

    Romania and the Schengen area

    Initially scheduled for March 2011, the accession of Romania jointly with Bulgaria to the Schengen area has repeatedly been postponed, the Netherlands being the main opposing country. The reasons invoked over time are related to Romania’s failing to reach the objectives laid down in the Cooperation and Verification Mechanism pertaining to corruption, justice and fighting organized crime, though no connections should formally be made between the Schengen accession and the Cooperation and Verification Mechanism.



    The issue continues to be of interest to Bucharest as well as to Brussels, against the backdrop of the situation triggered by the unprecedented migrants’ exodus to Europe in recent years. Last week, making his annual state of the union speech in the European Parliament, the President of the European Commission, Jean Claude Juncker said that Romania and Bulgaria must rapidly join the Schengen free movement area.



    Early this week, the European Commissioner for the Security Union, Julian King, on a formal visit to Bucharest, reiterated that idea. The Commissioner said that Schengen would be stronger and all of the countries would benefit if Romania were part of the Schengen area. Julian King made the statement against the backdrop of talks he had with Romanian officials on the activity at European level, the efforts made to combat terrorism, cyber and organized crime. The Commissioner also announced that at the beginning of the week, a package of measures would be taken at the European Commission’s level to increase the EU’s capacity of resistance and of deterring terrorist attacks. Romanian officials recalled that Bucharest met all Schengen accession criteria, Romania successfully fulfilling its obligations as the EU’s Eastern border state. Liviu Dragnea, the leader of the Social-Democratic Party, the main party of the ruling coalition, explains:



    Schengen accession brings advantages not only to Romania, but also to all EU countries. Technically speaking, Romania has had nothing to achieve for quite a while. Many people tell me that certain countries, where elections are due this year, must take this stand. That is an unfair attitude towards Romania, utterly unfair. Romania secures the EU’s quite long Eastern border, Romania has made very big investments, has made great efforts and it is involved in all security structures at the Eastern border and still, it is denied its Schengen accession; the motivation invoked is not related to what was discussed in the beginning of this process.”



    The statement made by Liviu Dragnea, president of the Chamber of Deputies, came after the Netherlands and Germany had reiterated their opposition to Romania’s Schengen accession. (Translated by A.M. Palcu)

  • Romania and the Schengen area

    Romania and the Schengen area

    Initially scheduled for March 2011, the accession of Romania jointly with Bulgaria to the Schengen area has repeatedly been postponed, the Netherlands being the main opposing country. The reasons invoked over time are related to Romania’s failing to reach the objectives laid down in the Cooperation and Verification Mechanism pertaining to corruption, justice and fighting organized crime, though no connections should formally be made between the Schengen accession and the Cooperation and Verification Mechanism.



    The issue continues to be of interest to Bucharest as well as to Brussels, against the backdrop of the situation triggered by the unprecedented migrants’ exodus to Europe in recent years. Last week, making his annual state of the union speech in the European Parliament, the President of the European Commission, Jean Claude Juncker said that Romania and Bulgaria must rapidly join the Schengen free movement area.



    Early this week, the European Commissioner for the Security Union, Julian King, on a formal visit to Bucharest, reiterated that idea. The Commissioner said that Schengen would be stronger and all of the countries would benefit if Romania were part of the Schengen area. Julian King made the statement against the backdrop of talks he had with Romanian officials on the activity at European level, the efforts made to combat terrorism, cyber and organized crime. The Commissioner also announced that at the beginning of the week, a package of measures would be taken at the European Commission’s level to increase the EU’s capacity of resistance and of deterring terrorist attacks. Romanian officials recalled that Bucharest met all Schengen accession criteria, Romania successfully fulfilling its obligations as the EU’s Eastern border state. Liviu Dragnea, the leader of the Social-Democratic Party, the main party of the ruling coalition, explains:



    Schengen accession brings advantages not only to Romania, but also to all EU countries. Technically speaking, Romania has had nothing to achieve for quite a while. Many people tell me that certain countries, where elections are due this year, must take this stand. That is an unfair attitude towards Romania, utterly unfair. Romania secures the EU’s quite long Eastern border, Romania has made very big investments, has made great efforts and it is involved in all security structures at the Eastern border and still, it is denied its Schengen accession; the motivation invoked is not related to what was discussed in the beginning of this process.”



