Tag: jurnalisti

  • Demersuri în apărarea jurnaliştilor

    Demersuri în apărarea jurnaliştilor

    Mai multe instituţii şi mai mulţi politicieni au reacţionat la agresarea verbală a unor jurnalişti. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi purtare abuzivă. În fapt, s-a reţinut că la 20 decembrie 2024, în timp ce se aflau în incinta Palatului Parlamentului, mai multe persoane (printre care şi un europarlamentar, un deputat, un funcţionar parlamentar şi alţii) i-au urmărit şi agresat verbal pe jurnaliştii acreditaţi din cadrul unui post de televiziune. În acelaşi context, pe un cont social media al uneia dintre persoanele menţionate anterior a fost publicat un mesaj video prin care au fost adresate injurii şi ameninţări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale şi a unui jurnalist. În cauză urmărirea penală se desfăşoară in rem. Parchetul General precizează că activităţile desfăşurate în dosar nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

     

     

    Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a solicitat tuturor protagoniştilor spaţiului de comunicare publică să se abţină de la orice formă de agresiune, în particular agresiune verbală, la adresa jurnaliştilor. În contextul tensiunii sociale generate de procesele electorale, observăm o alarmantă amplificare a agresivităţii verbale care are ca ţintă jurnalişti, uneori discursul agresiv fiind asumat chiar de către persoane care activează în mass-media. Convinşi că libertatea de exprimare trebuie să fie protejată de acele forme de exprimare care sunt folosite pentru a intimida, ameninţa, descuraja vocile care exprimă opinii adverse, membrii CNA au cerut politicienilor, demnitarilor şi jurnaliştilor să contribuie la eliminarea din discursul public a oricărei forme de agresiune şi să evite exprimări care prejudiciază demnitatea, onoarea, viaţa particulară a jurnaliştilor.

     

     

    De asemenea, Consiliul solicită radiodifuzorilor să cântărească responsabil mesajele pe care le preiau de pe platformele de comunicare digitale pentru a nu legitima forme de exprimare inacceptabile. CNA invită asociaţiile profesionale şi structurile sindicale ale jurnaliştilor, precum şi organizaţiile care au ca obiectiv protejarea libertăţii de exprimare să încurajeze membrii comunităţilor cărora li se adresează să combată agresiunea în comunicare. CNA încurajează persoanele care îşi doresc protejarea spaţiului dezbaterii politice să raporteze instigările la ură şi la agresiune pe adresa cna@cna.ro, precum şi, după caz, platformelor care le găzduiesc.

     

     

    Consiliul Naţional al Audiovizualului sesizează Parchetul General cu privire la agresiunea de care e acuzată că a comis-o preşedinta SOS România, Diana Şoşoacă, asupra echipei postului Antena 3 CNN, în incinta Palatului Parlamentului, a anunţat vicepreşedintele CNA Valentin Jucan. El a precizat că va solicita Ministerului de Interne să asigure protecţie jurnaliştilor, cum este prevăzut în Legea audiovizualului.

     

     

    La rândul său, Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a scris că ameninţările la adresa ziariştilor, violenţele de limbaj, discursul instigator la ură nu au ce să caute în spaţiul public şi pe holurile Parlamentului, iar Parchetul îşi va face treaba, dar susţine că „până la penal, e obligatoriu ca noi, societatea, să izolăm definitiv agresorii”. Ea a punctat că democraţia înseamnă dialog, respect pentru fiecare părere, ‘nicidecum bâte, jigniri, abuzuri sau agresiune’. ‘Noi, cei din politică, care uneori am dat mâna cu ei în văzul lumii creditând cumva nişte oameni lipsiţi de respect faţă de un minim de reguli care se respectă într-o democraţie. Presa, care uneori i-a promovat şi ei au profitat şi au devenit nişte monştri. Toţi trebuie să îi izolăm!’, a adăugat Gorghiu.

