Radio România Internațional

Tag: Jurnal romanesc

  • Jurnal românesc – 19.02.2015

    Jurnal românesc – 19.02.2015

    Ministrul
    delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit,
    miercuri, cu ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Matthijs van
    Bonzel. În calitate de reprezentant al Guvernului în Comisia Comună a Camerei
    Deputaţilor şi a Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind
    legile electorale, Angel Tîlvăr s-a interesat asupra punctului de vedere al
    ambasadorului van Bonzel, bazat pe experienţa Olandei, în legătură cu sistemele
    de vot existente. Ministrul delegat a subliniat că, în acest moment, clasa
    politică din România depune toate eforturile pentru a identifica cele mai bune
    soluţii legislative care să permită exercitarea dreptului de vot pentru toţi
    românii de peste hotare.



    În perioada 19-21 februarie, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de
    peste hotare va efectua o vizită de
    lucru în Republica Serbia. Programul vizitei lui Angel Tîlvăr cuprinde
    întrevederi cu oficiali ai ţării gazdă, consultări cu reprezentanţi ai
    comunităţii româneşti şi ai mediului asociativ şi religios din Valea Timocului
    şi Voievodina.




    O delegaţie parlamentară a Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, formată din deputaţii Mircea Dolha (PNL) – vicepreşedinte,
    Mihai Deaconu (PP-DD) – membru, Aurelian Mihai (PNL) – membru şi Eugen Tomac
    (neafiliat) – membru, va efectua o vizită de lucru în Spania, în 21-25
    februarie. Vizita are ca scop intensificarea contactelor parlamentare
    bilaterale în contextul actual al problemelor cu care se confruntă comunitatea
    de români din Spania.În acest
    sens, membrii delegaţiei parlamentare din România, împreună cu reprezentanţi ai
    Ambasadei României din Spania vor avea întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernului
    Comunităţii Madrid, ai Consulatului României şi ai Institutului Cultural Român
    din Madrid, precum şi cu reprezentanţi ai presei de limbă română şi ai comunităţii
    româneşti.




    Numărul românilor şi
    bulgarilor angajaţi în Marea Britanie a crescut cu 15% după anularea
    restricţiilor pe piaţa muncii – notează publicaţia britanică Daily Mail.
    Potrivit cifrelor furnizate de Oficiul britanic pentru Statistici, aproximativ
    172.000 de români şi bulgari erau angajaţi în Marea Britanie în ultimele trei
    luni ale anului 2014, faţă de sfârşitul lui 2013, când erau 150.000. Cifrele
    contrazic asigurările date de Guvernul britanic, care susţinea că eliminarea
    restricţiilor pe piaţa muncii nu va genera un aflux masiv de imigranţi -
    comentează Daily Mail. Marea Britanie a eliminat pe 1 ianuarie 2014
    restricţiile pe piaţa muncii care erau impuse cetăţenilor români şi bulgari.




    Guvernul de la Bucureşti a anunţat măsuri de
    relaxare fiscală care ar urma să intre în vigoare de anul viitor, în baza unui
    nou Cod Fiscal. Printre ele figurează reducerea TVA, în prezent, de 24%, cu 4%
    de anul viitor şi cu alte 2 procente din 2018. Pentru produsele alimentare de
    bază – carne, peşte, legume şi fructe – proiectul prevede TVA de 9% începând
    din 2016, atât cât este, la ora actuală, la pâine şi produse de panificaţie. Pe
    de altă parte, din 2017 CAS va fi 7,5% pentru angajat, faţă de 10,5% în
    prezent, iar pentru angajator – 13,5%, faţă de 15,8% acum. Va fi păstrată cota unică de impozitare şi
    va fi chiar scăzută la 14%, din 2019. Este propusă şi o reducere a accizelor,
    din 2016, la motorină cu 20% şi la benzina fără plumb cu 18,6%. Pe de altă
    parte, potrivit noului Cod Fiscal, toate persoanele care realizează venituri
    vor fi obligate să plătească contribuţii sociale şi de sănătate, iar impozitele
    pentru microîntreprinderi, locuinţe
    şi terenuri vor creşte. Proiectul noului Cod Fiscal
    va fi, timp de de o lună, în dezbatere publică. Apoi, va fi înaintat
    Parlamentului.

  • Jurnal românesc – 15.10.2014

    Jurnal românesc – 15.10.2014

    20 de cetăţeni români, care s-au întors din ţările Africii de Vest, afectate de epidemia de Ebola, sunt monitorizaţi de autorităţile medicale. În astfel de cazuri, procedurile internaţionale prevăd supravegherea pentru o perioadă de 21 de zile, pentru depistarea unei eventuale contamintări. Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a precizat că procedurile de gestionare a cazurilor suspecte sau confirmate au fost revizuite şi trimise Direcţiilor de Sănătate Publică şi spitalelor. De asemenea, s-a făcut instruirea personalului medical şi a celui din cabinetele de frontieră, aeroporturi şi Portul Constanţa, pentru a se proteja în cazul în care intră în contact cu o persoană suspectă de febră hemoragică.



    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă avea în baza de date, la 15 octombrie, un număr de aproape 20 de mii de locuri de muncă vacante, Cele mai numeroase sunt în Bucureşti, circa 2.500, şi Cluj, peste 2.000. Pentru persoanele cu studii superioare sunt disponibile 1.449 locuri de muncă, cele mai multe de programator, inginer mecanic, cercetător în fizică, inginer de sistem în informatică. Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi, cele mai multe oferte sunt pentru confecţioneri de articole textile, lucrători comercial, manipulanţi de mărfuri sau agenţi de pază.