    The statement made by Liviu Dragnea, president of the Chamber of Deputies, came after the Netherlands and Germany had reiterated their opposition to Romania’s Schengen accession. (Translated by A.M. Palcu)

  • Susţinere pentru primirea României în spaţiul Schengen

    Susţinere pentru primirea României în spaţiul Schengen

    Prevăzută iniţial pentru luna martie a anului 2011, aderarea României la spaţiul comunitar, alături de Bulgaria, a fost amânată în mod repetat, Olanda remarcându-se ca principal opozant. Motivele invocate de-a lungul timpului ţin de neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, legate de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate, deşi, în mod formal, nu ar trebui făcute conexiuni între aderarea la Schengen şi MCV.



    Subiectul rămâne unul de interes pentru Bucureşti, dar şi pentru Bruxelles, pe fondul situaţiei generate de exodul fără precedent al migranţilor către Europa, din ultimii ani. Săptămâna trecută, în plenul Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a apreciat, în discursul său anual despre starea Uniunii, că România şi Bulgaria trebuie să fie primite rapid în spaţiul Schengen de liberă circulaţie.



    Ideea a fost reluată, la începutul acestei săptămâni, la Bucureşti, de comisarul european în domeniul securităţii, Julian King, aflat în vizită oficială. Spaţiul Schengen ar fi mai puternic şi toate ţările membre ar avea de câştigat, dacă şi România ar face parte din el — a declarat comisarul, declaraţia survenind pe fondul discuţiilor pe care Julian King le-a avut cu responsabili români despre activitatea la nivel european, eforturile făcute pentru a contracara terorismul, mai ales cel în plan informatic, precum şi despre criminalitatea organizată. Comisarul a anunţat, pe de altă parte, că, la începutul săptămânii, va fi prezentat un pachet de măsuri la nivelul Comisiei Europene pentru a mări capacitatea comunitară de rezistenţă şi capacitatea de descurajare a atacurilor teroriste.



    Bucureştiul îndeplineşte toate criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, au reamintit autorităţile române, România achitându-se cu succes de obligaţiile pe care şi le-a asumat din postura de stat de graniţă estică a Uniunii Europene.



    Liderul PSD, principalul partid aflat la guvernare, Liviu Dragnea explică: Intrarea noastră în Schengen nu aduce avantaje doar pentru România, aduce avantaje pentru toate ţările din UE. Din punct de vedere tehnic, România nu mai are demult absolut nimic de făcut. Sunt mulţi care îmi spun că, fiind alegeri în unele ţări, trebuie să aibă astfel de poziţii. Este o atitudine nedreaptă faţă de România, total nedreaptă. România asigură frontiera estică pe o lungime mare, România a făcut investiţii foarte mari, a făcut eforturi foarte mari, este implicată în toate aceste structuri de siguranţă la frontiera estică şi i se refuză intrarea în Schengen nefiind o motivare legată de ceea ce s-a discutat când a început acest proces.”



    Afirmaţiile făcute de Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor, vin după ce Olanda şi Germania şi-au reiterat opoziţia faţă de intrarea României în Schengen.

