Tag: Jurilovca

  • „În căutarea paradisului pierdut”, de la oraș la sat

    „În căutarea paradisului pierdut”, de la oraș la sat

    Migraţia de la oraș la sat este un fenomen social în expansiune în România. Fenomenul este explorat în documentarul „În căutarea paradisului pierdut”, care a fost prezentat recent la Bucureşti, prin 3 proiecţii. Alături de film, fenomenul este adus în faţa publicului, printr-o cercetare şi un demers de etapă, şi printr-o expoziței foto-video.

     

    „În căutarea paradisului pierdut” și-a propus să spună o poveste contemporană despre oameni care au ales să-și reconfigureze viața, părăsind mediul urban pentru cel rural. Fenomenul a fost documentat în satele Șomartin (judeţul Sibiu) și Jurilovca (judeţul Tulcea), printr-un set de 16 interviuri și 8 filmări cu persoane care s-au stabilit în aceste sate în ultimii 5 ani. Procesul de cercetare a fost condus de către antropologii Bogdan Iancu și Alexandru Vârtej, de la SNSPA, care au colaborat cu echipa video a proiectului: regie şi imagine – Andrei Dudea, sunet – Dan Dobre, montaj – Maria Bălănean. Fotofrafiile sunt realizate de Cristiana Verbină, Alexandru Vârtej şi Andrei Dudea.

    Am discutat după una dintre proiecţiile de la Bucureşti cu Andrei Dudea, regizorul filmului.

     

    Profesorul Bogdan Iancu este unul dintre cei care au cercetat la faţa locului migraţia de la oraș la sat.

  • Jurilovca

    Jurilovca

    Continuăm şi astăzi prezentarea celor zece destinaţii votate în Top 10 “Destinații FIJET România 2024”, proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit. Mergem astăzi în Delta Dunării, mai precis la Jurilovca, destinaţie situată pe locul al 4-lea în acest top.

    Comuna Jurilovca se află în complexul lagunar Razim Sinoe, inclus în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Este o destinaţie accesibilă atât pe cale rutieră, dar şi pe calea apei, având un port turistic destinat deţinătorilor de ambarcaţiuni cu pescaj mic. Oferta de cazare este diversificată, de la gospodării tradiţionale şi pensiuni de 3 … 4 margarete până la structuri turistice de 3 şi de 4 stele. Jurilovca poate fi punctul de plecare în explorarea furmuseţilor Deltei Dunării.

    Paul Condrat, ghid local şi preşedintele Asociaţiei Descoperă Jurilovca, a menţionat atracţiile turistice ale zonei:

    “Jurilovca este una dintre destinațiile importante ale rezervației Delta Dunării. La noi, peisajul specific este cel lagunar, este diferit de peisajul deltaic, cu labirinte de canale, bălți și lacuri de dimensiuni mici. La noi sunt lagunele Razim Sinoe, cu spații largi, deschise. Din obiectivele turistice incluse în excursiile ce le oferim atât pe apă, dar și pe uscat, cu bicicletele, caiacele, aș aminti cel puțin două superlative. Capul Doloșman cu unica faleză stâncoasă din zona litorală a României! În acest loc găsim vestigiile coloniei greco-romane Organe Argamum, prima așezare de pe teritoriul României menționată într-un izvor antic scris. Cateo din Milet o menționează existând în prima jumătate a secolului șapte înainte de Hristos. De asemenea, în proximitatea Jurilovcăi, avem cea mai mare colonie de pelican creț din întreaga rezervație. Este vorba de colonia de pe insula Ceaplace, de pe lacul Sinoe.”