    Planurile Tiraspolului de a-şi deschide propriul aeroport contravin normelor internaţionale – a declarat vicepremierul pentru Reintegrare în guvernul de la Chişinău, Eugen Carpov. El a subliniat că aeroportul din Tiraspol poate funcţiona numai cu acordul Republicii Moldova – parte legală la acorduri internaţionale în domeniul transportului aerian. Carpov a reacţionat astfel la intrarea în vigoare a aşa-numitului cod aerian al Transnistriei, recent promulgat de liderul separatist Evgheni Şevciuk. Acesta prevede reluarea activităţii vechiului aeroport militar sovietic din Tiraspol, care nu mai e funcţional de peste 20 de ani, şi transformarea acestuia într-un obiectiv cu destinaţie civilă.



    Seria de evenimente Misterele Bucureştilor – Aromânii s-a deschis, marţi, la Palatul Şuţu, din Bucureşti, cu prezentarea cărţii Aromânii – Poveşti de suflet, de Maria Cica. Realizatoare de documentare despre aromâni la televiziunea publică, ea a inclus în carte o mare parte din rezultatele muncii sale de pe teren, prezentând tradiţii autentice ale aromânilor din Dobrogea, dar şi din întreaga Peninsulă Balcanică. În prefaţa cărţii, istoricul Adrian Majuru avertizează cititorii că vor descoperi o psihologie adesea contrarie, inversată, în comparaţie cu realităţile similare româneşti.



    Fundaşul român Cristian Manea a fost inclus de cotidianul britanic The Guardian în Top 40 al celor mai talentaţi juniori din fotbalul mondial, anunţă site-ul Federatiei Române de Fotbal. Pe 31 mai 2014, la meciul amical România — Albania, scor 1-0, Manea a devenit cel mai tânăr debutant din toate timpurile la echipa naţională, la vârsta de 16 ani şi 10 luni. Performanţa fundaşului, despre care presa a scris că a fost deja cumpărat de Chelsea Londra, l-a propulsat în topul realizat de The Guardian. “Folosit ca fundaş dreapta la Viitorul şi în echipa României, Manea este la fel de bun şi ca fundaş central şi poate evolua şi ca mijlocaş defensiv” — scrie cotidianul londonez.

  • Jurnal românesc – 08.10.2014

    Jurnal românesc – 08.10.2014

    Biblioteca “Pietro Ceretti” din Verbania, Italia, va găzdui, pe 18 noiembrie, prezentarea proiectelor “Te iubeşte mama!” şi “Abecedarul”, care fac parte dintr-un eveniment mai amplu – “Sărbătoarea românească în Verbania”, a anunţat Asociaţia Femeilor Românce din Peninsulă. Programul “Te iubeşte mama!” îşi propune facilitarea comunicării, prin aplicatii de tip social media, între copiii rămaşi în România şi părinţii acestora aflaţi la muncă în Italia. Scopul principal este acela de a preveni şi diminua numărul cazurilor sociale în rândul copiilor rămaşi în ţară. De asemenea, duminică, 19 octombrie, va fi sărbătorit Hramul Bisericii Ortodoxe Române din Verbania şi va avea loc vernisajul expoziţiei itinerante de fotografie “Romania – imagini dallanima al sogno”. La evenimente vor participa, între alţii, ambasadorul României în Italia, Dana Constantinescu, consulul general al Consulatului României la Torino, Tiberiu Mugurel Dinu, ministrul consilier în cadrul Consulatului General al României la Milano, Adrian Georgescu, si primarul orasului Verbania, Silvia Marchionini.




    Angajaţii români au câştigat cu 5% net în plus la salariu în luna august a acestui an faţă de luna similară din 2013, ajungând la un venit mediu lunar net de 1.683 de lei potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cei mai câştigaţi au fost salariaţii din industria de producţie a tutunului. De altfel, ei sunt printre cei mai scumpi oameni de pe piaţa muncii din România, salariul mediu din acest sector ajungând la aproape 4.100 de lei net, mai mult decât dublul venitului de la nivelul întregii economii. Printre salariaţii care au beneficiat de mari creşteri de salariu se mai numără cei din industria de fabricare a produselor de cocserie şi a celor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cei care fac activităţi de editare în domeniul informaţiilor şi al comunicaţiilor şi cei din sectorul asigurărilor.



    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, la 2,4%, de la 2,2%, estimarea privind avansul PIB-ului României în acest an, potrivit raportului World Economic Outlook, publicat marţi. Pe de altă parte, în prognoza de toamnă, FMI a lăsat nemodificată estimarea pentru 2015, când România ar urma să înregistreze o crestere a PIB de 2,5%. Amintim că autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o creştere a PIB de 2,8% în acest an.




    În premieră europeană, două destinaţii turistice din România, oraşul Zărneşti, din judeţul Braşov, şi zona Creasta Cocoşului, din judeţul Maramureş, au primit diplome de excelenţă ca zone ecoturistice. Evenimentul a avut loc la Braşov, cu ocazia desfăşurării celei de-a 88-a Adunări Generale a Comisiei Europene pentru Turism. La manifestare a fost prezent si ministrul delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, Florin Jianu. Zonele care obţin statutul de “Destinaţie de Ecoturism” beneficiază de o promovare la nivel naţional şi internaţional a valorilor culturale şi a atracţiilor naturale.

  • Jurnal românesc – 23.01.2014

    Jurnal românesc – 23.01.2014

    Reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale din România au protestat, miercuri, în faţa sediului Comisiei Europene de la Bruxelles, împotriva metodei de fracturare hidraulică pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Aceştia speră să-i convingă pe oficialii europeni asupra pericolelor pe care le reprezintă explorarea/exploatarea gazelor de şist, apreciind că un astfel de proces este o crimă împotriva umanităţii. Tot miercuri, Comisia Europeană a adoptat o recomandare care permite exploatarea gazelor de şist în Europa cu condiţia respectării “principiilor comune” minime, în special a normelor sanitare şi a celor pentru protecţia mediului.



