Radio România Internațional

Tag: jurnalism

  • Jurnalismul, bastion al democraţiei

    Jurnalismul, bastion al democraţiei

    Situația actuală a mass-media și locul ei în societate au fost punctul central al seminarului „Un bastion al democrației: ajutând jurnalismul să supraviețuiască și să prospere”, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) la Bruxelles în a doua parte a lunii octombrie , în cadrul programului #ConnectingEU2024.

    Şi cum în unele ţări, jurnaliştii se confruntă încă cu intimidare, hărţuire, atât online, cât şi offline, numai pentru că îşi respectă profesia, Oliver Röpke,  președintele Comitetului Economic și Social European, a afirmat că 756 de cazuri de încălcare a libertății presei au fost raportate în UE și în țările candidate doar în prima jumătate a acestui an şi a adăugat:

    “Aproape un sfert dintre aceste incidente au avut loc online, implicând hărțuire, hacking și creșterea tacticilor de discreditare. Trebuie să rămânem vigilenți și să ne angajăm să consolidăm protecția jurnaliștilor, în special a celor implicați în reportaje de investigație. O concluzie cheie din Raportul privind statul de drept este nevoia continuă de mecanisme mai puternice pentru a proteja jurnaliştii de interferenţe politice şi intimidare. Noi, ca Uniunea Europeană, trebuie să milităm pentru crearea și consolidarea unor astfel de mecanisme – nu doar în interiorul granițelor noastre, ci și în țările candidate. Libertatea presei nu respectă granițele și nici eforturile noastre de a o proteja”.

    Eurobarometrul de anul trecut semnala că 38% dintre cetăţenii europeni consideră informaţiile false sau incorecte, drept cea mai mare ameninţare a democraţiei.

    Oliver Röpke, Președintele Comitetului Economic și Social European, a subliniat:  “Cetățenii europeni au dreptul de a face alegeri în cunoștință de cauză pe baza unor informații concrete. Este responsabilitatea noastră să creștem gradul de conștientizare, să consolidăm reziliența socială și să dăm putere cetățenilor noștri să evalueze critic informațiile pe care le consumă.

    Statisticile vorbesc de la sine. Aproximativ jumătate dintre cetățenii UE consideră că accesul la informații corecte este unul dintre cele mai importante elemente ale alegerilor libere și corecte. În țări precum Grecia și Ungaria, 30% dintre cetățeni raportează că sunt expuși frecvent la dezinformare și la știri false.

    Aceste cifre ar trebui să ne preocupe pe toți. Pe măsură ce ne confruntăm cu această provocare în creștere, trebuie să continuăm să milităm pentru jurnalism responsabil, alfabetizare digitală și cadre de reglementare care abordează răspândirea informațiilor false.”

    Toate informațiile și dovezile prezentate la Seminarul „Un bastion al democrației: ajutând jurnalismul să supraviețuiască și să prospere”, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) la Bruxelles se vor regăsi într-un nou Raport al instituției europene.

  • O investigație despre copii migranți neînsoțiți dispăruți a câștigat Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism 2024

    O investigație despre copii migranți neînsoțiți dispăruți a câștigat Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism 2024

    Investigația Lost in Europe, adică Pierdut în Europa, a fost realizată de jurnaliști din Germania, Italia, Grecia, Olanda, Belgia, Irlanda și Marea Britanie și a dezvăluit că mai bine de 50 de mii copii migranți neînsoțiți au dispărut între 2021 și 2023 după ce au ajuns în țări de pe continentul european și au fost înregistrați în centrele de primire. Temerile sunt că mulți dintre ei au căzut victime ale traficului de persoane și sclaviei moderne.

    Datele au fost strânse în state precum Austria, Germania și Italia, iar potrivit anchetei, care a durat mai multe luni, numărul copiilor dispăruți ar putea fi chiar mai mare pentru că unele țări nu colectează suficiente date despre acești minori.