     

    În trecutul apropiat, principala ocupaţie a oamenilor din Jurilovca era pescuitul, însă o parte dintre ei s-au orientat spre domeniul turismului. Tradiţiile se păstrează, inclusiv cele gastronomice care sunt promovate, pe lângă alte evenimente, şi sub forma unui festival, după cum am aflat de la preşedintele Asociaţiei Descoperă Jurilovca, Paul Condrat:

    “Festivalul Borșului Pescăresc sau Festivalul Borșului lipovenesc este cel mai mare eveniment al nostru, de fapt unul dintre cele mai mari evenimente din Dobrogea. Pentru anul acesta încă nu s-a decis data evenimentului. Cu ocazia Nopții Muzeelor în mai, iar în luna iunie Zilele Arheologiei Europene, vom avea program de vizitare cu asigurarea ghidajului, un fel de porți deschise la situl de la Capul Doloşman, colonia Orgame – Argamum.”

     

    Situl arheologic de la Capul Doloşman se întinde pe circa 100 de hectare şi este, în mare parte, neexplorat. Aşezarea numită Orgame a fost înfiinţată în secolul 7 î.H. de colonişti greci, fiind atunci un port aflat într-un golf al Mării Negre. După ce și-au consolidat prezența la Dunărea de Jos în secolul 1 d.H. romanii au ocupat colonia căreia i-au dat numele Argamum. În perioada de maximă înflorire a urbei, în sec. 4-5 e.n., la Argamum locuiau circa 10 mii de oameni. Cei care ajung în acest sit aflat în apopiere de Jurilovca vor vedea resturi ale unei porţi de acces în cetate, conturul unor străzi, precum şi resturi de ziduri ale unor case. Panorama este deosebită pentru că, de la înâlţimea Capului Doloşman, se pot observa cele două lacuri, Razim şi Goloviţa, separate de Marea Neagră de un cordon de nisip. În cealaltă parte a lacului Goloviţa se află Gura Portiţei, o fostă cale de comunicare între mare și lacurile deltei, unde pe locul unei cherhanale a fost amenajat un complex turistic.

  • Satul Jurilovca

    Satul Jurilovca

    Astăzi mai facem o vizită în Delta Dunării şi vă invităm să vă opriţi în Satul Jurilovca. Şi cum comuna Jurilovca este traversată de drumul județean DJ 222, se poate ajunge cu ușurință aici şi pe cale rutieră. Zona în care este situat satul este foarte ofertantă din toate punctele de vedere, existând activități atât pe uscat, cât și pe apă, unde ambarcațiunile de tot felul îi așteaptă cu nerăbdare pe turiști.



    Dacă la începutul sec XIX, la Jurilovca era un mic cătun pescăresc, în prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, dar și un punct de atracție turistică. Specificul comunității este strâns legat de așezarea comunei pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe și de tradițiile lipovenilor.



    Jurilovca a primit titlul de locaţie de excelenţă, titlu conferit de Comisia Europeană, prin platforma EDEN: Galina Teleucă, viceprimar Jurilovca, ne-a lansat o invitaţie de a descoperi aici turismul gastronomic, turismul religios, turismul arheologic, turismul făcut cu maşina, cu bicicleta, cu caiacul, cu barca, turismul de deltă, dar şi de Marea Neagă, prin apropierea de satul de vacanţă Gura Portiţei:


    Jurilovca este unul dintre cele mai frumoase sate din România. Vă aşteptăm la Jurilovca să ne cunoaşteţi oamenii, plini de poveştile locului, opriţi-vă, vorbiţi cu bătrânii satului, descoperiţi Jurilovca mergând pe jos, găsind casele frumoase ale comunei, găsind pensiunile frumoase. Vă aşteptăm la Jurilovca să ne descoperiţi tradiţiile ruşilor lipoveni, care sunt populaţia majoritară a comunei. Vă aşteptăm la Jurilovca să ne vedeţi copiii frumoşi, să îi vedeţi dansând, să îi vedeţi jucându-se pe stradă, vă aşteptăm la Jurilovca să ne gustaţi vinul, să ne gustaţi peştele, să gustaţi preparatele de peşte, cât şi cele de carne. Vă aşteptăm anul acesta la Jurilovca la serbarea borşului pescăresc, care va fi în ultima săptămână din luna august. Ultima ediţie a avut 70 de mii de participanţi. Sperăm anul acesta să depăşim acest record!