    Fondul Proprietatea a atras peste 1,2 miliarde de euro în investiţii directe de portofoliu din partea investitorilor instituţionali străini, în cei trei ani de la listarea pe Bursa de Valori Bucureşti. Fondul Proprietatea a fost lansat în decembrie 2005, fiind creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. Preşedintele BVB, Lucian Anghel, a subliniat că 2013 a fost cel mai bun din ultimii şase ani pentru piaţa de capital din Romania, şi al doilea an din istoria Bursei ca volum de tranzacţionare.



    75% dintre străinii care vin în România nu sunt interesaţi de turism, ci vin pentru afaceri, vizite la rude sau prieteni şi se cazează în Bucureşti sau oraşele reşedinţă de judeţ, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cei mai mulţi sunt germani, italieni si francezi. Potrivit INS, în primele 11 luni din 2013 au venit în România 1,2 milioane de străini, din care doar 390 de mii au fost turişti. Staţiunile montane au fost prefererate de 123 de mii de străini, cei mai mulţi israelieni, germani şi polonezi. Pe locurile urmatoare în preferinţele turiştilor straini s-au situat staţiunile de pe litoral, cele balneare şi Delta Dunării.



    Ministrul olandez de externe, Frans Timmermans, consideră că rapoartele pe justiţie publicate miercuri de Comisia Europeană arată că trebuie acordată în continuare atenţie situaţiei din România şi Bulgaria, pentru că funcţionarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei sunt fundamentale pentru o bună funcţionare a UE. El a subliniat că pentru Olanda rapoartele CE continuă să joace un rol important în decizia legată de aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen. Potrivit oficialului olandez, o eventuală discuţie legată de această chestiune ar putea fi reluată cel mai devreme în luna iunie, la Consiliul European pentru justiţie şi afaceri interne.



    Cetăţenii români care doresc să studieze diferite discipline culturale pot candida pentru bursele oferite în acest an de Guvernul Indiei. Termenul limită până la care Ambasada Indiei la Bucureşti primeşte candidaturile este 15 februarie. Cei interesaţi pot să studieze în universităţi de renume din această ţară muzică, dans, pictură, sculptură.



    Ţinutul Buzăului este promovat de Comisia Europeană ca destinaţie EDEN (European Destinations of Excellence). Comisia a realizat recent un film in care sunt prezentate principalele atracţii ale zonei: Vulcanii Noroioşi, Mănăstirea Ciolanu, Muzeul chihlimbarului de la Colţi, cea mai lungă peşteră de sare din lume, cea de la Meledic, dar şi preparate culinare specifice. Ţinutul Buzăului cuprinde aproape 40 de localităţi din zona de deal şi de munte a judeţului.

  • Jurnal românesc – 22.01.2014

    Jurnal românesc – 22.01.2014

    Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, l-a felicitat, la Bruxelles, pe ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici, pentru ceea ce s-a realizat anul trecut, în România, în materie de absorbţie a fondurilor structurale. El a subliniat că Romania nu a pierdut niciun euro până la sfârşitul lui 2013 din fondurile structurale. Oficialul european a analizat etapele pentru finalizarea actualului cadru financiar, astfel încât România să cheltuiască cât mai mult din banii ce-i sunt alocaţi. La rândul său, Eugen Teodorovici a anunţat că, în urma discuţiilor cu oficialul european, s-a stabilit că Acordul de parteneriat va fi trimis Comisiei Europene în cursul lunii februarie, iar planurile operaţionale spre finalul lunii martie. Teodorovici a amintit că, în următorii doi ani, Bucureştiul mai are de cheltuit aproximativ 12 miliarde de euro.



    Guvernul român a salutat deschiderea oficială a negocierilor de aderare UE — Serbia. Potrivit unui comunicat al Executivului, acest moment este o recunoaştere a eforturilor depuse de autorităţile de la Belgrad şi de întreaga societate sârbă. Negocierile de aderare ale Serbiei la Uniunea Europeană au fost deschise în mod oficial, marţi, la Bruxelles. Potrivit analiştilor, din cele 35 de capitole de negociere, cel mai complicat se anunţă procesul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie, cu populatie majoritar albaneză, Kosovo. Vecină cu Serbia, România a susţinut in mod consecvent drumul european al acesteia, solicitând, însă, Belgradului un tratament corespunzător pentru minoritatea românească din Valea Timocului.



    O delegaţie românească, formată din 25 de companii din industria turismului, condusă de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Răzvan Filipescu, participă, în perioada 22 – 26 ianuarie, la cea de-a 34-a ediţie a Târgului Internaţional de Turism de la Madrid. Aceasta este cea mai importantă manifestare expoziţională dedicată turismului din Regatul Spaniei, poziţie de lider menţinută continuu din anul 1994. În cadrul strategiei de promovare a turismului românesc, Spania este o piaţă prioritară. Produsele turistice cheie ale României sunt turismul rural, turismul activ practicat în natură, cel cultural si city-breaks. Cifrele privind numărul sosirilor vizitatorilor spanioli sau al înnoptărilor în unităţile de cazare din România indică o clasare a Spaniei în topul primelor 10 ţări emiţătoare de turişti.



    Uzinele Dacia, detinute de grupul francez Renault la Mioveni, in sudul Romaniei, a raportat vânzări record în 2013, susţinute, în primul rând, de exporturile în vestul Europei. Vânzările Dacia au ajuns la aproape 430.000 de vehicule, în creştere cu peste 19% faţă de anul anterior, când fusese atins precedentul record comercial al mărcii. Un comunicat al companiei arată că această performanţă intervine în contextul în care principalele pieţe auto unde Dacia este prezentă au cunoscut scăderi ale cererii pentru vehicule noi: -1,7% în Europa, -3% în Eurasia.