  • 17.09.2017

    17.09.2017

    ONU — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, participera à la 72e Assemblée générale de l’Organisation des Nations Unies, qui aura lieu à New York du 18 au 23 septembre, a informé aujourd’hui l’Administration présidentielle de Bucarest. Le chef de l’Etat roumain y prononcera un discours où il soulignera l’importance d’un ordre international reposant sur des règles et des principes, sur l’Etat de droit, ainsi que sur le besoin de consolider et d’adapter l’ONU aux défis actuels. L’agenda du président roumain inclut également sa participation à des réunions au sommet organisées conjointement par la Roumanie et d’autres Etats membres, des entretiens bilatéraux avec le secrétaire général des Nations Unies, avec le président de l’Assemblée générale, ainsi qu’avec des homologues d’autres Etats. Le président Iohannis sera également présent à la réception donnée par son homologue américain Donald Trump en l’honneur des chefs des délégations au sommet de l’Assemblée générale de l’ONU. Le président roumain rencontrera aussi les représentants des principales organisations juives des Etats Unis et ceux de la communauté roumaine de la région de Philadelphie.



    Visite — Le nouveau ministre roumain de la défense commence aujourd’hui une visite de six jours aux Etats Unis. Un communiqué du ministère de Bucarest précise qu’à Washington, M. Fifor aura des rencontres avec le secrétaire américain à la défense, James Mattis, avec l’adjoint au conseiller présidentiel pour la sécurité nationale, Ricky Waddell, avec des membres du Congrès des Etats Unis et avec les représentants des principales compagnies de l’industrie américaine de défense. Le ministre roumain de la défense est à la tête d’une délégation qui inclut également le chef de l’Etat-Major général, le général Nicolae Ciuca, le secrétaire d’Etat chargé des armements, Florin-Lazar Vladica, ainsi que d’autres chefs de structures du ministère. La délégation roumaine participera à une cérémonie militaire au Cimetière national Arlington, de la capitale fédérale, lors de laquelle le ministre Mihai Fifor déposera une couronne de fleurs à la Tombe du soldat inconnu. Selon le ministère de la défense de Bucarest, le partenariat stratégique avec les Etats Unis est un des piliers de la défense et de la sécurité de la Roumanie, avec une contribution directe à la consolidation de son profil euro-atlantique, demeurant essentiel dans l’actuel contexte sécuritaire régional et international.



    Commissaires — Le commissaire européen pour l’Union européenne de la sécurité, Julian King, fera lundi une visite officielle en Roumanie où il aura des pourparlers avec le premier ministre Mihai Tudose, et avec les ministres de la justice et de l’intérieur, Tudorel Toader et respectivement Carmen Dan. Les discussions, auxquelles participeront aussi les membres des commissions spécialisées du parlement de Bucarest, porteront sur la lutte contre le terrorisme, l’échange d’informations et l’application de la législation sécuritaire. Au cours de sa visite, le commissaire européen se rendra aussi au Centre opérationnel de coordination de la police roumaine aux frontières. La commissaire européenne en charge de la politique régionale, Corina Creţu se trouvera elle aussi en Roumanie lundi et mardi. Accompagnée par la ministre roumaine déléguée aux fonds européens, Mme Creţu se rendra à Zalău (chef-lieu du département de Salaj, au nord-ouest) où elle rencontrera les autorités locales et participera à un débat avec les citoyens, consacré à l’avenir de l’Europe et aux politiques de développement régional. Lundi, la commissaire européenne visitera les sites de plusieurs projets à financement européen dans les communes de Jibou et Dej (nord-ouest).



    Festival — Ce soir, l’affiche du Festival international de musique classique “George Enescu”, propose au public bucarestois le concert de l’Orchestre philharmonique d’Israël, sous la baguette de Zubin Mehta, un des plus grands chefs d’orchestre du monde. La soliste du concert, accueilli par la Salle du Palais, sera la pianiste géorgienne Khatia Buniatishvili. Cette année, Zubin Mehta est le président d’honneur du Festival George Enescu.