    Situată la câţiva kilometri de satul Jurilovca, în locul numit Capul Doloşman, se află ruinele cetăţii Argamum, primul oraş atestat documentar de pe teritoriul actual al României. Printre monumentele reprezentative ale sitului se numără un mormânt grecesc care datează de la mijlocul secolului al VII-lea î.Hr. şi o serie de edificii publice şi private din perioada romană, pretoriul, patru bazilici paleo-creştine, locuinţe şi o parte din reţeaua stradală.



    Parcul Național Munții Măcinului este o altă tentaţie pentru vizitatori. Acesta găzduieşte o biodiversitate de plante și animale pe cale de dispariție. Aici se găsește și Rezervația Științifică Valea Fagilor, o relicvă a codrilor seculari ce acopereau odată Dobrogea, care adăpostește specii de fagi dobrogeni, carpeni și tei argintii. Înălţimea maximă a Munților Măcinului este atinsă în Vârful Ţuţuiatu de 467 m.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie!






  • Delta Dunării

    Delta Dunării


    Aflată în mare parte în Dobrogea și parțial în Ucraina, Delta Dunării este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național.



    Delta Dunării vă oferă multe posibilităţi de petrecere a unei vacanţe, după cum ne-a spus la deschiderea oficială a sezonului Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinației Turistice Delta Dunării:



    “Delta, dacă vă aduceţi aminte, în perioada pandemiei, a fost definită ca destinaţie sigură în context pandemic şi rămâne şi astăzi o destinaţie foarte sigură. Avem deschise peste 400 de locaţii de cazare, iar preţurile sunt pentru toate buzunarele. Este important şi pentru cine îşi doreşte să vină în Deltă să încerce ceea ce înseamnă gastronomia locală: drob de peşte, cârnat de peşte, o masă de peşte tradiţională, ceva deosebit. Turistul alege locaţiile: fie îşi doreşte maşina lângă el şi atunci Jurilovca, Mahmudia, Murighiol sunt destinaţii perfecte în acest sens, fie aleg să vină în (n.r. inima deltei) deltă şi atunci vorbim de Crişani, de Sulina, Sfântu Gheorghe, unde se poate ajunge doar cu barca. Avem foarte multe de oferit, avem destinaţii superbe!”



    Corina Davidov, purtătorul de cuvânt al Asociației Delta Dunării, ne-a tentat cu specificul gastronomiei locale:



    “La noi ce avem mai special e că toate mâncărurile tradiţionale noi le avem şi în varianta de peşte: avem şi drob de peşte, friptură de peşte. Se cheamă friptură de peşte pentru că se pune la cuptor cu cartofi cu tot. Cârnaţi, mici de peşte, avem absolut orice din peşte, în afară de desert.”



    O destinaţie premium a fost creată pe una dintre insulele din inima deltei. La Holbina vin tradiţional turişti din România, Franţa şi Elveţia. Silvia Savu, managerul complexului ne-a spus ce poate face turistul ajuns aici:



    “Sunt foarte mulţi care vin pentru pescuit, avem turişti care vin pentru bird-watching, avem turişti care vin pentru ca să înveţe să meargă cu caiacul, pentru că avem un ghid de caiac, avem turişti care vin să facă plimbări, avem turişti care muncesc de aici, vin în timpul săptămânii şi lucrează de aici. Efectiv se bucură de linişte, se bucură de peisaj şi lucrează de aici.”



    Localitatea Jurilovca a primit titlul de “locaţie de excelenţă”, titlu conferit de Comisia Europeană prin platforma EDEN. Galina Teleucă, viceprimar Jurilovca:



    “Jurilovca este unul dintre cele mai frumoase sate din România. Culoarea reprezentativă e acel albastru de Jurilovca, pe care aşteptăm să îl vedeţi. La Jurilovca sezonul turistic a început deja. Vă aşteptăm la Jurilovca pentru a descoperi turismul gastronomic, turismul religios, turismul arheologic, turismul făcut cu maşina, cu bicicleta, cu caiacul, cu barca, turismul de deltă, dar şi de Marea Neagră. Vă aşteptăm la Jurilovca să ne cunoaşteţi oamenii, plini de poveştile locului!”