  • Jurnal românesc – 17.01.2014

    Jurnal românesc – 17.01.2014

    România este reprezentată la Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură Săptămâna Verde”, de la Berlin, de 22 de firme. Până pe 26 ianuarie, expozanţii români prezintă produse agroalimentare specifice, carne şi produse din carne, produse apicole, vinuri, brânzeturi, băuturi, dulceţuri, pălincă, conserve de legume şi fructe, magiun şi produse de morărit şi panificaţie. Săptămâna Verde” reuneşte 1.650 de expozanţi din 70 de ţări, care prezintă 100 de mii de specialităţi provenite din întreaga lume. Organizatorii speră să primească 400 de mii de vizitatori, între care şi 100 de mii de specialişti în domeniu. În cadrul actualei ediţii a Săptămânii Verzi se desfăşoară şi Forumul Global pentru Alimentaţie şi Agricultură, la care 80 de miniştri ai agriculturii, adjuncţi şi responsabili din industria agricolă şi alimentară din întreaga lume discută despre gestionarea crizelor şi asigurarea securităţii alimentare.



    Guvernul a decis iniţierea unui program pentru construcţia de complexuri sportive, proiect de care va răspunde Ministerul Dezvoltării. Decizia este motivată prin faptul că numărul spaţiilor destinate sportului este insuficient în raport cu necesităţile reale ale societăţii. De asemenea, pe teritoriul României nu există suficiente facilităţi care să corespundă standardelor internaţionale pentru pregătirea sportivilor şi organizarea de competiţii majore, apreciază Executivul.




    Românii se află pe primul loc între miile de cetăţenii europenii care au fost expulzaţi din Belgia în 2013, fiind urmaţi de bulgari, spanioli şi italieni, potrivit unor date publicate de Oficiul pentru Străini de la Bruxelles. Potrivit postului belgian RTL, Oficiul pentru Străini a retras anul trecut titlul de şedere a 2.712 cetăţeni europeni, cu 10% mai mult decât anul trecut. Expulzările sunt motivate prin “cheltuielile ridicate exercitate asupra sistemului belgian al ajutoarelor sociale” de către cetăţeni europeni”. Este vorba despre cetăţeni care nu mai au un contract de muncă, nu mai desfăşoară activităţi independente, nu mai sunt studenţi sau au pierdut dreptul la şomaj. În 2010, doar 343 de cetăţeni din Uniunea Europeană au fost expulzaţi din Belgia, faţă de 989 în 2011 şi 2.407 în 2012.



    Valoarea investiţiilor derulate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în România a scăzut de la circa 600 de milioane de euro în 2012 la aproximativ 510 de milioane de euro anul trecut, însă numărul proiectelor a crescut la 32, un record pentru BERD pe piaţa românească. Potrivit lui Anthony Williams, şeful Departamentului de relaţii cu presa, în 2012 BERD a avut 26 de proiecte în România, iar instituţia viza pentru anul trecut investiţii similare, însă mai multe proiecte estimate a fi încheiate până la sfârşitul anului au fost amânate pentru 2014. BERD a anunţat că a investit anul trecut, potrivit estimărilor preliminare, 8,5 miliarde de euro în regiunea în care activează, respectiv în peste 30 de state din Europa, Asia Centrală, precum şi sudul şi estul Mediteranei. Numărul total de proiecte, de 392, a rămas anul trecut aproape de nivelul record, de 393, înregistrat în anul precedent.

  • Jurnal românesc – 16.01.2014

    Jurnal românesc – 16.01.2014

    Realitatea de drept, stabilită prin tratate, trebuie să devină realitate de fapt — a declarat, miercuri, preşedintele Traian Băsescu, la întâlnirea anuală cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti. Şeful statului a declarat că Bucureştiul este în mod special îngrijorat de modul în care a fost şi este gândită ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii, menţionând că unele state europene au imaginat măsuri de protecţie a sistemelor de ajutoare sociale. Traian Băsescu a avertizat că astfel de măsuri reflectă o întoarcere către naţionalism, ceea ce poate fi îngrijorător pentru Uniunea Europeană.



    Traian Băsescu l-a decorat pe Estanislao de Grandes Pascual, ambasadorul Spaniei în România, pentru modul în care românii sunt trataţi în Spania, lucru de excepţie în mediul european actual. Potrivit presedintelui Basescu, ambasadorul — aflat la final de mandat — a fost, totodată, foarte eficient în a convinge firmele spaniole că România este un loc în care pot să investească în siguranţă. La rândul său, Estanislao de Grandes Pascual a punctat că românii din Spania s-au integrat foarte bine şi au contribuit la nivelul de bunăstare al ţării sale. Românii reprezintă cea mai mare comunitate de străini din Spania.



    Guvernul elveţian a decis să nu mai acorde ajutoare sociale cetăţenilor din Uniunea Europeană care merg în Elveţia în căutarea unui loc de muncă, lucru valabil şi pentru rudele lor, informează agenţia de ştiri Agerpres. La sfârşitul lunii noiembrie 2013, în Elveţia erau înregistraţi aproape 2 milioane de străini, din care 1,25 milioane proveniţi din Uniunea Europeană sau statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia). Potrivit Oficiului elveţian pentru emigranţi, acestor cetăţeni li se va refuza autorizaţia de stabilire, dacă sunt în şomaj de peste 12 luni. Regula se aplică chiar dacă există o convenţie de stabilire cu ţara de origine.



