Radio România Internațional

Tag: justitia

  • Klaus Iohannis – bilanţ la 100 de zile de mandat

    Klaus Iohannis – bilanţ la 100 de zile de mandat

    La 100 de zile de la preluarea mandatului, cea mai mare nemulţumire a preşedintelui Klaus Iohannis rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiţiei. La aceasta se adaugă şi faptul că promisiunile privind introducerea unor noi proceduri, mai transparente şi mai simple, care privesc încuviinţarea cererilor nu au fost onorate. Iar acest lucru poate afecta, în opinia sa, inclusiv aderarea României la Spaţiul Schengen, prevăzută pentru martie 2011, dar încă neconcretizată.



    Klaus Iohannis: Fiecare episod în care justiţia este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâştigarea încrederii publice şi o sursă de pierdere a legitimităţii, iar efectele depăşesc momentul unui vot. Despre politicienii suspectaţi de corupţie şi fuga de justiţie vreau să subliniez că există o probă pe care, dacă nu o treci, nimic şi nimeni nu te poate ajuta. Această probă se referă la integritatea personală. Ea nu se poate mima oricâte încercări ai face. În politică, dacă ai greşit grav, demisionezi.”



    Un lucru rar întâlnit în politica românească, unde, însă, Direcţia Naţională Anticorupţie lucrează cu motoarele turate, adăugând noi nume pe lunga listă a politicienilor sau a celor din administraţie acuzaţi de fapte de corupţie. Problemele apar atunci când colegii de Cameră fac front comun cu parlamentarul pentru care DNA cere ridicarea imunităţii în vederea începerii urmăririi penale, aşa cum, recent, s-a întâmplat cu senatorul social-democrat Dan Şova, fost ministru al Transporturilor, sau cu senatorul Varujan Vosganian, fost titular la Economie, care ulterior a demisionat din PNL. Cine nu învaţă din lecţiile istoriei e condamnat să repete trecutul şi nu poate construi un alt viitor, a amintit şeful statului român. El a atras atenţia că schimbarea clasei politice şi a mentalităţilor este un proces de durată. Dar este un proces care acum câteva luni părea imposibil, în timp ce astăzi e deja început. Rezistenţa la schimbare este primul semn că aceasta se întâmplă.



    Klaus Iohannis: “România lucrului bine făcut este posibilă, o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea. Acesta este un proiect de vindecare pentru ţară, care cere o condiţie simplă pentru a funcţiona: să ne vedem fiecare de treabă, cu responsabilitate. Am spus că voi fi un preşedinte mediator şi integrator. După ani de zile de conflict permanent, am aşezat la masa dialogului partidele politice, reprezentanţi ai instituţiilor, societatea civilă, pe diferite teme. Unul dintre rezultate a fost semnarea acordului pentru creşterea bugetului apărării.”



    Klaus Iohannis a amintit şi vizitele externe pe care le-a făcut în calitate de preşedinte, apreciind că în aceste 100 de zile România a reînceput să-şi dobândească respectul şi credibilitatea în marile capitale europene şi din lume.

  • Retrospectiva săptămânii 08.02 – 14.02.2015

    Retrospectiva săptămânii 08.02 – 14.02.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles



    România înţelege pericolul sporit al conflictului armat din Ucraina vecină şi se implică în soluţionarea acestuia, a declarat, la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis, la prima sa participare la Consiliul European. El a subliniat că singura soluţie pentru criza ucraineană este cea politică, bazată pe dialog şi care urmăreşte încetarea vărsării de sânge. Avem speranţe reînnoite că respectarea independenţei, integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei va deveni o prioritate pentru toţi participanţii la negocierile în format internaţional, inclusiv pentru Rusia, a afirmat înaltul oficial român. Preşedintele Iohannis a mai spus că la Consiliul European s-a adoptat, în numele României, o declaraţie referitoare la combaterea terorismului, menţionând că măsurile care vor fi decise trebuie aplicate fără diferenţe de tratament între statele membre Schengen şi cele non Schengen, aşa cum este cazul României. Această declaraţie pune accent pe asigurarea securităţii cetăţenilor, prevenirea radicalismului de orice fel şi cooperarea cu partenerii internaţionali ai UE. În marja Consiliului, şeful statului s-a întâlnit cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, cel ca l-a invitat pe preşedintele român să facă o vizită la Kiev. Tot săptămâna aceasta, preşedintele Iohannis a discutat, la Paris, cu omologul său francez, Francois Hollande. Agenda întâlnirii a fost dominată de parteneriatul strategic bilateral, situaţia din Ucraina şi evoluţiile economice din UE. De asemenea, şeful statului a discutat cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Franţa.




