Radio România Internațional

Tag: justie

  • Discuţii diplomatiţi româno – americani

    Discuţii diplomatiţi româno – americani



    România ma largu va s’hibă un parteneru strateghicu vărtosu shi di pistipseari a Statilor Uniti, ama şi un soţu NATO ascumbusitu, deadi asiguripseri, marță, ministurlu ti lucre xeani, Bogdan Aurescu, tu ună muabeti ţi u avu pritu tilefunu cu omologlu a lui american Antony Blinken. Di Washington, năulu secretaru di statu u alăvdă România că easti un membru NATO rvărtosu şi tră angajamentul andicra di anvărtuşearea a securitatillei tu regiunea ali Amarea Lae. Fu cundilleată, tru arada-a moeabetillei, simasia-a coordonarillei cu partenerlli cari ambărţiteadză idyili valori şi priorităţ strateghiţi, cum şi ananghea ti promovarea-a democraţiillei şi a statlui di dreptu, nica şi pritu anvărtuşeari rezilienţa strateghică pi nivel internaţionalu, să spuni tu unu comunicat MAE di București.



    Aţelli doi diplomaț tricură pi arada şi dizvoltărli nu di multu kiro ditu ligătura bilatearală tru domenii strateghiţi, nica spusiră şi sinferlu ti băgarea tu practico iniţiativili mutrinda anvărtuşearea-a securitatillei energhetiţi. Tru contextu, fu acăţată tu moeabeti coopeararea bilatearală ţi easti tu mplină dizvultari tru domeniulu nuclear ţivilu şi gaereţli di diversificari a izvurloru di aprovizionari cu gaz tru Europa, hiinda yilipsită simasia-a izvuriloru strateghiţi di gaz ditu platoulu continental ali Amarea Lae.



    Antony Blinken scoasi tu migdani haristusearea ali SUA ti progresili ţi li feaţi România tru aţea ţi mutreaşti statlu di dreptu, reforma ali justiţie şi combaterea ali aruşfeti, di mari simasie şi tu planu reghionalu. El cundille că aesti meatri agiută pănu di mardzină ti thimilliusearea-a unlui medi di emburlăchi şi investiţionalu atractiv tră partenerlli economiţ americani, scuţănda tu videală că dizvoltarea a ligăturăllei economiţi cu România armâne ună prioritate. Di altă parti, ama, raportul pi 2020 a Departamentului di Stat, aleptu di corespondentul Radio România la Washington, faţi timbihi, ntră altili, că tru văsilia a noastră ari ună aruşfeti cabaia arăspândită la nivelu ufiţialu. Raportul nica spuni că sistemlu judiciar lo meatri tră condamnari şi tră sancţionari ufiţiali cari feaţiră ilegalităţ, ama autorităţli nu avură mecanismi hăirlătiţi ti b4gari tu practico pideapsili şi amânară proţedurli ligate di abuzuri ali poliţie şi fapte di aruşfeti, lucru ţi dusi tu multi cazuri la achitări.



    Na turnămu la moeabetea telefonică, ta să spunemu că șeflu ali diplomaţie di Bucureşti cundille ti implicarea financiară a SUA tră realizarea a născăntoru proiecti ditu România, cundillindalui că, pi ningă ună prezenţă militară criscută a SUA tru văsilia-a noastră și tru reghiune, easti ananghi şi anvărtuşearea prezenţăllei economiţi şi di investiţii. Tutunăoară, el scoasi tu migdani sinferlu ti intrareantrăoară tu programlu Visa Waiver şi tră ahăndusearea-a cooperarillei tră combaterea a născăntoru fenomeni cu impact negativ, cata cumu traficlu di persoane. Minișţărlli di externi zburără şi tră umplearea dzaţi añi di la băgarea tru lucru a Acordului mutrinda amplasarea a sistemlui di apărari contra a rachetelor balistiţi a Statelor Unite tru România, cum şi ţinţi añi di la opearaţionalizarea facilitatillei anti-rachetă di Diveselu.




    Autor: Eugen Coroianu

    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Discuţii diplomatice româno – americane

    Discuţii diplomatice româno – americane

    România va continua să fie un partener strategic puternic şi de încredere al Statelor
    Unite, precum şi un aliat NATO dedicat, a dat asigurări, marți, ministrul de
    externe, Bogdan Aurescu, într-o convorbire prin telefon cu omologul său
    american Antony Blinken. De la Washington, noul secretar de stat a transmis
    laude României pentru că este un membru NATO robust şi pentru angajamentul faţă
    de consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre. A fost accentuată, în
    cadrul discuţiei, importanţa coordonării cu partenerii care împărtăşesc
    aceleaşi valori şi priorităţi strategice, precum şi necesitatea promovării
    democraţiei şi a statului de drept, inclusiv prin întărirea rezilienţei
    strategice la nivel internaţional, arătă un comunicat MAE de la București.