    Silviu Rahău, primarul comunei Crişan, ne-a invitat să descoperim satele de aici: “Comuna Crişan e împărţită în trei sate, Crişan, unde este baza, satul Mila 23 şi Caraorman. Din punct de vedere turistic toată comuna este împânzită de pensiuni. La Caraorman e pădurea, o atracţie turistică ce din an în an atrage un flux tot mai mare de turişti. În Crişan avem pensiuni, avem hotel de 5 stele şi hotel de 4 stele, iar la Mila 23 gastronomie locală, pensiuni sau mai bine zis locuinţe care fac turism.”



    Grig Bejan, proprietarul unei pensiuni eco-turistice din Murighiol, ne-a tentat cu tot felul de activităţi pe care le pot face turiştii ajunşi aici:



    “Este superb. Aşteptăm lumea să vină, pe lângă plimbările cu barca, să beneficieze şi de caiace şi de stand-up padell-uri şi bicicletele de apă pe care le punem la dispoziţie, pentru cei care pot. Ceilalţi pot folosi barca, drept mod de vizitare a Deltei Dunării. Este o perioadă pe care merită să o petreceţi în Delta Dunării!”



    Viorica Bâscă, director Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, a făcut apel la respectarea câtorva reguli de bază pentru vizitarea Deltei Dunării:



    “În calitate de administrator al Rezervaţia Biosferei şi de autoritate competentă pentru protecţia mediului ne dorim ca turiştii să fie cât mai bine informaţi. În primul rând să ştie că accesul pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei se poate face în baza permiselor de acces pentru turişti, acces auto, acces ambarcaţiune. Toate acestea pot fi procurate online, de pe site-ul ARBDD sau prin SMS. A vizita Delta Dunării înseamnă a respecta natura, aşa cum natura ne respectă pe noi şi ne pune la dispoziţie această varietate imensă de specii şi de habitate, care fac rezervaţia unică.”



    Invitaţia a fost lansată! Nu îmi rămâne decât să vă promit că dacă îi daţi curs vă veţi bucura de cele mai frumose răsărituri sau apusuri de soare.




  • Des traditions qui perdurent

    Des traditions qui perdurent

    Aujourd’hui nous parlons traditions.
    Souvent, les fêtes religieuses se superposent aux fêtes archaïques. C’est le
    cas, entre autres, des célébrations qui marquent le début du carême de Pâques. En
    Roumanie ces fêtes s’appellent « Lăsata secului », une sorte de Mardi
    Gras, si vous voulez.








    Le printemps venu, les Roumains
    célèbrent par exemple la « Journée des coucous », une tradition très ancienne
    encore vivante à Brăneşti, près de Bucarest. Une fête si importante pour les
    habitants de cette petite ville qu’ils ont fait de leur mieux pour la
    préserver, raconte M Marius Ovidiu Sebe, professeur de géographie et chef de l’Association
    culturelle Brăneşti.






    Marius Ovidiu Sebe : « En 2013, nous avons conclu un partenariat avec les institutions
    importantes de la ville afin de sauvegarder cette tradition. Concrètement, il s’agit
    d’impliquer les établissements scolaires en les invitant à former des groupes
    de « coucous » et à participer à un festival censé ressusciter cette
    tradition qui, malheureusement se dégradait d’une année à l’autre ; en
    fait, elle risquait de disparaître. Cette année, la pandémie qui nous affecte
    tous n’a pas épargné cette coutume. L’année dernière nous avons réussi à la célébrer,
    le 2 mars, juste avant le confinement. Le festival a accueilli des invités de l’étranger
    et ce fut une édition extraordinaire. Cette année, en raison des restrictions
    imposées, il a été carrément impossible d’organiser quoi que ce soit. Les rues
    de Brăneşti étaient vides à l’exception d’un petit groupe de « coucous
    » qui a défilé comme à l’accoutumée juste pour promouvoir la tradition, en
    respectant toutes les normes de distanciation sociale, dont le masque. Alors
    que l’année dernière il y avait eu des centaines de « coucous » dans
    les rues. »