    Uniunea Europeană, și toate statele din lume sunt responsabile de soarta tuturor copiilor aflați pe teritoriul lor, inclusiv de cea a migranților minori cărora li se pierde urma chiar când sunt sub supravegherea autorităților,

    a spus la ceremonia de acordare a premiului jurnalista olandeză Geesje Van Haren, una dintre participantele la proiect.

    Acest premiu și această ceremonie sunt extrem de importante pentru Parlamentul European. Sunt mândră că am instituit această distincție care contează pentru noi ca instituție, dar și pentru orice jurnalist care a fost amenințat sau a căzut victima unui atac în Europa sau oriunde altundeva în lume, a afirmat, la rândul ei, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

    Și tot ea a adăugat: Este modul prin care ne putem arăta susținerea pentru jurnalismul de investigație, prin care putem aduce în prim plan eforturile și riscurile la care sunt supuși jurnaliștii și prin care putem arăta cât de importantă este munca lor.

    Jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia, în memoria căreia a fost instituit premiul în decembrie 2019, era specializată în investigații anticorupție. A făcut reportaje despre spălarea de bani, crima organizată, vânzarea cetățeniei și implicarea guvernului din țara sa în scandalul Panama Papers, privind ascunderea banilor în așa numitele paradisuri fiscale. Jurnalista a fost hărțuită și amenințată, apoi asasinată în octombrie 2017 într-un atac cu mașină-capcană. În 2022, premiul a fost câștigat de un film despre implicarea grupului de mercenari ruși Wagner, apropiat Kremlinului, în violențele din Republica Centrafricană.

  • Omagiu lui Eugen Preda – principalul mentor al scolii moderne de jurnalism de radio

    Omagiu lui Eugen Preda – principalul mentor al scolii moderne de jurnalism de radio

    Cea de-a doua secţiune a simpozionului “Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”, un omagiu adus contribuţiei de exceptie a jurnalistului  Eugen Preda la redefinirea post-decembristă a statutului postului public de radio, a avut loc joi, 10 octombrie, la  Cluj.

     

    Evenimentul organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, finanțat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, în prezenţa studenților de la Universitatea Babeș-Bolyai şi a elevilor Şcolii Gimnaziale “Nicolae Titulescu”, Liceului teoretic Onisifor Ghibu, Liceului teoretic ELF, Liceului cu program sportiv și Colegiului Național George Barițiu din Cluj Napoca, a avut loc în Sala de Spectacole a postului Radio România Cluj.

     

    Alin Pop, jurnalist al Radio România, a condus panelurile de discuții despre etica și evoluția jurnalismului, la care au participat jurnaliști de prestigiu, manageri ai postului public de radio si  artiștii Daria Lupi, The Urs și Daniel Ciobanu.

     

    Ruxandra Săraru, jurnalist, membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, Eugen Cojocariu, manager Radio România Internațional, Carmen Ionescu, manager Agenția de presă RADOR, Dan Preda, manager Radio România Actualități, Cătălin Cîrnu, redactor-şef adjunct Radio România Actualități, Nicu Popescu, redactor-şef Radio România Actualități, Darvas Enikő, redactor șef Redacția Minorități, Florin Dumitru, manager Radio 3Net “Florian Pittiș”, Flavia Voinea, manager Studioul Teritorial Bucureşti FM, Bogdan Roșca Zasmencu, manager Studioul Teritorial Cluj, Andrei Huțanu, redactor șef Studioul Teritorial Cluj, jurnaliștii Titus Vîjeu, Dragoș Ciocîrlan, Mario Balint, Daniela Coman, Mihaela Helmis, Ioana Nițescu, Nicoleta Dandu, Dana Popescu Jourdy, Sofia Şincan, Cornelius Roșianu și Nicolae Melinescu, Anca Laura Brăsfălean au fost cei care au facut ca tinerii prezenţi la Cluj  sa înțeleagă importanţa rolului și responsabilităților ce revin jurnalistului în societate, pornind de la promovarea valorilor democratice, civice și morale.

