Comisia
Europeană a publicat, marți, raportul asupra statului de drept în ţările membre
ale Uniunii. Independența justiției, libertatea presei sau lupta anticorupție
sunt scrutate în cadrul acestui instrument anual, aflat la a doua ediție.
Raportul conține remarci punctuale pentru majoritatea celor 27 de membri ai
Uniunii Europene, dar probleme sistemice privesc în special Ungaria și Polonia
– a declarat comisarul pentru Justiție, Didier Reynders. Celor două, cărora li
se impută independenţa justiţiei şi libertatea presei, li se alătură și
Slovenia, criticată și ea pentru o deteriorare a libertății mass-media. De
altfel, situația presei reprezintă un subiect major de îngrijorare: în
multe state ale Uniunii se constată o
creștere a hărțuirilor, amenințărilor și violențelor la adresa jurnaliștilor -
a punctat și vice-președinta Comisiei Europene, Vera Jourova.
În cazul
României, raportul se referă, în mare parte, la reformele din Justiţie. Se
constată că sunt în curs demersuri pentru revizuirea modificărilor – aspru
criticate – aduse legislaţiei în perioada 2017-2019 și sunt expuse îngrijorări
privind existența Secţiei Speciale de Investigare a Infracțiunilor din
Justiție. Iniţiativa de desfiinţare a acestei Secţii trebuie să urmeze linia
dreptului european – afirmă Comisia. Amintind o hotărâre a Curții Constituționale
a României care a statuat, recent, că legea fundamentală naţională este
ierarhic superioară atunci când judecătorii trebuie să se raporteze la dreptul
european, Comisia Europeană spune, dimpotrivă, că, astfel, se pune la îndoială
principiul supremaţiei legislaţiei comunitare.
Potrivit Verei Jourova,
legislaţia europeană are prioritate în faţa celor naţionale și toate deciziile
Curţii Europene de Justiţie sunt obligatorii pentru autorităţile şi instanţele
din ţările membre. Raportul Comisiei mai consemnează, între altele, că
deficitul de personal rămâne preocupant în Justiția românească. În decembrie
2020, aproape 10% dintre locurile de judecători şi aproape 16% dintre cele de
procurori erau vacante, cu impact şi asupra eficienţei sistemului. Apoi, deşi
prevederea din 2018 ce permitea pensionarea anticipată a magistraţilor cu o
vechime de 20 de ani a fost abrogată de Parlament în martie anul acesta, aproape
300 de magistraţi s-au pensionat în 2020 şi aproape 250 în primul trimestru din
acest an, amplificând şi mai mult lipsa de personal.
La capitolul ‘corupţie’, Comisia
notează că percepţia printre experţi şi şefi de companii este că nivelul
acestui flagel în sectorul public rămâne ridicat, dar
– mai spune Executivul comunitar – anchetele şi sancţionarea corupţiei la nivel
mediu şi înalt au rămas eficiente. În fine, Comisia Europeană afirmă că în
România continuă să fie raportate procese pentru defăimare intentate unor
jurnalişti de investigaţie.