    Tennis de table — L’équipe féminine de tennis de table de Roumanie affronte aujourd’hui l’Allemagne en finale du Championnat européen accueilli par le Luxembourg. Hier, en demi-finales, les Roumaines ont vaincu la Russie sur le score général de 3 à 0, tandis que les Allemandes se sont imposées par 3 à 2 devant les Néerlandaises. L’équipe féminine de Roumanie détient trois titres européens, dont le dernier a pourtant été gagné il y a 12 ans. L’Allemagne, qui a sept médailles d’or dans son palmarès, a remporté le titre continental par équipes aux trois dernières éditions du championnat.



    Tennis — Les deux derniers matchs de simple, de la rencontre de Coupe Davis entre l’Autriche et la Roumanie, ont lieu aujourd’hui. Dominic Thiem jouera contre Nicolae Frunza, et Gerald Melzer contre Bogdan Borza. Après les matchs des deux premiers jours, l’Autriche mène sur le score général de 2 à 1, dans cette rencontre du premier tour du barrage pour le Groupe I de la zone Europe-Afrique de la Coupe Davis.



    Météo — Il fait chaud en Roumanie, notamment dans le sud, le centre et l’est du pays. Les maximales de la journée vont de 27 à 35°. A Bucarest, il y avait 29° à midi.

  • September 16, 2017 UPDATE

    September 16, 2017 UPDATE

    FINANCIAL – Romania will keep the budget deficit below 3%, as was pledged under the Stability and Growth Pact, the finance minister Ionuţ Mişa said in a meeting with Valdis Dombrovskis, EC Vice-President for the Euro and Social Dialogue, also in charge of Financial Stability, Financial Services and Capital Markets Union. The two officials have had a meeting on the sidelines of the informal meeting of the ECOFIN Council organized by the Estonian Presidency of the Council of the European Union, on September 15 -16. The Romanian official has also said the 5.6% economic growth rate in 2017 is based on consumption, an increase in the volume of the industrial output and a plummeting unemployment rate. According to a preliminary Autumn 2017 Forecast released on Friday by the National Prognosis Commission, estimates on Romania’s economic growth in 2017 have been revised upward from 5.2% to 5.6%.



    VISIT – EU Commissioner for the Security Union, Julian King, will pay an official visit to Bucharest on Monday, for talks with PM Mihai Tudose, justice minister Tudorel Toader and interior minister Carmen Dan. The focal points of the talks, to also be attended by members of the relevant parliamentary committees, will be the fight against terrorism, the exchange of information and the implementation of the recently adopted security legislation. The European Commissioner will also visit the Operational Coordination Centre of the Border Police.



    ROMANIAN TROOPS IN AFGHANISTAN– Romanias President, Klaus Iohannis, has granted corporal Mădălin Stoica the posthumous award “Romanias Star National Order in rank of knight. Mădălin Stoica died in the line of duty in Afghanistan on Friday, in an attack against a Romanian military patrol mission in the area. The award was offered in token of respect and appreciation for the commitment and courage proven in the line of duty, the decree signed by the head of state shows. The U.S. ambassador to Bucharest, Hans Klemm, has hailed the valor of Romanias soldiers in Afghanistan, in a message of condolence to the family of the Romanian military who died on Friday. “ I was saddened to hear of the death of Corporal Mădălin Stoica who was killed during an incident in Kandahar, Afghanistan, and of injuries to other two Romanian soldiers. I would like to extend my personal condolences and those of the United States to the family and friends of Corporal Mădălin Stoica, as well as to his fellow soldiers. I also wish a speedy recovery to the injured soldiers. The valor of Romanias soldiers in the NATO mission in Afghanistan continues to demonstrate the highest commitment to defending freedom and democracy, “ ambassador Klemm writes in the message of condolence. Corporal Madalin Stoica was on his first mission on theatres of operations. Two other soldiers were injured in the incident, but they are stable. In 2017, the Romanian Army is contributing over 620 troops to the NATO Resolute Support mission in Afghanistan, 300 other military being deployed to other regions of the world as part of NATO, EU, UN and OSCE-led missions. 29 Romanian military have lost their lives and over 180 others got injured so far, on missions abroad. The security situation in Afghanistan is still unstable, most incidents being reported in the east and the south.