    Premierul Victor Ponta, o importantă vizită la Washington



    Premierul român, Victor Ponta, aflat într-o vizită oficială în SUA, a reafirmat preocuparea Bucureştiului pentru întărirea cooperării cu Washingtonul în domeniul apărării. Ideea a fost exprimată în discuţia pe care premierul Ponta a avut-o cu secretarul american al aparării în funcţie în acel moment, Chuck Hagel, cel care, între altele, a apreciat contribuţia Romaniei la intervenţiile militare internaţionale, în special în Afganistan, şi excelenta colaborare bilaterală în aceste operaţiuni. Pe de altă parte, o misiune economică a Departamentului Comerţului din SUA va veni, în mai, în România, pentru a studia oportunităţi de afaceri în domeniul tehnologiei informatice şi al securităţii cibernetice – au stabilit premierul Ponta şi secretarul american al Comerţului, Penny Pritzker. Cei doi au evaluat si progresele făcute în aplicarea Planului de acţiune bilaterală de îmbunătăţire a mediului de afaceri în România. Într-o altă întâlnire importantă, cea cu directorul CIA, John Brennan, au fost subliniate progresele din cadrul Parteneriatului strategic România-SUA. Directorul CIA a apreciat relaţia de colaborare cu SRI şi SIE şi a lăudat rolul asumat de România în regiune. Vizita, a precizat Guvernul de la Bucureşti, a avut şi o importantă componentă economică. De altfel, Ponta a prezidat, la Washington, o masă rotundă organizată de American-Romanian Business Council.




    Justiţia şi politicienii



    Unul dintre cei mai influenţi politicieni români ai ultimului deceniu, Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, a fost arestată preventiv, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis propunerea procurorilor anticorupţie. Ea este acuzată, între altele, de trafic de influenţă, într-un mega-dosar judiciar în care sunt implicaţi mai mulţi foşti ministri şi în care sunt cercetate contracte cu licenţe IT destinate sistemului de educaţie. Anterior, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat mai multe cereri pe numele Elenei Udrea de încuviinţare a începerii urmăririi penale şi, respectiv, de reţinere şi arestare, în condiţiile în care ea mai este anchetată într-un alt dosar cunoscut. Ca semn al influenţei şi notorietăţii sale, Udrea a fost cel mai apropiat colaborator al fostului preşedinte, Traian Băsescu, la a cărui succesiune a şi candidat, în noiembrie 2014. Tot săptămâna aceasta, Senatul a aprobat încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de un fost ministru al Economiei, Ion Ariton, acuzat de abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. În aceeaşi zi, Senatul a respins, însă, cererea formulată de procurori în cazul lui Varujan Vosganian, tot un ex-ministru al Economiei, acuzat de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Controversatul vot intervine în contextul în care, în recentul raport pe justiţie al Comisiei Europene, Parlamentul de la Bucureşti a fost criticat fiindcă obstrucţionează anchetele judiciare. Votul din Senat a stârnit nemulţumirea şefului statului, Klaus Iohannis.




    Dezacorduri cu creditorii internaţionali



    Neîntelegerile asupra liberalizării preţului la gaze şi a privatizării unor companii energetice au făcut ca vizita la Bucureşti a delegaţiei creditorilor internaţionali – FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană – să se incheie fără obişnuita scrisoare de intenţie. Premierul Victor Ponta a declarat că liberalizarea ar însemna o creştere prea mare a tarifelor la gaze, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici. În privinţa companiilor energetice vizate, Ponta a apreciat că restructurarea lor masivă ar duce, în câţiva ani, la reducerea semnificativă a acestui sector în România. Negocierile pe cele două teme restante vor fi reluate în aprilie, a precizat premierul.

  • România şi indicele de percepţie a corupţiei

    România şi indicele de percepţie a corupţiei

    Apariţie cutumiară la fiecare sfârşit de an, clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei, întocmit de celebra organizaţie Transparency International, plasează, ca şi în 2013, România pe locul 69 din 175 de ţări. Metodologic, clasamentul reprezintă, pe o scală de la zero la o sută, nivelul corupţiei în sistemul public, aşa cum îl percep experţii şi oamenii de afaceri. Două treimi dintre ţările lumii adună mai puţin de 50 de puncte. Cu 43, nivel la care se mai află doar alte trei state din sudul Uniunii Europene – Bulgaria, Grecia şi Italia -, România este cotată printre cei mai corupţi membri ai forului comunitar.