     

  • Despre dezinformare în mediul online

    Despre dezinformare în mediul online

    Bazat pe șapte principii-cheie, planul dezvoltat de UNESCO pentru combaterea răspândirii galopante a dezinformării online și a discursului instigator la ură are ca scop protejarea integrității proceselor democratice și a peisajului informațional global. Planul este rezultatul unui proces de consultare fără precedent, care a încorporat peste 10 000 de contribuții din 134 de țări pe parcursul a 18 luni. “Este nevoie urgentă de reglementare, informațiile false și discursul de ură online, accelerate și amplificate de platformele de socializare, reprezintă ”riscuri majore pentru coeziunea socială, pace și stabilitate”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO.

     

    Un sondaj comandat de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură și realizat de institutul de sondaje Ipsos în 16 țări în care au loc în acest an alegeri, inclusiv în Statele Unite, arată că 56% dintre utilizatorii de internet se bazează în primul rând pe rețelele de socializare pentru a afla știri, procent ce îl depășește pe cel privind televiziunea și site-urile media tradiționale. Această trecere la social media ca sursă dominantă de știri a stârnit îngrijorări din cauza nivelului mai scăzut de încredere în informațiile pe care le furnizează, în comparație cu mass-media tradiționale. Peste 85% dintre respondenți și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele dezinformării online, iar 87% dintre aceștia consideră că aceasta a provocat deja daune peisajului politic din țara lor.

     

    Platformele de socializare au fost identificate ca fiind principalele terenuri de reproducere a informațiilor false în toate cele 16 țări analizate, 68% dintre respondenți indicându-le drept principalii vinovați. În contextul crizei geopolitice și de securitate actuale, dublată de alegerile din acest an, știrile false se răspândesc cu o viteză mai mare decât cele verificate, astfel încât oamenii sunt mult mai expuși dezinformării decât surselor credibile, a apreciat la Radio România și conferențiar universitar dr. Antonio Momoc, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Acesta a făcut o analiză a modului de comunicare în mediul online și a vorbit despre cum se adaptează mass-media noilor provocări.

    Rețelele sociale sunt cele mai mari pericole în răspândirea știrilor false, atenționează Antonio Momoc: “Sunt foarte multe studii pe diverse rețele sociale – Twitter, Facebook, Instagram, TikTok – care arată că se răspândesc mai mult știrile false și cu mai mare viteză decât știrile verificate. E un lucru matematic, statistic verificat. Mult mai mulți oameni au șansa să citească știri false decât pe cele verificate, mult mai mulți oameni întâlnesc teorii ale conspirației. Dacă ne uităm pe TikTok găsim o teorie a conspirației la fiecare secundă, găsim câte o poveste care explică tot felul de lucruri și inventează lucruri despre istorie, despre tradiție, despre actualitate, în fiecare moment.

    Nu mai vorbesc de deepfake ș.a.m.d. Ceea ce fac algoritmii este să livreze acele informații care ne captează atenția, care ne țin mai mult pe platformă și care generează astfel venituri – algoritmii își fac treaba, în momentul acela motoarele de căutare, inteligența artificială practic monetizează pentru Google, pentru Facebook. Ceea ce se răstălmăcește, ceea ce se răspândește, ceea ce se amplifică acolo, sunt în primul rând sentimentele noastre de frustrare și de ură, furia noastră și faptul că ne putem cumva răzbuna prin comentarii, prin reacții pe rețele sociale.”

