Radio România Internațional

Tag: Kadri Simson

  • Comisia Europeană şi planurile energetice pentru iarnă

    Comisia Europeană şi planurile energetice pentru iarnă

    Agresiunea Rusiei în Ucraina continuând și reducerile Moscovei în livrările de gaze către Europa începând să afecteze tot mai mult consumatorii și industriile europene, Comisia Europeană a conturat un plan care să ajute statele membre să treacă peste următoarele luni de iarnă.

    Astfel, sunt în curs de aplicare măsuri pentru a ajuta statele membre să atenueze impactul provocat de creșterea prețurilor la energie, pentru cetățeni,  pentru a ajuta industriile dependente de aprovizionarea cu energie și pentru a ajuta Ucraina.

    Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a atenţionat asupra faptului că deja 13 state membre nu mai beneficiază de energie rusească şi că încă nu putem configura riscul real, subliniind însă că suntem pregătiţi. Rezerva de gaz a UE este plină 88% şi ne-am şi diversificat rutele de furnizare.

    Kadri Simson: “Rusia a început să manipuleze piața noastră de gaze în urmă cu un an, când nu și-a mai umplut depozitele de gaz subteran deținut de reprezentanţii lor. Acum un an, fluxurile de gaz din Rusia reprezentau 40% din consumul nostru, iar acum au scăzut la 9% și am înlocuit cu succes acest lucru cu alternative. Deci, un rol important l-au jucat livrările de GNL (Gaz natural lichefiat).

    În primăvară, președinta noastră von der Leyen, împreună cu președintele SUA, au anunțat că vom primi, pe lângă volumele existente, un plus  de 15 BCM (Miliarde de metri cubi) de GNL(Gaz natural lichefiat) din Statele Unite. Și chiar acum am primit cantitatea aceasta, iar volumele încă curg. Dar și partenerii noștri de încredere cu care avem conexiuni la conducte, Norvegia, Algeria, Azerbaidjan și-au intensificat producția și am primit și de la ei volume semnificativ mai mari.”

    Şi cum la începutul acestui an, Comisia a declarat că Europa va reduce sau va căuta să reducă importurile de gaz rusesc cu două treimi până la sfârșitul anului, Kadri Simson, Comisarul european pentru energie, a explicat cât de mult progresăm în acest sens, sau dacă putem ajunge chiar la zero dependenţă:

    “Pentru această trecere la zero, trebuie să continuăm cu măsurile de economisire și eficiență energetică, precum și cu creșterea surselor de energie regenerabilă, altfel fiind  imposibil să înlocuim volumele de gaze naturale pe care le primim din Rusia cu producția de la furnizori alternativi.

    Ne vom descurca dacă vom găsi surse regenerabile de origine autohtonă pentru a înlocui consumul de gaze naturale și avem nevoie de economii, atât economii de gaze naturale, cât și  de respectarea angajamentului statelor membre, care au convenit un obiectiv de reducere a consumului de gaze cu 15% și trebuie să ne raportăm la consumul de energie electrică la orele de vârf.”

    Comisarul european pentru energie ne-a asigurat că deşi există riscul ca furnizarea gazelor din Rusia să fie oprită şi că nu există garanţii că Rusia îşi va respecta angajamentele, UE este pregătită să facă faţă iernii.

  • Primul act legislativ european privind monitorizarea și reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic

    Primul act legislativ european privind monitorizarea și reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic

    Metanul este al doilea cel mai mare contributor la încălzirea globală și la poluarea aerului după dioxidul de carbon și reprezintă aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, care dăunează atât mediului cât și sănătății noastre.

    Comisia Europeană a salutat, în urmă cu două zile, adoptarea primului act legislativ european care vizează monitorizarea și reducerea în mod eficace a emisiilor de metan din sectorul energetic.

    Practic, noul regulament obligă industria europeană a gazelor fosile, a petrolului și a cărbunelui să măsoare, să monitorizeze și să declare emisiile sale de metan. Totodată, regulamentul interzice degazeificarea și arderea la faclă în sectoarele petrolului și gazelor, cu unele excepții care au ca motiv siguranța.

    Întrucât Europa continuă să importe cea mai mare parte a energiei fosile pe care o consumă, acest regulament va aborda, de asemenea, emisiile de metan provenite din combustibilii fosili importați.

    Apare și un un instrument nou de monitorizare a emițătorilor de metan la nivel mondial, dar și un mecanism de alertă rapidă pentru evenimentele cu emisii ridicate.

    Este vorba despre incidentele în care instalațiile, echipamentele sau infrastructura emit rate foarte mari de metan.

    Mecanismul va acționa ca un sistem de avertizare timpurie pentru a detecta aceste incidente și va alerta țara UE sau non-UE pentru a se lua măsuri de oprire sau prevenire.

    Astfel, Comisia Europeană va putea solicita rapid informații cu privire la măsurile luate de țările în cauză pentru a combate aceste scăpări de emisii.

    “Odată cu adoptarea finală de către UE a regulamentului privind metanul, avem acum mijloace pentru a obține o perspectivă mai clară asupra principalelor surse de emisii de metan din sectorul energetic”, a declarat Kadri Simson, comisar european pentru energie.

    Noua legislaţie favorizează proiectele de energie din surse regenerabile şi interzice contractele pe termen lung pentru gaze naturale după anul 2049.

  • Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Parlamentul European a adoptat recent directiva care va contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor.

    Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerințele minime de performanță energetică. Dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, statele membre ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.

    Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040.

    De asemenea, subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Clădirile agricole și de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Statele membre ale Uniunii Europene pot decide să excludă și clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile sau lăcașurile de cult.

    Prezentă în plenul Parlamentului European, înaintea votului, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a subliniat că Uniunea Europeană nu va putea să-și atingă obiectivele energetice și climatice și să scoată cetățenii din sărăcia energetică fără a îmbunătăți modul în care sunt construite și în care funcționează clădirile.

    “Printr-o directivă revizuită, asigurăm o tranziție energetică justă și favorabilă incluziunii. Am răspuns apelurilor de la producători, de la furnizorii de servicii din industria construcțiilor și de la proprietarii de case, pentru a oferi certitudinea investițiilor. Acordul realizează un echilibru excelent între obiective și mijloacele de atingere a acestora, în cadrul Pactului Verde European.

    În opinia Comisiei Europene, Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor este piesa lipsă a puzzle-ului, pentru a pune sectorul construcțiilor pe drumul cel bun. Cu toate acestea, nu putem lăsa cetățenii singuri în fața creșterii prețurilor la încălzire.

    De asemenea, trebuie să oferim un cadru legislativ favorabil pentru renovarea clădirilor. Și avem nevoie de măsuri de reglementare care să abordeze barierele non-economice din calea renovării clădirilor. Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor conține atât astfel de măsuri de reglementare, cât și cadrul necesar. Prin urmare, vă încurajez cu tărie să susțineți Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor.”

    Directiva a fost adoptată cu 370 voturi pentru, 199 împotrivă și 46 abțineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial și de Consiliul Uniunii Europene.