     

     

    Preşedinta USR, Elena Lasconi, a condamnat comportamentul reprezentanţilor SOS România faţă de jurnalişti, arătând că astfel de fapte trebuie sancţionate rapid. ”Condamn categoric comportamentul reprezentanţilor partidelor izolaţioniste, extremiste, care astăzi au arătat că nu înţeleg regulile din societate. Eu vreau să trăim într-o Românie în care astfel de gesturi nu sunt la ordinea zilei, în care astfel de gesturi sunt sancţionate şi în care Parlamentul este un for înalt de decizie şi nu arenă de circ. Nu cred că este normal ca în următorii patru ani astfel de gesturi să devină obişnuinţă, trebuie sancţionate rapid”, a scris Lasconi.

     

     

    Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea din Bucureşti a condamnat, cu fermitate, atacurile verbale şi fizice la adresa jurnaliştilor comise de preşedinta partidului S.O.S. România, Diana Ivanovici-Şoşoacă, eurodeputat, şi de mai mulţi parlamentari, membri ai Partidului Oamenilor Tineri şi ai Alianţei pentru Unirea Românilor. Autorităţile au obligaţia să asigure protecţia şi siguranţa jurnaliştilor. Autorităţile trebuie să ia de urgenţă măsuri, înainte ca România să se transforme într-o anarhie, a declarat sursa citată.

     

     

    Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie, a transmis un apel ferm la responsabilitate şi acţiune din partea clasei politice şi a autorităţilor pentru apărarea libertăţii presei, condamnând incidentele recente care i-au vizat direct pe reprezentanţii mass-media. El a arătat că aceste atacuri simultane împotriva presei fac parte din războiul hibrid declanşat cu ocazia alegerilor prezidenţiale, iar jurnaliştii care au încercat să expună influenţele Rusiei în politica românească au devenit ‘ţinte directe’. Potrivit acestuia, prin astfel de atacuri, se încearcă reducerea la tăcere a vocilor independente din presă, promovarea dezinformării şi crearea unui climat de frică, ostil libertăţii de exprimare.

     

     

    Asociaţia ‘Societatea Presei şi a Ziariştilor Francofoni’, Secţia română a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone, a condamnat ferm derapajul grav la adresa jurnaliştilor Antena 1 şi Antena 3 CNN al preşedintei S.O.S. România Diana Iovanovici-Şoşoacă, a tiktok-erului Virgil-Alexandru Zidaru şi a deputatului Alianţei pentru Unirea Românilor George Becali. Autorităţile trebuie să investigheze de urgenţă derapajele democratice la adresa jurnaliştilor. Escaladarea intimidării şi agresării presei din România este fără precedent şi de neacceptat într-un stat democratic, a transmis sursa citată.

  • Acord privind legea europeană a libertăţii presei

    Acord privind legea europeană a libertăţii presei

    Viitoarea lege a libertăţii presei va obliga, în premieră, ţările membre să garanteze independenţa editorială a presei publice, prin finanţare durabilă şi previzibilă, pe fondul îngrijorărilor legate de politizare. Documentul stabileşte un cadru legislativ general valabil pentru toate statele membre, pe care legislaţiile naţionale trebuie să-l respecte. Noile reguli vor garanta şi dreptul cetăţenilor de a avea acces la informaţie diversă. Prima obligaţie a statelor membre este să asigure independenţa autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul mass-media, cele care pot interfera cu activitatea jurnaliştilor.

    Legea stipulează, totodată, obligaţia companiilor media de a face vizibil acţionariatul, pentru ca publicul şi restul companiilor media să ştie cine este finanţatorul şi dacă ar putea fi o legătură între politica editorială şi anumite interese. Pe de altă parte, furnizorii publici de servicii mass-media vor trebui să fie finanțați prin proceduri transparente și obiective, iar fondurile alocate ar trebui să fie sustenabile și previzibile. Furnizorii de servicii mass-media vor avea obligația să informeze publicul și despre fondurile primite ca publicitate de stat și despre ajutoarele financiare de stat, inclusiv de la țări din afara Uniunii.