    Ce fut quand même une bonne
    occasion de débattre de cette tradition en ligne, lors d’un symposium qui est
    devenu lui aussi traditionnel, comme nous le dit notre invité, Marius Ovidiu
    Sebe. Il nous explique concrètement en quoi consiste la tradition des « Coucous
    » de Brăneşti : « Les « Coucous » sont de jeunes hommes mariés,
    costumés en vêtements de femmes, portant une ceinture aux clochettes, un masque
    sur le visage et une sorte de fichu sur la tête. Ils sautent et dansent et font
    du bruit avec leurs clochettes, une sorte de balai à la main, ou plutôt un
    bâton avec un fil attaché, au bout duquel il y a une chaussure traditionnelle
    appelée « opincă ». Ils parcourent les rues du village pour chasser les
    mauvais esprits, en frappant sur les épaules toute personne rencontrée, pour qu’elle
    soit en bonne santé toute l’année. Cette tradition fait partie des célébrations
    d’avant le carême de Pâques, elle est une des plus anciennes, censée marquer
    aussi le passage à une nouvelle année végétale. »








    Voilà donc une tradition qui
    a failli disparaître et qui survit toujours grâce à une poignée de personnes
    très motivées de la commune de Brăneşti, malgré toutes les difficultés imposées
    par la pandémie.








    Direction maintenant le delta
    du Danube, pour découvrir une autre tradition de printemps. A Enisala, dans le
    nord de la Dobroudja, parmi les communautés locales de Russes, une autre fête
    marque le début du carême. Les Russes des communes de Sarichioi et Jurilovca
    ont célébré « la Fête du pardon » près de la citadelle d’Enisala par un
    spectacle folklorique. C’était la dernière semaine avant le début du carême de Pâques.






    Davantage de détails avec
    Catalin Tibuleac, président de l’Association de gestion du tourisme dans le
    delta du Danube : « Cette première fête, en partenariat avec la mairie de
    Sarichioi et de Jurilovca, a été marquée par les mesures de sécurité sanitaire
    en place. Et pourtant, la Fête du pardon a été une raison de joie, une occasion
    pour les deux grandes communautés russes du delta du Danube de se réunir. En
    effet, deux groupes représentatifs des deux communes se sont réunis près de la
    cité, à Enisala, afin de fêter la Maslenita et de marquer la fin de l’hiver et
    le début du printemps. D’habitude, cette fête est également connue sous le nom
    de la Fête des crêpes, parce que les crêpes au fromage sont des produits
    gastronomiques spécifiques que l’on prépare et l’on mange à cette occasion. En
    effet, chaque année, les Russes lipovènes marquent la fin de l’hiver et le
    début du printemps la veille du carême. La Maslenita constitue en fait une
    occasion de demander pardon aux autres, une raison de se réjouir, de chanter et
    de se réunir au sein de la famille. C’est une tradition préservée depuis
    plusieurs centaines d’années, que les Russes lipovènes respectent rigoureusement.
    Les vêtements traditionnels des Russes sont pleins de couleurs, il s’agit de
    robes décorées de fleurs, alors que les habits des hommes sont extraordinaires.
    S’y ajoutent les chansons traditionnelles tout à fait spéciales. »






