Pe 20 februarie s-a împlinit un an de la plecarea dintre noi a lui Vasile Dîba, primul campion olimpic român la kaiac. S-a născut la 24 iulie 1954, în localitatea tulceană Jurilovca. A debutat în sporturile nautice la clubul Delta Tulcea, în 1970, sub conducerea unuia dintre cei mai mari antrenori români – Igor Lipalit. In ’71 obținea prima sa performanță, câștigând titlul de campion național de juniori la kaiac simplu, pe distanta de 500 de metri. În același an, pe lacul Snagov, devenea vicecampion european de juniori la kaiac dublu.
În 1973, fiind încorporat pentru serviciul militar în structurile Ministerului de Interne, Vasile Dîba ajunge la clubul Dinamo București. Un an mai târziu, cucerește primele sale titluri mondiale la seniori, în Mexic, la Xochimilco. Se impune la kaiac simplu, 500 de metri, și face parte din ștafeta învingătoare la 4 x 500 de metri.
Cariera sa va continua, până la sfârșit, sub culorile dinamoviste. In 1976 vine si consacrarea olimpică. La Montreal cucerește două medalii: aur la kaiac simplu, pe distanta de 500 de metri, și bronz pe distanța de 1000 de metri. Pe ambele distanțe devine, un an mai târziu, campion mondial la Sofia. Își păstrează titlul, la 500 de metri, și la Mondialele din ’78, din Iugoslavia.
În 1980, la Moscova, participă la a doua ediție a Jocurilor Olimpice din carieră. Bilanț – 2 medalii, anume bronz la kaiac simplu 500 de metri și argint cu echipajul de kaiac 4, la 1000 de metri. Va lua startul și la Jocurile de la Los Angeles, însă nu va mai reuși urcarea pe podium.
Vasile Dîba s-a retras din activitatea competițională în 1987, având în spate un palmares excepțional, care îl recomandă drept unul dintre cei mai mari kaiaciști al României din toate timpurile. După retragere, a hotărât să părăsească lumea sportului și a intrat în structurile Ministerului de interne. A lucrat la Judiciar, într-o secție bucureșteană de poliție, până în 2001, când a ieşit la pensie.