    Directorul adjunct al filialei româneşti a Transparency International, Iulia Coşpănaru, găseşte îngrijorător nu doar locul în sine ocupat de România, ci şi faptul că este pentru al doilea an consecutiv când ţara figureaza în coada listei membrilor UE: “Faptul că acest scor se menţine constant este un semnal de alarmă. Trebuie să luăm în considerare că ultimii doi ani au fost marcaţi de campanii electorale repetate, în care au fost aduse în atenţia opiniei publice o serie de astfel de cazuri, ceea ce justifică, până la urmă, această percepţie.”



    Zeci de foşti şi actuali miniştri, parlamentari, primari ori preşedinţi de consilii judeţene, de stânga sau de dreapta, de la putere sau din opoziţie, au fost anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi, în ultima vreme, în dosare de corupţie, cu prejudicii cumulate de ordinul sutelor de milioane de euro. Şi, potrivit unui Eurobarometru pe această temă, o parte dintre români consideră că există suficiente investigaţii anticorupţie de succes, în comparaţie cu media europeană.



    Pe de altă parte, Iulia Coşpănaru constată, însă, că: “Ne aflăm cu 20 de puncte sub media ţărilor europene. Acest lucru este explicat şi prin faptul că, în Uniunea Europeană şi în spaţiul european, există şi ţările cu punctajul cel mai mare. În general, în ţările nordice putem să vorbim de punctajele cele mai ridicate. Întotdeauna, când discutăm despre punctaje ridicate şi despre percepţia corupţiei, trebuie să avem în vedere faptul că ea există peste tot. Se manifestă, însă, sub forme diferite. Ceea ce mai trebuie să avem în vedere este că percepţia locuitorilor din aceste ţări vizavi de existenţa corupţiei este mult diminuată, ca urmare a calităţii serviciilor pe care statul le pune la dispoziţie.”



    Transparency International atrage atenţia că şcolile slab echipate, medicamentele contrafăcute şi alegerile decise de bani sunt doar câteva dintre consecinţele corupţiei din sectorul public. Mita şi înţelegerile de culise nu fură doar resurse de la cei mai vulnerabili, ci subminează justiţia şi dezvoltarea economică şi distrug încrederea publicului în guvern şi în liderii naţionali — mai spun experţii organizaţiei.

  • Lupta anticorupţie

    Lupta anticorupţie

    Acuzată, în trecut, de inerţie sau de favoritism la adresa oamenilor politici şi de afaceri, justiţia românească pare, în ultima vreme, mai vioaie ca niciodată. Nu există zi să nu parvină informaţii legate de acţiuni prin care oamenii legii încearcă să juguleze corupţia, tară a societăţii, incriminată în nenumărate rânduri la Bruxelles.



    Sub lupa justiţiarilor, dar şi a presei de la Bucureşti, se află, în prezent, Dan Adamescu, al doilea cel mai bogat român, cu o avere estimată la aproximativ 1 miliard de euro. Numele lui apare în dosarul a patru judecători, arestaţi preventiv, săptămâna aceasta, pentru luare de mită. Este vorba de sume mari, de 5 mii, respectiv 15 mii de euro. Acuzat că le-ar fi oferit banii pentru a obţine în instanţă decizii favorabile afacerilor sale, lui Adamescu i s-a adus la cunoştinţă că este urmărit penal. Printre intermediarii de care omul de afaceri s-ar fi folosit pentru a-i cumpăra pe reprezentanţii legii se numără chiar fiul său — Bogdan, dar şi un tânăr avocat — George Dumitru, care s-a sinucis la începutul săptămânii, aruncându-se în faţa metroului, nu înainte de a fi fost audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie şi de a fi înmânat procurorilor o copie a unui extras de cont din care reiese suma pe care o primise pentru coruperea judecătorilor.



    Şi medicii sunt în vizorul oamenilor legii! După cazul unor doctori de la un spital bucureştean din sistemul public care efectau ilegal operaţii estetice, atenţia justiţiei şi a opiniei publice se îndreaptă, acum, către nouă persoane reţinute într-un dosar legat de reţete false cu medicamente. Trei medici de la un renumit spital oncologic, doi şefi de farmacii şi patru reprezentanţi ai unor firme de medicamente au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, acuzaţi că ar fi întocmit peste o mie de reţete false pe numele unor pacienţi cu afecţiuni oncologice, care, însă, nu beneficiau de tratament. Medicamentele erau, apoi, decontate fraudulos la Casa de Asigurări. Prejudiciul depăşeşte 8 milioane de lei, echivalentul a aproape 1,8 milioane de euro. Guvernul a salutat eforturile pentru combaterea corupţiei din Justiţie şi Sănătate, cu atât mai mult cu cât acest din urmă sector se confruntă cu serioase probleme de subfinanţare. Implicarea cetăţenilor în lupta anticorupţie nu este de neglijat.