    LONDON – The British Police make “significant arrest in London subway terror attack, claimed by the Islamic State terrorist group. On Friday morning, an explosion at Parsons Green underground station in the west of London injured tens of passengers and led to a terrorist attack being declared. British Prime Minister Theresa May has raised the UK’s terror threat level to critical, its highest level after London was hit by this new terror attack. Critical means an attack is expected imminently and soldiers will be put on the streets to guard key sites and free up police officers.



    MIGRANTS – The Romanian border police has stopped 19 Iraqi nationals, of which 4 minors, asylum seekers in Romania, upon trying to illegally leave Romania, the line authorities have announced. The Iraqis declared their intention to reach a Schengen country and said they made this choice because they were not holding a valid visa. The number of people trying to illegally cross Romanias western border with Hungary, in the west, has been on the rise over the past year. The number of foreigners trying to illegally cross the border into Romania, by boat, on the Black Sea, has also increased.



    TENNIS – Austria leads Romania 2-1 in the Davis Cup tennis matches played in Wels, in the first-round playoffs to remain in the Europe/ Africa Group I. On Saturday in the mens doubles, Horia Tecău and Nicolae Frunză defeated Dominic Thiem/Philipp Oswald, 3-1. On Friday in the singles, Gerald Melzer defeated Dragoş Dima and Dominic Thiem outperformed Bogdan Borza. On Sunday, Dominic Thiem will play Dragoş Dima and Gerald Melzer will face Bogdan Borza. In the direct matches, Romania leads Austria 3-2.



    RECORD-Romanian swimmer Avram Iancu, a librarian by profession, on Saturday finished the swimming race from Danube’s springs to the Black Sea, thus becoming the first man to ever cross the river from the place where the Danube rises to the place where the river empties into the Black Sea, without any additional equipment. The race ended in Sulina and covered a distance of 2,860 km.



    TABLE TENNIS Romanias table tennis team on Saturday qualified for the European Championship final held in Luxembourg, after having defeated Russia, 3-0. On Sunday, Romania will play Germany, which has outperformed the Netherlands, 3-2, in the other semi-finals. Romanias womens table tennis team is the holder of three European titles, the last one being grabbed 12 years ago. Germanys national team has won the title in the last three editions and boasts an overall number of seven gold medals.

  • October 18, 2016 UPDATE

    October 18, 2016 UPDATE

    POVERTY – Romanian PM Dacian Ciolos on Tuesday said that poverty is the result of corruption and of the way in which public resources are allocated. On the other hand, Ciolos says that a change in the citizens behavioral attitudes is also necessary in order to eradicate poverty. The head of government attended debates on the program drafted by the government in an effort to curb poverty. It includes 47 measures destined for all age brackets, from preschoolers to elderly people. Over 37% of the Romanians are exposed to a risk of poverty and social exclusion, Romania ranking second in the EU from this point of view, data released by Eurostat show. One in three children in Romania is facing poverty.



    PROSECUTION – Romanian MPs on Tuesday voted in favor of the National Anticorruption Directorates request to prosecute Elena Udrea, suspected of involvement in two cases of abetting bribe-taking. The charges are linked to the presidential election campaign of 2009, when Udrea was the Minister for Regional Development and Tourism. Also on Tuesday the Directorate indicted Bogdan Olteanu, a former Chamber of Deputies Speaker, currently under house arrest for influence peddling. Prosecutors say that over July-November 2008 Olteanu received 1 million euros from businessman Sorin Ovidiu Vantu in exchange for using his influence to appoint Liviu Mihaiu governor of the Danube Delta.