    Doar 24 de români au sosit în Marea Britanie de la 1 ianuarie, când au fost anulate restricţiile impuse românilor şi bulgarilor pe piaţa europeană a muncii, potrivit ambasadorului român la Londra, Ion Jinga — relata, în prima jumătate a acestei săptămâni, The Daily Mail în ediţia sa electronică. Potrivit publicaţiei, ambasadorul a subliniat că previziunile referitoare la un “aflux” după anularea restricţiilor nu s-au împlinit. De asemenea, Ion Jinga afirmă că zece companii au contactat Ambasada României la Londra în vederea angajării unor români.



    Bucureştiul a solicitat misiunii OSCE în Republica Moldova şi tuturor celorlalte instituţii responsabile să intervină pentru a asigura accesul tuturor elevilor la libera alegere a limbii române ca limbă de studiu, urmare a “presiunilor administrative” făcute de regimul separatist de la Tiraspol. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu a luat act cu preocupare de presiunile din partea autorităţilor din regiunea nistreană la care sunt supuse şcolile în limba română aflate sub administrarea autorităţilor Republicii Moldova. El consideră că “acţiunile represive şi provocatoare împotriva cadrelor didactice, părinţilor şi copiilor care doresc să studieze în română sunt inacceptabile şi trădează încălcarea consistentă a drepturilor omului în regiunea separatistă”.




    În perioada 15-18 ianuarie, Clubul Alpin Român organizează, la baza pârtiei Kalinderu din Buşteni, a doua etapă din circuitul Cupei Mondiale de Căţărare pe Gheaţă. Este pentru a noua oară consecutiv când România găzduieşte o etapă a acestui eveniment internaţional desfăşurat sub egida Uniunii Internaţionale a Asociaţiilor de Alpinism. La competiţie, deosebit de spectaculoasă, participă 77 dintre cei mai buni sportivi ai lumii din Azerbaijan, Canada, Cehia, Coreea, Elvetia, Franta, Iran, Italia, Japonia, Marea Britanie, Rusia, Slovenia, SUA, Ukraina şi România. Concursul cu premii de peste 10.000 euro are două probe: viteză şi dificultate — fiecare pe două categorii: masculin şi feminin.

  • Jurnal românesc – 09.01.2014

    Jurnal românesc – 09.01.2014

    “Parlamentul European ar putea include în dezbaterile sale problema liberei circulaţii a bulgarilor şi românilor în UE, pentru a se confirma faptul că aceasta nu este supusă restricţiilor”, a declarat eurodeputatul conservator german Elmar Brok. Preşedinte al Comitetului pentru afaceri externe al Parlamentului European, Brok a cerut în urmă cu câteva zile amprentarea imigranţilor care profită de ajutoarele sociale din ţara sa. Ulterior, însă, el a afirmat că a fost incorect citat în România şi a invitat jurnalişti bulgari şi români pentru a le explica faptul că nu are nimic împotriva cetăţenilor din cele două state care merg în Germania să muncească. Brok a mai spus că vina pentru crearea unei percepţii negative faţă de cetăţenii Bulgariei şi României aparţine în totalitate partidelor naţionaliste şi populiste.



    Ambasadorul României la Berlin, Lazăr Comănescu, s-a declarat revoltat de asocierea românilor care lucrează în Germania cu noţiuni precum migraţia sărăciei şi frauda. El a declarat că 90% din românii care trăiesc în Germania au o contribuţie importantă la dezvoltarea acesteia şi a oferit exemplul celor 3.000 de medici care lucrează în Republica Federală. Comănescu a adăugat că termenii în care se poartă dezbaterea în Germania pun în discuţie principii fundamentale ale Uniunii Europene şi a insistat că oricine fraudează sistemul de asigurări sociale trebuie pedepsit. Dezbaterile pe tema riscurilor prezentate de ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari au determinat guvernul german să înfiinţeze o comisie care să caute soluţii pentru combaterea fraudării sistemelor de protecţie socială de cetăţenii din alte state membre UE.



    Libera circulaţie a forţei de muncă provenite din România şi Bulgaria nu va intra în vigoare în Elveţia la 1 ianuarie 2014, contrar situaţiei din statele membre ale Uniunii Europene. Restricţii privind permisul de şedere în Elveţia, care nu este membră a UE, sunt posibile până în 2016, iar clauza de salvgardare poate fi activată până în 2019. Aceste măsuri au fost adoptate în 2009 prin vot popular.



    125 de înregistrări în format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă în decembrie 1989 au intrat în posesia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Acesta le va pune la dispoziţia cercetătorilor şi publicului interesat la sediul său, iar unele extrase vor fi postate pe un website dedicat. Demersul face parte dintr-un proiect derulat în parteneriat cu Stanford University din Statele Unite, care presupune digitizarea a 3.350 de înregistrări realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă pe parcursul a mai bine de 30 de ani. Nu se poate imagina o analiză a regimului comunist fără inventarierea opoziţiei şi a reacţiilor jurnaliştilor de la acest legendar post de radio. Europa Liberă şi oamenii ei au facilitat revoluţia din 1989, iar achiziţionarea acestor înregistrări, în anul în care comemorăm 25 de ani de la acele evenimente, reprezintă o reuşită” – a precizat Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER. În anul 2001, statul român a recunoscut importanţa şi meritele postului de radio, reprezentanţii acestuia primind distincţii şi diplome ca semn al durabilei recunoştinţe şi preţuiri a poporului român. În 2008, când emisiunile destinate României au încetat, Europei Libere i-a fost decernat Ordinul Cultural în grad de mare ofiţer pentru contribuţia la promovarea libertăţii de exprimare.

  • Jurnal românesc – 18.12.2013

    Jurnal românesc – 18.12.2013

    Peste 35% dintre românii din mediul urban vor să se mute definitiv în străinătate, primele trei opţiuni fiind Germania, Marea Britanie şi SUA, potrivit unui studiu al agenţiei de consultanţă Daedalus. Clasamentul ţărilor în care românii şi-ar dori să se stabilească este completat, în ordine, de Italia, Franţa, Elveţia, Australia şi Canada. Cei care vor să plece din ţară au, în general, o vârstă cuprinsă între 25 şi 34 de ani, un nivel scăzut de educaţie şi un venit mic, mai relevă cercetarea.