    Un studiu arată că apelurile din partea cetăţenilor cu privire la faptele de corupţie ale angajaţilor Ministerului de Interne au crescut considerabil. La fel şi numărul denunţurilor şi autodenunţurilor din partea lucrătorilor lui.

  • Noi prevederi ale Codului Penal

    Noi prevederi ale Codului Penal

    Aşteptate cu mult interes de mii de deţinuţi dar şi de reprezentanţii Justiţiei, în România, Codul penal şi cel de procedură penală intră în vigoare la sfârşitul săptămânii.



    Începând de sâmbătă, 1 februarie, persoanele judecate în dosare penale vor putea ataca o singură dată o decizie a instanţei, iar pedepsele pentru faptele de corupţie se vor reduce, ceea ce va aduce automat şi diminuarea perioadei de prescriere. În plus, interceptările se vor putea efectua doar după ce s-a început urmărirea penală. Noul Cod Penal introduce şi termenul de arest la domiciliu, dar şi pe cel de eutanasie şi dezincriminează prostituţia.



    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat că Guvernul va adopta o serie de clarificări, după ce exponenţi ai sistemului au atras atenţia că anumite prevederi riscă să ducă la confuzii sau să le îngreuneze munca. Procurorul şef al Direcţiei Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, semnala existenţa unor prevederi care vor împiedica sau îngreuna extrem de mult investigaţiile penale, în special în domeniul corupţiei. De exemplu, reglementarea interceptării comunicaţiilor telefonice, forma nemodificată, prevede că interceptarea conversaţiilor unui anumit suspect nu mai poate fi făcută înainte de începerea urmăririi penale.



    Intrarea în vigoare a codurilor este contestată inclusiv de opoziţie. Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu, care a participat direct la alcătuirea acestor coduri pe vremea când era ministru al justiţiei, reproşează acum faptul că nu au fost continuate programele de restructurare a instanţelor mici, care nu pot aplica codurile din lipsă de infrastructură. Cătălin Predoiu: “Noi am făcut acest program în legătură cu opt instanţe şi urma să continue până la un număr de aproximativ 40 de instanţe. Ar trebui o uşoară amânare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală ca să se facă această restructurare a sistemului şi ca să se suplimenteze schema de personal.”



    În replică, premierul Victor Ponta declară că nu înţelege poziţia PDL, deoarece acest partid se afla la putere atunci când au fost adoptate aceste coduri. El şi-a exprimat convingerea că justiţia este pregătită să aplice codurile. Victor Ponta: “Eu sincer cred că sistemul de justiţie este pregătit, că sunt coduri moderne şi că orice fel de probleme în aplicare, intervenite, la început, se vor rezolva, aşa a fost şi la procedura civilă. Şi atunci s-a spus că trebuie să le amânăm, că se prăbuşeşte ţara; nu s-a prăbuşit. Dimpotrivă, cred că au avut un efect pozitiv.”



    Eventualele modificări la Codul penal ar urma să fie operate în plan legislativ printr-un proiect de lege în Parlament, a mai spus Victor Ponta.

  • Retrospectiva săptămânii 27/01-02/02/2013

    Retrospectiva săptămânii 27/01-02/02/2013


    Comisia Europeana a prezentat raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind progresele înregistrate de justitia din România


    Romania a aplicat doar partial recomandarile Comisiei Europene privind statul de drept. Aceasta este concluzia raportului pe justitie din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, prezentat, miercuri, la Bruxelles. Executivul comunitar a remarcat faptul că, în România, Constituţia a fost respectată, precum şi rolul şi deciziile Curţii Constituţionale; totusi, exista ingrijorari cu privire la instabilitatea cu care se confruntă instituţiile judiciare. Executivul comunitar a laudat activitatea ANI si DNA si a remarcat ca, in ultima perioada, s-au dublat condamnarile in cazurile de coruptie. În raport se subliniază, de asemenea, importanţa numirii unui nou procuror general şi a unei noi conduceri a DNA care să facă dovada independenţei, integrităţii şi profesionalismului. ComisiaEuropeană mai solicită ca parlamentarii declarati incompatibili să demisioneze, iar celor care sunt anchetaţi penal să le fie ridicată imunitatea. Pentru prima data, Comisia atrage atenţia asupra rolului mass-media, menţionând că sistemul judiciar a fost supus unor presiuni prin intermediul presei. Pe de alta parte, executivul comunitar continuă să creadă că România îndeplineşte cerinţele specifice pentru aderarea la spaţiul european de libera circulatie Schengen. Precizarea a venit in conditiile in care exista state care condiţionează admiterea tarii in acest spatiu, amanata in mai multe randuri, de progresele înregistrate în procesul de reformă a justiţiei şi în combaterea corupţiei.