    Les 14 minorités qui
    constituent ce conglomérat qu’est le delta du Danube cherchent à préserver
    toutes les traditions de la région, explique Catalin Tibuleac, président de
    l’Association de gestion de de la destination touristique delta du Danube, qui
    ajoute que : « Cette année, les conditions de sécurité sanitaire et de
    prévention nous ont imposé des restrictions majeures, et par conséquent la
    réunion des deux communautés de Sarichioi et de Jurilovca s’est réalisée en
    ligne, en visioconférence. Nous espérons que l’année prochaine, cette fête sera
    organisée d’une manière beaucoup plus ample, dans le contexte post-pandémie, et
    que nous pourrons présenter en détail ces fêtes et traditions superbes. Nous
    invitons à y participer tous ceux qui souhaitent fêter le printemps. C’est
    également une excellente occasion de donner le coup d’envoi à la saison
    touristique. Nous invitons donc tous les passionnés de nature et du delta du
    Danube à visiter cette contrée. »






    Voilà, amis auditeurs,
    comment, malgré la pandémie et les nombreuses restrictions, en Roumanie les
    traditions authentiques demeurent toujours d’actualité. (Trad. Valentina Beleavski, Alex Diaconescu)

  • Osterbräuche einmal anders: Kuckuckstag und Masleniza

    Osterbräuche einmal anders: Kuckuckstag und Masleniza

    Nicht weit von Bukarest entfernt, in Brăneşti, feiern die Menschen den Kuckuckstag“, eine alte Tradition, die von Generation zu Generation weitergegeben wurde. In den letzten Jahren wurde allerdings auch dieses Fest von modernen Entwicklungen beeinflusst, wie uns Marius Ovidiu Sebe, der Leiter des Kulturvereins Brăneşti, erzählte:



    Im Jahr 2013 wurde eine Partnerschaft zwischen den wichtigen Institutionen des Ortes gegründet, mit dem Ziel, die Tradition zu retten. Genauer gesagt wollten wir die Bildungseinheiten einbeziehen und die sogenannten »Kuckucksnester« für ein traditionelles Festival vorbereiten, um alte Bräuche und Traditionen wiederzubeleben, die in den letzten Jahren am Verschwinden waren. In diesem Jahr wurden wir von der Pandemie hart getroffen, und auch traditionelle Veranstaltungen und Feste waren davon betroffen. Letztes Jahr haben wir es gerade noch geschafft, das Fest am 2. März, kurz vor dem Lockdown, abzuhalten. Es war nicht einfach, weil die Zahl der Fälle bereits anstieg, aber am Ende bekamen wir die richtigen Papiere, die es uns erlaubten, das Fest zu organisieren. Wir hatten auch Gäste aus dem Ausland und ich kann sagen, das war eine au‎ßergewöhnliche Ausgabe. Dieses Jahr war es schwieriger — wegen der Einschränkungen. Zu Beginn der Ostern-Fastenzeit, die von den christlichen Orthodoxen eingehalten wird — einer Zeit, in der die Gläubigen kein Fleisch, keinen Käse und keine Eier mehr essen –, waren die Stra‎ßen leer, bis auf ein paar sogenannte »Kuckucke«. Es war nur eine Gruppe, die unter Einhaltung aller Schutzma‎ßnahmen durch das Dorf marschierte. Sie trugen Masken und schafften es, das Ritual durchzuziehen. Letztes Jahr waren Hunderte von »Kuckucken« auf der Dorfstra‎ße.“



    Die diesjährige Feier war eine gute Gelegenheit, die Diskussion über die Tradition ins Internet zu verlagern, und so wurde ein Symposium veranstaltet, das sehr gute Chancen hat, selbst zur Tradition zu werden. Marius Ovidiu Sebe erklärte uns, was diese Kuckucke“ eigentlich sind:



    »Kuckucke« sind junge Männer, die gerade geheiratet haben. Sie ziehen sich Frauenkleider an, darunter einen Glockengürtel um die Taille, eine Maske im Gesicht und ein Kopftuch. Sie halten auch einen Stock in der Hand und laufen die Hauptstra‎ßen des Dorfes entlang, um böse Geister zu vertreiben und denjenigen, die sie auf der Stra‎ße treffen, die Hand zu schütteln, was letzteren das ganze Jahr über gute Gesundheit bringt. Dies ist Teil einer Reihe von Bräuchen, die vor der Fastenzeit beobachtet werden, einschlie‎ßlich der Vergebungs- und der Kuckuckstage, die eigentlich uralte Bräuche sind, die sich auf den Übergang in das neue Jahr, in dem alles wieder aufblüht, beziehen.“