    Ministerul de Externe de la Bucureşti îi atenţionează pe cetăţenii români care se vor deplasa în Bulgaria că, în perioada sărbătorilor de iarnă, autorităţile locale pot introduce limitări temporare de circulaţie, în funcţie de starea drumurilor. De asemenea, transportatorilor romani de marfă care vor tranzita Bulgaria li se recomandă să aibă în vedere interdicţia de circulaţie destinată autovehiculelor cu masa maximă admisă de peste 10 tone. Interdicţia se va aplica pe mai multe sectoare ale reţelei de drumuri din Bulgaria, pe 21 decembrie, între orele 16,00 şi 20,00, şi pe 1 şi, respectiv, 5 ianuarie 2014, între orele 12,00 şi 20,00. Pentru informaţii suplimentare, cetăţenii români pot să consulte pagina de internet a ministerului – www.mae.ro.




    Autorităţile spaniole competente au confirmat liberalizarea pieţei muncii pentru cetăţenii români de la 1 ianuarie 2014. PotrIvit Ambasadei României la Madrid, instituţiile centrale vor transmite în teritoriu, la toate birourile pentru ocuparea forţei de muncă, o comunicare privind ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români. Menţiunea referitoare la lipsa dreptului la muncă, înscrisă în unele certificate de rezidenţă, nu va mai produce efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2014. Românii care doresc să-şi schimbe certificatele de rezidenţă cu unele noi, în care să nu mai apară această menţiune, se pot adresa Birourilor pentru străini sau Comisariatelor de poliţie din regiunile unde au sau doresc să-şi stabilească reşedinţa. De asemenea, de la 1 ianuarie, înscrierea contractului de muncă la serviciile spaniole de asigurări sociale, adică angajarea propriu-zisă, se poate face şi pe baza cărţii de identitate emisă în România, precizează reprezentanţa diplomatică.




    România va trimite peste 20 de sportivi la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, în Rusia, organizate în perioada 7 — 23 februarie. Anunţul a fost făcut de secretarul general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Ioan Dobrescu. Acesta a mai spus ca România va fi reprezentă la întrecerile următoarelor discipline: patinaj artistic, sanie, bob, schi fond şi biatlon. La ediţia trecută a JO de iarnă, din 2010, de la Vancouver, în Canada, România a avut 26 de sportivi.

  • Jurnal românesc – 11.12.2013

    Jurnal românesc – 11.12.2013

    Numărul românilor stabiliţi în Spania a scăzut, în prima jumătate a anului 2013, cu 3%, dar, cu un total de aproape 750 de mii de persoane, aceştia rămân cea mai numeroasă comunitate străină de pe teritoriul regatului. Potrivit datelor furnizate de Institutul spaniol de statistică, în primele şase luni ale anului au venit în Spania 10.741 de români, însă au plecat 37.018, iar numărul lor a scăzut, la nivelul întregii ţări, cu peste 23.000. Românii formează în continuare grupul de cetăţeni străini cel mai numeros în Spania, fiind urmaţi de marocani (736 de mii), englezi (315 mii) şi ecuadorieni (241 de mii). Restul comunităţilor de imigranţi nu depăşesc 200.000 de rezidenţi în Spania. Datele actuale referitoare la scăderea numărului românilor din Spania apar pe fondul unei scăderi generale a populaţiei ţării iberice. În acest context, s-a înregistrat şi o scădere a numărului străinilor – cu 4% -, datorată în special emigraţiei, dar şi primirii de către aceştia a cetăţeniei spaniole. Numărul total al străinilor rezidenţi în Spania se ridică la peste 4.870.000.



    Autorităţile de la Bucureşti şi Tel Aviv negociază un Protocol privind trimiterea unor muncitori români în Israel, respectând legislaţia UE în materie – a precizat ministerul român de Externe, după informaţiile din presa străină privind o dispută diplomatică pe acest subiect între cele două ţări. MAE precizează că textul acordului va fi făcut public abia după finalizarea negocierilor. Disputa, afirmă media internaţionale, ar fi apărut după ce Bucureştiul a refuzat ca muncitori români să lucreze în colonii israeliene din Cisiordania, în contextul în care Uniunea Europeană critică activ activităţile de colonizare într-o zonă revendicată de palestinieni. Potrivit postului de radio al armatei israeliene, citat de AFP, negocierile privind sfera de activitate a muncitorilor români au eşuat în urmă cu un an, dar ambasada Israelului din România a relansat de curând discuţiile cu Executivul român. Conform surselor citate, Bucureştiul ceruse asigurări că muncitorii români nu vor fi angajaţi pentru lucrări de construcţii în coloniile din Cisiordania, iar guvernul israelian respinsese această solicitare.



    Limba română a primit statut de limbă regională în raionul Taciv, din regiunea Transcarpatia, vestul Ucrainei. În favoarea acestei decizii au votat toţi cei 64 de deputaţi prezenţi la sesiunea Consiliului Raional. Raionul Taciv, în româneşte Teceu, cu o populaţie de peste 170 de mii de locuitori, dintre care 83% ucraineni şi 12% români, este cel mai mare din Transcarpatia şi unul din cele mai mari din Ucraina.



    Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia (MDRS) a anunţat că va continua lupta pentru emanciparea şi renaşterea naţională a celor peste 300.000 de membri ai comunităţii. Potrivit preşedintei MDRS, Nataşa Tosici, drumul Serbiei către UE nu poate fi realizat fără ca guvernanţii să le garanteze norme democratice etnicilor români, fideli ţării în care trăiesc. Chiar dacă, în noiembrie, în şcolile din localităţile cu populaţie majoritar românească s-a introdus studierea limbii materne, problemele românilor persistă — a spus d-na Tosici. Ea a adăugat ca unitatea comunităţii e pusă în pericol de divizarea artificială între români şi aşa-numiţii vlahi, concept susţinut de cercurile naţionaliste sârbe. Amintim că România susţine aspiraţiile europene ale Serbiei vecine şi cere pentru minorităţile nationale de acolo un tratament conform normelor UE.

  • Jurnal românesc – 21.11.2013

    Jurnal românesc – 21.11.2013

    Un centru de contact şi suport al românilor din străinătate a fost înfiinţat la Ministerul Afacerilor Externe. Proiectul, cofinanţat din Fondul Social European, urmăreşte eficientizarea comunicării cu cetăţenii din afara graniţelor, centralizarea problemelor sesizate şi monitorizarea modului în care aceste sesizări sunt soluţionate. Potrivit Ministerului de Externe, vor fi integrate, într-un unic punct de contact, servicii de preluare a cererilor cetăţenilor pe diverse canale de comunicare, iar acolo unde este posibil, se vor putea încărca în sistem copii scanate ale documentelor necesare. Proiectul se adresează celor peste trei milioane de români care şi-au stabilit domiciliul ori se află temporar în străinătate, precum şi unui număr de cel puţin 500 de lucrători consulari din cadrul Ministerului de Externe, consuli şi funcţionari consulari, care vor utiliza platforma implementată.



    Legea care le permite cetăţenilor străini din Uniunea Europeană să cumpere, începând din 2014, terenuri în România a fost aprobată de Guvernul de la Bucureşti. Proiectul de lege stabileşte că au prioritate în achiziţia terenurilor agricole cetăţenii români. Potrivit ministrului agriculturii, Daniel Constantin, prin această măsură se urmăreşte comasarea terenurilor, constituirea exploataţiilor viabile economic şi asigurarea siguranţei alimentare. În momentul în care va primi o ofertă de la un cetăţean străin, vânzătorul va fi obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care să solicite notificarea celor care au prioritate şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Dacă în termen de 30 de zile nu va cumpăra nimeni, terenul va putea fi vândut cetăţeanului străin.



    121 de mii de cetăţeni din România şi Bulgaria munceau, în septembrie, în Marea Britanie, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Este o creştere cu 19 mii de persoane faţă de aceeaşi lună a anului 2012 şi ea are loc în condiţiile în care restricţiile de muncă pe piaţa britanică sunt încă în vigoare, până la 1 ianuarie 2014, după un moratoriu de şapte ani. Mai mulţi parlamentari ai Partidului Conservator au iniţiat elaborarea unui proiect de lege care să prelungească cu cinci ani restricţia referitoare la stabilirea pe teritoriul Marii Britanii a cetăţenilor români şi bulgari care doresc să muncească în această ţară. Iniţiativa legislativă ar putea fi supusă votului Camerei Comunelor peste câteva săptămâni. În caz că ar fi aprobată, o astfel de lege ar atrage sancţiuni din partea UE.



    12 state membre ale UE au înregistrat în 2012 un spor demografic negativ, printre care şi România, în timp ce în 14 ţări membre ale UE populaţia a crescut, arată datele prezentate de Oficiul european de statistică (Eurostat). Irlanda, Cipru, Luxemburg, Franţa şi Marea Britanie au înregistrat anul trecut cele mai ridicate rate de creştere naturală a populaţiei. Cele mai ridicate rate ale deceselor în UE s-au înregistrat anul trecut în Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, România şi Croaţia, iar cele mai scăzute în Irlanda, Cipru, Luxemburg, Malta şi Olanda. Conform datelor Eurostat, populaţia Uniunii Europene a ajuns la 505,7 milioane, la 1 ianuarie 2013, comparativ cu 504,6 milioane la 1 ianuarie 2012. România avea la 1 ianuarie 2013 o populaţie de 20,057 milioane de locuitori, în scădere faţă de 20,096 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2012.

  • Jurnal românesc – 20.11.2013

    Jurnal românesc – 20.11.2013

    Ministrul de externe Titus Corlăţean a recunoscut drept pripită şi insuficient pregătită modalitatea de implementare, de către România, a restricţiilor vamale privind bunurile aduse din afara Uniunii Europene, respectiv din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia vecine. Este motivul pentru care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a suspendat, până la 1 decembrie, noile restricţii legate de cantităţile de tutun, alcool şi alimente care pot fi aduse din afara Uniunii. Modalităţile de punere în practică a acestor restricţii vor fi reexaminate, astfel încât să fie evitate orice fel de ambuteiaje, deranjante pentru cetăţenii care doresc să treacă civilizat şi rapid prin punctele de frontieră. Solicitat să comenteze cozile care s-au format la sfârşitul săptămânii trecute la vama româno-moldoveană din cauza controalelor mai severe, ministrul Titus Corlăţean a precizat că este vorba de aplicarea unor reglementări comunitare privind frontierele externe ale comunităţii europene.



    Profesorii, dar şi personalul administrativ şi auxiliar din România pot fi sancţionaţi cu amenzi consistente pentru tratament degradant în şcoală. Astfel, scoaterea elevilor din clasă în timpul orei, trimiterea lor la colţ, insultele şi jignirile sunt interzise prin lege în mediul şcolar. Tratamentele degradante sunt interzise prin Legea 257/2013 care modifică şi completează Legea 272/2004 privind protecţia drepturilor copilului. Directorul Direcţiei pentru Protecţia Copilului, Elena Tudor, a declarat că pentru încălcarea acestor prevederi legale au fost prevăzute şi sancţiuni, personalul didactic şi nedidactic putând fi amendat cu sume cuprinse între 1.000 şi 2.500 de lei.