    Proiectul bugetului de stat şi proiectul asigurărilor sociale pe 2013, in analiza comisiilor parlamentare


    Plenul comun al Parlamentului va dezbate, din 5 februarie, proiectul bugetului de stat şi proiectul asigurărilor sociale pe acest an. Cele două proiecte au primit aviz favorabil in comisiile parlamentare de specialitate. Proiecţia bugetară este construită pe o ţintă de creştere economică de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB.


    Concluziile delegaţiei comune FMI – Banca Mondială – Comisia Europeană la Bucuresti


    Vizita de evaluare, la Bucuresti, a delegaţiei comune FMI – Banca Mondială – Comisia Europeană s-a încheiat, in aceasta saptamana. Reprezentantii FMI au anuntat ca vor propune conducerii executive de la Washington a Fondului prelungirea acordului de împrumut preventiv, aflat în derulare, cu trei luni. Autorităţile române au solicitat aceasta amanare din cauza ratării mai multor ţinte şi a întârzierilor în implementarea reformelor structurale. Executivul şi-a asumat o serie de precondiţii pe care trebuie să le îndeplinească înainte de discutarea de către conducerea executivă a FMI a actualei evaluări, adică până la sfarsitul lunii iunie. Acestea se refera la reducerea arieratelor si la măsuri de eficientizare a companiilor de stat, respectiv privatizarea CFR Marfă, si listarea a 15% din acţiunile Transgaz.


    Noul Cod Fiscal valabil, in Romania, de la 1 februarie


    Noul Cod Fiscal a intrat în vigoare, de vineri, in Romania. Acesta cuprinde o serie de modificări în domeniul tuturor impozitelor şi taxelor majore – impozit pe venit, impozit pe profit, accize, TVA, precum şi revizuirea semnificativă a sistemului de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Noile reglementări arata ca microîntreprinderile vor fi obligate să plătească un impozit de 3% pe venituri, iar limita veniturilor pentru care o firmă întră în sistemul microîntreprinderilor a coborât de la 100 de mii la 65 de mii de euro. Pe de alta parte, noul cod fiscal prevede creşterea salariului minim pe economie, de la 700 (159 de euro) de lei la 750 de lei începând de la 1 februarie, iar din iulie, la 800 de lei (182 de euro).


    Combinatul Oltchim Ramnicu Valcea, in insolventa


    Unul dintre cele mai mari combinate petrochimice din Europa de Est, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, aflat în sudul României, a intrat în insolvenţă, după ce, miercuri, Tribunalul din Râmnicu-Vâlcea a aprobat cererea pentru declanşarea acestei proceduri. Guvernul de la Bucureşti a decis să ceară intrarea în insolvenţă a combinatului care a devenit o povară pentru stat, în condiţiile în care a înregistrat, în ultimii ani, pierderi de câteva sute de milioane de euro. Executivul a încercat, în 2012, să privatizeze compania, însă licitatia organizata in acest scop a eşuat si, de atunci, statul nu a mai avansat un termen concret pentru privatizarea combinatului chimic. Dupa intrarea în insolvenţă administratorii judiciari au la dipoziţie 60 de zile pentru a prezenta un plan pentru rezolvarea situaţiei.


    Coplata in spitale, introdusa de la 1 martie


    Pacientii din Romania ar urma sa plateasca, pentru internarea în spital, începând cu 1 martie, o sumă modică de maximum 10 lei. Aceasta prevedere este cuprinsa în proiectul Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului Sanatatii. Potrivit ministrului de resort, Eugen Nicolăescu, măsura este necesară pentru că în spitale costurile sunt cele mai mari şi s-a constatat că se fac internări nejustificate, fictive, intrucat tariful este prea mic.


    Presedintele Romaniei, Traian Basescu, in vizita in Peru


    Seful statului roman Traian Băsescu, care a participat in America Latina, la Summitul Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibiene, a vizitat, in aceasta saptamana Peru, ocazie cu care a anuntat că Bucurestiul si Lima vor încheia un parteneriat strategic. Documentul ar urma să fie semnat în 2013 sau in 2014, cu ocazia unei vizite la Bucureşti a omologului peruan Ollanta Moises Humala Tasso. Ar fi primul parteneriat strategic al României cu o ţară din America Latină; acesta va viza nu doar relaţiile comerciale, ci va permite şi un transfer de tehnologie pentru producţia industrială, spre Peru.