    In Enisala, in der Region Dobrogea (Dobrudscha), markieren auch die Lipowaner Russen den Beginn der Fastenzeit mit spezifischen Bräuchen. Die Dörfer Sarichioi und Jurilovca feiern in der Nähe der Festung von Enisala den Vergebungstag, den letzten Tag in der Woche, an dem die Gläubigen Milch und Käse essen dürfen, was den Beginn der Fastenzeit ankündigt. Cătălin Ţibuleac, der Präsident des Verwaltungsverbandes des Donaudeltas, erzählte uns mehr dazu:



    Dieses erste Fest, das in Zusammenarbeit zwischen den Rathäusern von Sarichioi und Jurilovca organisiert wurde, stand in diesem Jahr im Zeichen der gesundheitlichen Sicherheitsma‎ßnahmen. Aber trotzdem war dieser Tag der Vergebung ein Grund zur Freude, zum Feiern, ein Grund für die zwei grö‎ßten lipowanischen Gemeinden im Donaudelta, sich zu treffen. Normalerweise versammelten sich die beiden repräsentativen Ensembles aus den beiden Dörfern in der Nähe der Festung von Enisala, um das Fest »Masleniza« zu feiern, das das Ende des Winters und den Einzug des Frühlings markiert. Dieses Fest ist auch als Pfannkuchen-Fest bekannt, da an diesem Tag normalerweise Käsepfannkuchen gebacken werden. Jedes Jahr feiern die Lipowaner das Kommen des Frühlings auf die gleiche Weise, so wie sie den letzten Tag vor der Fastenzeit, den Masleniza, feiern. An diesem Tag bitten die Menschen diejenigen um Vergebung, denen sie in irgendeiner Weise geschadet haben, und das ist ein Grund zur Freude. Die Menschen singen, tanzen, feiern und treffen sich mit ihren Familien. Die traditionellen Kostüme sind voller Farben. Die Frauen tragen wunderschöne Kleider mit Blumenmustern und die Männer sind in spektakuläre Kostüme gekleidet. Auch die traditionelle Musik ist sehr schön.“



    Die 14 Minderheiten, die im Gebiet des Donaudeltas leben, sind sehr darauf bedacht, alte Bräuche und Traditionen zu bewahren, wie uns Cătălin Ţibuleac erzählte. Das ist ein weiterer guter Grund, diese Gemeinschaften zu besuchen, auch wenn es in diesen Tagen durch die Einschränkungen schwieriger wird.



    Dieses Jahr war es aufgrund der Pandemie und der Ma‎ßnahmen schwierig, unsere traditionellen Feste zu feiern. Deshalb wurde das Treffen zwischen den beiden traditionellen Gruppen aus Sarichioi und Jurilovca online veranstaltet, mit einer Aufzeichnung von jeder Seite. Wir hoffen, dass wir im nächsten Jahr in der Lage sein werden, es richtig zu organisieren und sowohl direkte als auch Online-Teilnehmer an diesem schönen Ereignis zu haben. Wir laden alle ein, die eine schöne Art und Weise des Übergangs vom Winter in den Frühling und auch den Beginn der touristischen Saison sehen wollen. Wir laden alle ein, die die Natur und das Donaudelta besonders lieben.



    Und uns bleibt nichts anders übrig, als uns an jede Erscheinungsform der Normalität, so wie wir sie vor dem Ausbruch der Pandemie kannten, zu freuen.