    Circa 5.500 de studenţi români şi bulgari la diverse instituţii de învăţământ superior din Anglia trebuie să furnizeze informaţii suplimentare în vederea obţinerii de sprijin financiar. Cotidianul The Guardian preciza, că, potrivit previziunilor interne, Departamentul pentru afaceri, inovare şi aptitudini al guvernului britanic se confruntă cu un deficit de 80 de milioane de lire în bugetul pe acest an ca urmare a intensificării înscrierilor la 46 de colegii particulare. Potrivit The Guardian, numărul general de studenţi înscrişi a crescut de la 13.000 în perioada 2011-2012 la 30.000 în anul academic trecut. Studenţii pot cere alocaţii de până la 3.400 de lire pe an.



    Liga Studenţilor Români din Străinătate, în parteneriat cu British Council din România, organizează, vineri 23 noiembrie, conferinţa Internaţionalizarea Educaţiei: Studiile în Marea Britanie şi întoarcerea acasă”. În contextul în care universităţile britanice reprezintă o destinaţie preferată a elevilor şi studenţilor români, conferinţa îşi propune să prezinte oportunităţile de învăţământ din Marea Britanie şi colaborările bilaterale la nivel universitar şi de cercetare. Participanţii vor putea obţine informaţii despre Marea Britanie direct de la români care au studiat, deja, acolo, dar şi de la reprezentanţii unor universităţi britanice prestigioase. În ceea ce priveşte opţiunile profesionale ale tinerilor absolvenţi, managerii unor firme de top le vor vorbi participanţilor despre întoarcerea acasă şi oportunităţile de angajare din România. Evenimentul de vineri va avea loc în cadrul Expoziţiei Educaţiei din Marea Britanie (Education UK Exhibition), organizată de British Council şi Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.



    Parlamentul European a adoptat, marţi, la Strasbourg, noul program comunitar Erasmus+, care va asigura finanţarea de burse în străinătate pentru studenţi, profesori, formatori şi ucenici. Erasmus+ reuneşte programele actuale din sectorul educaţiei, al formării profesionale şi al tineretului – Comenius, Erasmus, Erasmus Mundus, Leonardo da Vinci şi Grundtvig – şi, pentru prima oară, introduce sportul ca sector specific. Cu un buget total de aproape 15 miliarde de euro, Erasmus+ susţine mobilitatea tinerilor între 13 şi 30 de ani şi propune un mecanism de garantare a împrumuturilor pentru studenţii la master, datorită căruia, tinerii vor putea obţine credite în condiţii favorabile pentru a-şi finanţa studiile în străinătate. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, un nou tip de parteneriate între instituţiile de învăţământ şi întreprinderi, în scopul formarii profesionale a tinerilor într-un mediu real de muncă, dar şi noi metode de predare adaptate cererilor de pe piaţa muncii.

  • Jurnal românesc – 05.11.2013

    Jurnal românesc – 05.11.2013

    Comisia Europeană (CE) anticipează că economia României va creşte cu 2,1% anul viitor şi cu 2,4% în 2015. Potrivit prognozei economice de toamnă, prezentată de executivul de la Bruxelles, cererea internă va deveni, treptat, anul viitor, un motor de creştere mai important decât exporturile pentru economia românească. CE anticipeaza ca inflatia va scadea anul viitor la 2,5%, iar deficitul bugetar va fi de 2% din PIB. În ceea ce priveşte şomajul, CE estimează că rata se va menţine peste 7% în următorii doi ani.



    Eurodeputatul Cătălin Ivan, liderul delegaţiei romane a grupului socialiştilor şi democraţilor în Parlamentul European, a solicitat publicaţiei britanice Daily Express să pună capăt a ceea ce a numit cruciada împotriva migrării românilor şi bulgarilor în Marea Britanie, relatează publicaţia în ediţia online de marţi. Potrivit site-ului, peste 35 de mii de persoane au semnat o petiţie online a Daily Express. Iniţiată săptămâna trecută, petitia solicita Guvernului de la Londra să menţină controale stricte asupra imigranţilor din UE si dupa ridicarea, de la 1 ianuarie 2014, a restricţiilor pe piata muncii pentru români şi bulgari.



    Guvernul României a simplificat procedura de acordare a cetăţeniei pentru locuitorii Republicii Moldova. Astfel, jurământul de credinţă faţă de statul roman se va putea depune la orice reprezentanţă diplomatică a României din tara vecina. Pana acum, această procedură se putea desfăşura doar la Bucureşti. În Republica Moldova, Romania are deschise reprezentate diplomatice la Chişinău, Ungheni, Cahul şi Bălţi. Potrivit datelor oficiale, în ultimii 20 de ani, au depus cereri pentru cetăţenia română peste 450.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova, din care 320.000 au primit deja paşapoarte româneşti.



    Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Institutul Limbii Române, organizează un concurs pentru ocuparea postului de lector de limba română la Universitatea din Salamanca, Spania. Se pot inscrie persoanele care au cetăţenie română, au absolvit o facultate de filologie şi sunt titulare ale unei facultăţi româneşti acreditate. Cei care aplică pentru acest post trebuie să fie specialişti în limba, literatura şi cultura română şi să fie vorbitori de limbă spaniolă, nivel fluent. Candidaţii vor fi punctaţi ţinându-se cont de calificarea universitară, titlul universitar, gradul didactic, experienţa în predarea limbii române pentru străini, cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională, activitatea didactică şi ştiinţifică, participarea la proiecte universitare internaţionale. Candidaţii absolventi ai universităţilor înfiinţate după 1989 vor depune la dosarul de concurs o copie a actului normativ prin care este acreditată facultatea la care sunt titulari. Cursurile vor începe în semestrul al doilea al anului universitar 2013-2014.