    Cei
    doi diplomați au trecut în revistă şi dezvoltările recente din relaţia
    bilaterală din domenii strategice, exprimând interesul pentru concretizarea
    iniţiativelor vizând consolidarea securităţii energetice. În context, a fost
    discutată cooperarea bilaterală aflată în dezvoltare în domeniul nuclear civil
    şi eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaz în Europa,
    fiind evocată importanţa resurselor strategice de gaz din platoul continental
    al Mării Negre.


    Antony Blinken a exprimat aprecierea SUA pentru progresele
    României în ceea ce priveşte statul de drept, reforma justiţiei şi combaterea
    corupţiei, relevante inclusiv la nivel regional. El a accentuat că aceste
    măsuri contribuie în mod hotărâtor la crearea unui mediu de afaceri şi
    investiţional atractiv pentru partenerii economici americani, evidenţiind că
    dezvoltarea relaţiei economice cu România rămâne o prioritate. Pe de altă
    parte, însă, raportul pe 2020 al Departamentului de Stat, citat de
    corespondentul Radio România la Washington, atrage atenția, între altele, că în
    țară noastră există o corupţie larg răspândită la nivel oficial. Raportul mai
    afirmă că sistemul judiciar a luat măsuri de a condamna şi pedepsi oficiali
    care au comis ilegalităţi, dar autorităţile nu au avut mecanisme eficiente de
    aplicare a pedepselor şi au amânat procedurile legate de abuzuri ale poliţiei
    şi fapte de corupţie, ceea ce a condus în multe cazuri la achitări.


    Revenind la
    convorbirea telefonică, șeful diplomaţiei de la Bucureşti a pledat pentru implicarea financiară a
    SUA în realizarea unor proiecte din România, subliniind că, pe lângă o prezenţă
    militară crescută a SUA în țară noastră și în regiune, este necesară şi
    consolidarea prezenţei economice şi de investiţii. De asemenea, el a evidenţiat
    interesul pentru accederea rapidă în programul Visa Waiver şi pentru
    aprofundarea cooperării în combaterea unor fenomene cu impact negativ, precum
    traficul de persoane. Miniștrii de externe s-au referit și la împlinirea a zece
    ani de la intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de
    apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, precum şi
    a cinci ani de la operaţionalizarea facilităţii anti-rachetă de la Deveselu.



  • Discuţii despre reformarea justiţiei

    Discuţii despre reformarea justiţiei

    Independența justiției este și trebuie să rămână un principiu de la care nimeni să nu se abată – a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, la prezentarea raportului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe 2020. În urmă cu un an, șeful statului aprecia că societatea a fost alături de magistraţi şi a dat un răspuns pe măsură la încercările de subordonare faţă de politic la care a fost supusă justiția din România. Acum, președintele reiterează că sistemul de justiţie are nevoie de mai multe reforme, care să fie în linie cu recomandările europene.

    Klaus Iohannis: În anul 2020, cetăţenii şi-au exprimat fără echivoc, prin vot, opţiunea pentru reforme şi consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea Legilor justiţiei nu mai poate fi amânată. Am încredere că în perioada următoare, cadrul care reglementează activitatea justiţiei din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european.

    Klaus Iohannis a punctat că 2020 a fost un an dificil pentru toate instituţiile statului, fiind nevoie de idei, soluţii noi şi practici inovatoare. Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus un răspuns urgent, inclusiv din partea sistemului judiciar, astfel încât au fost accelerate procesele de digitalizare, a mai spus şeful statului. El a subliniat, totodată, că Sunt necesare dezbateri ample în Parlament la care să participe nu doar reprezentanţii profesiilor implicate în actul de justiţie, ci şi reprezentanţi ai mediului universitar sau profesionişti din domeniul drepturilor omului. Îmi exprim speranţa că în urma acestui dialog vor fi corectate intervenţiile legislative controversate din ultimii ani şi vor fi adoptate soluţii adaptate noilor realităţi juridice şi sociale.


    La rândul său, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu, a spus că în pandemie, colegii său au soluţionat mai multe dosare decât în 2019, deşi s-au confruntat cu lipsa spaţiului, volumul mare de muncă şi problema pensionării.

    Corina Corbu: Calitatea de judecător la Înalta Curte nu este o poziţie comodă. Încărcătura psiho-emoţională, necesitatea păstrării în mod permanent al celui mai înalt nivel de pregătire profesională, acceptarea posibilităţii exprimării unor poziţii critice, uneori vehemente, în spaţiul public sunt inerente acestei înalte demnităţi. Problema pensionării judecătorilor Instanţei Supreme rămâne pentru mine un motiv de tristeţe. Înalta Curte pierde judecători prin pensionare la vârsta la care pe plan mondial se consideră că abia dobândeşti înţelepciunea şi rafinamentul juridice care sunt necesare pentru a judeca în ultimă instanţă, în cadrul unei jurisdicţii supreme.

    Președinta Instanței Supreme a mai afirmat că îşi doreşte pentru acest an o Instanţa Supremă mai modernă, mai eficientă şi mai deschisă către nevoile cetăţeanului. De asemenea, oficilul și-a exprimat dorința ca instituţiile statului să fie mai deschise faţă de problemele justiţiei.