    Un punct care ţine de esenţa meseriei este ca jurnaliştii să nu fie obligaţi de nicio autoritate sau instituţie în a divulga identitatea unei surse care stă la baza informaţiilor publicate, inclusiv prin mijloace ca plasarea lor în detenție, aplicarea de sancțiuni, percheziționarea birourilor sau instalarea unor softuri de supraveghere intruzive pe dispozitivele lor electronice. Parlamentul European a adăugat garanții semnificative pentru situațiile în care pot fi utilizate programele spion.

    Autorizarea lor se va face de la caz la caz de o autoritate judiciară în scopul anchetării unor infracțiuni grave pasibile de pedepse privative de libertate. Chiar și în astfel de situații, persoanele vizate vor avea dreptul de a fi informate după începerea supravegherii și o vor putea contesta în fața unei instanțe.

    Nu în ultimul rând, eurodeputații au prevăzut un mecanism care va împiedica platformele online foarte mari, ca Facebook, X (fostă Twitter) sau Instagram, să restricționeze arbitrar sau să elimine conținutul mass-media independent.

    Germanca Sabine Verheyen (PPE) amintea că libertatea presei este amenințată la nivel mondial, inclusiv în Europa, şi evoca asasinatele cărora le-au căzut victime jurnalişti din Malta şi Slovacia, precum şi ameninţărle la adresa libertății presei în Ungaria. Legea, sublinia ea, este răspunsul nostru la această amenințare, ea protejează dublul rol al mass-mediei ca industrie și gardian al democrației.

    Raportoarea Comisiei pentru libertăți civile, românca Ramona Strugariu (Renew), declara, la rândul ei, că noile reglementări sunt un răspuns adresat celor care doresc să transforme mass-media în propriile instrumente de propagandă sau să răspândească știri false și să destabilizeze democrațiile noastre.

  • Parlamentul European a adoptat legea privind libertatea presei

    Parlamentul European a adoptat legea privind libertatea presei

    Conform noii legi, adoptate cu largă majoritate de legislativul de la Strasbourg, statele membre vor avea obligația să protejeze independența mass-mediei, iar toate formele de intervenție în deciziile editoriale vor fi interzise.

    Autorităților le va fi interzis să facă presiuni asupra jurnaliștilor și editorilor pentru ca aceștia să își dezvăluie sursele, inclusiv prin mijloace ca plasarea lor în detenție, aplicarea de sancțiuni, percheziționarea birourilor sau instalarea unor softuri de supraveghere intruzive pe dispozitivele lor electronice.

    Parlamentul European a adăugat garanții semnificative pentru situațiile în care pot fi utilizate programele spion. Autorizarea lor se va face de la caz la caz de o autoritate judiciară în scopul anchetării unor infracțiuni grave pasibile de pedepse privative de libertate. Chiar și în astfel de situații, persoanele vizate vor avea dreptul de a fi informate după începerea supravegherii și o vor putea contesta în fața unei instanțe.

    Furnizorii publici de servicii mass-media vor trebui să fie finanțați prin proceduri transparente și obiective.

    Pentru ca publicul să știe cine controlează mass-media și ce interese ar putea influența relatările de presă, toate organizațiile media vor avea obligația să publice informații despre structura lor de proprietate. Informațiile vor fi incluse într-o bază de date națională. Organizațiile vor trebui să menționeze și dacă sunt deținute direct sau indirect de stat.

    Furnizorii de servicii mass-media vor avea obligația să informeze publicul și despre fondurile primite ca publicitate de stat și despre ajutoarele financiare de stat, inclusiv de la țări din afara Uniunii Europene.

    Informațiile despre cheltuielile cu publicitatea de stat vor fi publice și vor include suma totală anuală și suma alocată fiecărei organizații mass-media în parte.