Ruxandra Pătrașcu
are 27 de ani și este jurnalist independent. Își iubește profesia și speră să
progreseze cât mai mult într-un domeniu de activitate care, în ultimii cinci
ani, i-a adus satisfacții nebănuite. Nu doar jurnalismul o pasionează, ci și
antropologia, despre care crede că îi completează și dezvoltă înțelegerea față
de lumea cu care intră în contact în calitate de reporter.
Ruxandra Pătrașcu: Mi-am dorit să înțeleg mai bine lumea despre care vreau să scriu.
Consider că antropologia și jurnalismul sunt două lucruri care merg mână în
mână, în special atunci când vorbim despre teren și despre perspectivele
etnografice. Într-un fel, cred că îmi oferă posibilitatea de a înțelege unele
fenomene, altfel decât mi-ar fi oferit-o doar studiul jurnalismului.
Aventura
Ruxandrei ca jurnalist independent în afara României a început la vârsta de 22
de ani, când și-a continuat studiile, dar și practica, în Portugalia și în
Grecia.
În Portugalia, am mers în Arhipelagul Azore pentru că am vrut să plec
cât mai departe de continent. Simțeam nevoia să mă desprind puțin de ceea ce
știam eu că înseamnă Europa, așa că a fost cea mai apropiată alegere, mă aflam
chiar în mijlocul Atlanticului. A fost prima dată când m-am întâlnit cu
studenți din toate colțurile lumii și am fost expusă unor contexte pe care nu
mi le-aș fi închipuit de una singură. În Grecia, am mers pentru că am vrut să
studiez fenomenul migrației. Am ajuns să studiez comunitatea românilor de
acolo, unde am avut acces mult mai ușor. M-am concentrat pe cazurile femeilor
românce care au migrat în Grecia.
În prezent,
Ruxandra Pătrașcu își continuă colaborările, ca reporter freelancer, cu
diferite publicații de profil. Își dorește ca, pe viitor, să aprofundeze
conceptul de film documentar. Paradigma jurnalismului, aflată și ea în continuă
schimbare, îi oferă, deocamdată, sondarea unor subiecte de interes pentru
societatea românească.
Mediul independent este unul extrem de
volatil, în plină formare. Sunt foarte multe lucruri de învățat. Sunt foarte
multe provocări, atât în ceea ce înseamnă un nou model de business în acest
secol și într-o țară ca România, dar și din punctul de vedere al aptitudinilor
necesare. Ceea ce se întâmplă acum în jurnalism este o mediere a rolurilor și o
transformare a ceea ce înțelegeam cândva prin rolul de reporter. Momentan, îmi
doresc să colaborez cât mai fructuos cu cât mai multe publicații, așa cum o fac
cu cei de la Inclusiv. Urmează să publicăm un dosar concentrat pe educație, mai
degrabă pe felul în care arată acest domeniu în prezent și încotro ne
îndreptăm.
În opinia
Ruxandrei Pătrașcu, cel mai important lucru pentru un reporter independent este
să construiască o relație bazată pe încredere reciprocă în ceea ce îi privește pe
interlocutorii sau subiecții reportajelor.
Să fii cât mai prezent cu omul cu care
vorbești, cu care ții legătura și împreună cu care construiești o poveste. Să
fii cât poți de empatic și să construiești o relație de încredere care chiar să
dureze, să fii acolo pentru sursa ta indiferent de ceea ce s-ar întâmpla și să
clădești o relație bazată pe sinceritate și respect mutual. Mi-ar plăcea să
contribui cu succes la ceea ce înseamnă presă independentă și să o ajut să se
dezvolte în România. La fel, mi-ar plăcea să contribui la ceea ce înțelegem
printr-un mediu de presă sănătos. În același timp, mi-ar plăcea foarte mult să
colaborez cu instituții ca Centrul pentru Jurnalism Independent pe tema
interacțiunii cu mass-media, pentru că lucrurile acestea ar trebui să meargă
mână în mână, dacă avem o perspectivă de viitor ceva mai optimistă.
De asemenea,
stabilirea unor criterii în ceea ce privește consumul de presă poate seta noi
standarde de calitate în jurnalismul din România, crede Ruxandra Pătrașcu.
Lucru pe care cei mai tineri dintre jurnaliștii independenți încearcă să îl
demonstreze prin fiecare interviu, reportaj sau documentar pe care îl
realizează.