  • Gura Portiţei im Donaudelta: zauberhafte Wildnis fernab vom Massentourismus

    Gura Portiţei im Donaudelta: zauberhafte Wildnis fernab vom Massentourismus

    Falls Sie sich nicht entscheiden können, ob Sie Ihre Ferien im Donaudelta oder am Schwarzen Meer verbringen wollen, ist das Feriendorf Gura Portiţei genau der richtige Ort für Sie. Gura Portiţei liegt etwa 50 Km von der Stadt Tulcea entfernt. Das kleine Dorf sticht hervor durch die natürliche Wildnis, die es schon immer zum zauberhaften Ort machte. Ein schmaler Sandstreifen zwischen dem Goloviţa-See und dem Schwarzen Meer steht hier den Touristen zur Verfügung.



    Ursprünglich war es ein Fischerdorf, allerdings entwickelte sich Gura Portiţei mit der Zeit zu einem Feriendorf, einem Paradies für all diejenigen, die die Wildnis an der Schwarzmeerküste zu schätzen wissen. Das Feriendorf liegt nämlich weit entfernt vom städtischen Lärm. Nur Wind und Wellengeräusche durchbrechen die herrschende Stille. Der Zugang zum Feriendorf Gura Portiţei ist nicht einfach, dennoch ist der Ort alle Bemühungen wert. Mehr Einzelheiten dazu brachte Codruţ Cursaru, Mitarbeiter eines Reisebüros:



    Die Touristen können mit dem Auto bis nach Jurilovca fahren. Im Hafen von Jurilovca ist eine Parkanlage eingerichtet. Dort müssen sie das Auto parken. Sie werden dann von uns übernommen. Die Fahrt wird weiter mit dem Schiff oder mit dem Schnellboot fortgesetzt. Vergessen Sie einfach die überfüllten Ferienorte an der Schwarzmeerküste und wählen Sie eine Oase der Ruhe!“, empfiehlt unser Gesprächspartner.




    Gura Portiţei liegt im Biosphärenreservat Donaudelta. Daher müssen die Touristen, die sich für einen Urlaub im malerischen Fischerdorf entscheiden, die Zugangsgebühr zum Biosphärenreservat Donaudelta bezahlen. Der Pass muss vor dem Einsteigen auf das Schiff beim Automaten im Hafen Jurilovca gekauft werden. Der Transfer von Jurilovca nach Gura Portiţei mit dem Schiff dauert 1 Stunde und 20 Minuten. Mit dem Schnellboot erreicht man das Feriendorf in knapp einer halben Stunde. Die Fahrt ist allerdings wunderschön, die Fahrgäste haben die Möglichkeit, die Attraktionen im Donaudelta zu bewundern. Codruţ Cursaru erzählte uns mehr über die Vorteile eines Aufenthaltes in Gura Portiţei:



    Wer Ruhe sucht, ist hier am richtigen Ort. Allerdings dürfen die örtlichen traditionellen Speisen nicht vergessen werden. Die Einheimischen bereiten vielfältige Fischspezialitäten zu. Die gekochten Fische stammen entweder aus dem Schwarzen Meer oder aus dem Razem-See. Leidenschaftliche Angler sind ebenfalls willkommen, denn zum Angeln gibt es unzählige Möglichkeiten. Darüber hinaus organisieren wir Ausflüge in den Süden des Donaudeltas. Unsere Gäste können dabei die wunderschöne Donaudelta-Landschaft bewundern.“




    Es werden zwei- oder vierstündige Ausflüge angeboten. Dabei kann auch die Pelikan-Kolonie am Sinoe-See gesehen werden. Codruţ Cursaru erwähnte auch zwei gastronomische Spezialitäten des Ortes:



    Die Donau-Makrele zum Saisonstart und die Schwarzmeerbarbe während der Hochsaison sind mit Sicherheit empfehlenswert!“




    Im Dorf haben die Touristen die Möglichkeit, in Strandhäuschen zu übernachten, oder sie können eine Unterkunft in 3-Sterne-Pensionen wählen und die Ruhe weit von urbanen Ballungsgebieten genie‎ßen. Ein Vorteil, der nicht überall zu finden ist.