     

    Or, spune profesorul, asta face ca toate aceste informații, aceste teorii, toate aceste știri false nu doar să ne țină captivi acolo, ci să ne întărească lucrurile în care credem și să ne determine să votăm împotriva unui întreg sistem”. Este clar că jurnalismul clasic este afectat de platformele digitale, dar presa publică, radioul și televiziunea trebuie să se adapteze rapid noilor tendințe și să fie prezente în mediul digital cu informație corectă și de calitate, adaugă Antonio Momoc:

    “Am făcut un studiu pe consumul de internet și consumul de televiziune înainte și după pandemie. Consumul de televiziune înainte, în timp și după pandemie a crescut. Noi plecam de la premisa că a crescut consumul de internet, dar de fapt consumul de internet nu mai avea unde să crească. Sigur că oamenii au consumat mult internet, în sensul că au făcut achiziții, era pandemie, stăteau blocați în casă, dar, din punct de vedere al consumului de informații, știrile le verificau tot din radio și din televiziune sau din presa scrisă, care era și online.

    Deci, din punctul ăsta de vedere, iată, televiziunea și radioul sunt în continuare medii de încredere. Sunt medii unde oamenii știu foarte bine că se manifestă jurnaliștii profesioniști și dacă vor știri de calitate se duc acolo. Sigur că există din ce în ce mai mult jurnaliști profesioniști și pe platforme alternative, dar radioul, televiziunea fiind convergente și operând în zona online își atrag publicurile și comunică și cu publicurile din zona online. Internetul este doar un alt mediu unde se poate manifesta jurnalismul de calitate”.

     

    Concluzia? Educația media care te învață de unde să-ți culegi informațiile și sursele știrilor, gândirea critică, dar și cultura generală sunt arme valoroase în lupta cu dezinformarea de pe platformele digitale. Iar în contextul expunerii tot mai mari la dezinformare în mediul online, presa tradițională poate fi un factor de echilibru.

     

     

  • Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism – apel la candidaturi

    Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism – apel la candidaturi

    Acest premiu este destinat jurnaliștilor profesioniști și echipelor de jurnaliști profesioniști de orice naționalitate. Candidatura trebuie să conțină materiale aprofundate, publicate sau difuzate de organizații mass-media cu sediul în una dintre cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Premiul urmărește să sprijine și să scoată în evidență importanța jurnalismului profesionist pentru garantarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și drepturilor omului. Candidaturile se depun până pe 31 iulie, doar online, pe site-ul daphnejournalismprize.eu.

     

    Materialul câștigător va fi ales de un juriu independent alcătuit din reprezentanți ai presei și ai societății civile din cele 27 de țări ale Uniunii și din reprezentanți ai principalelor asociații europene ale jurnaliștilor. Ceremonia de decernare are loc în fiecare an în jurul datei de 16 octombrie, data la care a fost asasinată Daphne Caruana Galizia.

    Premiul și suma aferentă de 20 000 EUR demonstrează sprijinul ferm al Parlamentului European pentru jurnalismul de investigație și importanța pe care o acordă unei prese libere.

    Eurodeputații au denunțat în repetate rânduri atacurile la adresa jurnaliștilor, îndeosebi cele unor politicieni din numeroase state membre, și au cerut Comisiei să propună acte legislative pentru a combate procesele abuzive. Primele norme noi pentru combaterea exercitării abuzive a drepturilor procesuale împotriva vocilor critice au fost aprobate în februarie anul acesta. Iar în martie Parlamentul a dat undă verde Legii europene privind libertatea mass-mediei, o lege nouă care protejează jurnaliștii și libertatea presei în Uniune.

    Daphne Caruana Galizia a fost o jurnalistă, activistă anticorupție și bloggeriță din Malta, care a publicat investigații ample despre corupție, spălare de bani, crimă organizată, vânzarea cetățeniei și legăturile guvernului maltez cu dosarul Panama Papers. A fost hărțuită și amenințată, iar apoi ucisă pe 16 octombrie 2017. În octombrie 2023, la șase ani de la asasinare, eurodeputaţii și-au exprimat regretul că investigația s-a soldat cu doar trei condamnări și au insistat că toți cei implicați trebuie aduși în fața justiției.