    TERRORISM – EU Commissioner for Security Julian King on Tuesday told the German publication Die Welt about the risk of an influx of jihadist militants in Europe if their stronghold in Mosul is destroyed by the Iraqi offense. A 30,000-strong force, mostly Iraqi military, on Monday made their advance on Mosul on the first day of the siege on this city, the last major stronghold of the Islamic State in Iraq. There are fears the siege might generate a humanitarian crisis for the 1,5 million civilians on the ground. The military operation, supported by a US-led international coalition, is the most important action of the Iraqi military within its reinstatement since the death of dictator Saddam Hussein.



    MIGRATION – Eight Pakistani nationals were stopped at the Romanian-Serbian border, in the southwest, on Tuesday morning, while trying to illegally cross into Serbia, from Romania. Following checkouts, the police officers established that the respective persons were Pakistani citizens, who said they had crossed the border on foot, with the declared intention to head for a West European state. Many such attempts by migrants trying to illegally cross the border have been foiled in the past two months.



    CORRUPTION – One of the shareholders in the wine making company Murfatlar (in south-eastern Romania) and nine other persons have been taken into custody by the anti-corruption prosecutors, in a tax evasion file. The estimated value of the prejudice stands at some 600 million lei (135 million Euro). The anti-corruption prosecutors on Monday searched the headquarters of several firms in the wine-growing industry and the houses of several people, in several counties in the south and south-east, in a file in which investigations are carried out for crimes assimilated to corruption and tax evasion. The acts were reportedly carried out in the 2010-2014 period. In 2015, the wine company Murfatlar, one of the first ten players on the Romanian wine industry reported a turnover of 27 million Euro and a net profit of some 800 thousand Euro, according to the balance sheet submitted to the Finance Ministry.



    SIMPLE MOTION – Romanian MPs on Tuesday adopted the simple motion “Lies can kill, too, tabled by the Social Democratic Party against the justice minister in the current technocratic cabinet, Raluca Pruna. The MPs of the National Liberal Party and of the national minorities didnt cast their votes. In the document, the Social Democrats were demanding the resignation of justice minister Raluca Pruna for a series of statements she made in a plenary session of the Higher Council of the Magistracy, on October 6, when she claimed “she had lied to the European Court of Human Rights about the situation of funds allotted to penitentiaries. Ahead of the vote in parliament, Raluca Pruna defended herself, saying her mandate does not have a biased political stake. She assumed responsibility for the statements she made, saying that no one can take away her right to signal problems in the justice system, among which a severe one, such as under-financing. Todays vote does not lead to the sacking of the minister.



    SYRIA – The Russian and Syrian forces halted air raids in Aleppo as of Tuesday morning, Russian defence minister, Sergey Shoygu, has said. He has underlined that this cessation of fire, ahead of schedule, is necessary to allow citizens to leave Aleppo on Thursday. According to Shoygu, ahead of the humanitarian break, the Syrian troops will take distance from Aleppo, for the rebels to be able to leave the city along two corridors, laid out particularly to that end. The second largest city, Aleppo, has been divided since 2012, into the eastern districts controlled by the rebels and the western districts controlled by the regime of Bashar al-Assad. Since September 22, the 250,000 inhabitants of the districts controlled by the rebels have been subjected to intense air raids by the Syrian regime and its Russian ally, harshly criticised by the West. The Syrian conflict, which started with the 2011 stifling of pro-democracy protests, has left over 300,000 people dead.



    TENNIS – Romanian tennis player Marius Copil, ranked 198th in ATP standings, defeated Joao Sousa of Portugal, 33 ATP, in the opening round of the tournament in Antwerp, Belgium, totaling 600,000 euros in prize money. In the next round Copil will face the winner of the match pitting Steve Darcis of Belgium against Benoit Paire of France. In other news from tennis, Sorana Cirstea, 82 WTA, lost to Tereza Smitkova of the Czech Republic in the opening round of the tournament in Luxembourg, totaling 225,000 dollars in prize money. Monica Niculescu, 52 WTA, has advanced to the second round after defeating Kirsten Flipkens of Belgium, 63 WTA.


    (Translated by D. Vijeu and V. Palcu)