Tag: Karl Nehammer

  • Congresul PPE la Bucureşti – 08.03.2024

    Congresul PPE la Bucureşti – 08.03.2024

    Președinta Comisiei Europene, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, a primit, joi, la București, avizul familiei sale politice, Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta), să candideze pentru un al doilea mandat la șefia Executivului comunitar. “Avem 90 de zile până la alegerile” europarlamentare de pe 6-9 iunie – a spus ea de pe podiumul giganticului complex Romexpo, mulțumind participanţilor pentru “încrederea” și “sprijinul” larg (400 de voturi pentru, 89 împotrivă).

    Congresul de la București a fost găzduit de PNL, afiliat PPE și asociat, ca partener-junior, al PSD (stânga, membru al partidului socialiștilor europeni) la guvernarea din România. PPE are cel mai numeros grup în actualul Parlament European, iar sondajele privind intenţiile de vot în cele 27 de state membre îl creditează, în continuare, cu primul loc. Ceea ce, scriu analiştii, le va permite popularilor să rămână la cârma Europei, cu o Comisie în care, ca şi până acum, vor fi cooptaţi socialiştii şi, repectiv, liberalii din ALDE-Renew Europe.

    Von der Leyen şi-a anunţat la Bucureşti priorităţile în virtualul mandat de cinci ani care urmează, cu accent pe sprijnirea Ucrainei invadate de trupele ruse, pe apărarea europeană şi pe lupta împotriva extremismului. Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu trebuie să câştige acest război pe care l-a declanşat şi prin care încearcă să mute graniţele cu forţa – a declarat şefa Comisiei. Noi rămânem alături de Ucraina, iar acesta este singurul mod în care putem conserva libertatea şi prosperitatea Uniunii Europene – mai susţine ea.

    La Congresul PPE, a fost votat, în unanimitate, şi un amplu manifest electoral, în care, printre altele, se cere aderarea deplină a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Unanimitatea s-a fisurat, însă, după numai câteva ore. Austria are, în continuare, obiecţii privind admiterea celor două ţări, membre ale Uniunii încă din 2007 şi care abia la sfârşitul acestei luni vor intra în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, nu şi cu cele terestre. Circa 25 de milioane de români şi bulgari rămân, scrie presa, europeni de rangul doi, doar fiindcă aşa vrea cancelarul conservator austriac Karl Nehammer, a cărui formaţiune e, la rându-i, afiliată la PPE. Deşi statisticile comunitare îi contrazic, cancelarul şi echipa sa executivă acuză, cu o consecvenţă deja obositoare pentru toată lumea, valurile de migranţi ilegali din Africa ori Asia care ar ajunge în ţara lui prin România.

    La Bucureşti, Nehammer a discutat atât cu preşedintele Klaus Ioahnnis, ex-lider PNL, cât şi cu premierul social-democrat Marcel Ciolacu, dar poziţia sa a rămas neschimbată: în prezent, sistemul Schengen nu funcţionează, prin urmare, nu poate extins.

     

     

  • Austria se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

    Austria se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

    Austria se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Subiectul s-a aflat pe agenda discuţiilor întâlnirii, de vineri, dintre cancelarul austriac, Karl Nehammer, şi omologul său german, Olaf Scholz.

    Cancelarul Nehammer a reiterat că sistemul Schengen are deficențe structurale, amintind că anul trecut mai bine de 75% dintre cei 120.000 de solicitanți de azil în țara sa nu fuseseră înregistrați. Viena respinge demersul României şi Bulgariei de a adera la Schengen, motivând fluxul de migranţi în creştere.

    Olaf Scholz, în schimb, a reiterat poziţia ţării sale, afirmând că: În ceea ce privește Bulgaria și România, suntem gata să ne dăm acordul. Alții, după cum știți, au încă unele întrebări. Însă poziția germană în această chestiune este clară și întotdeauna i-am asigurat pe prietenii noștri din România și Bulgaria de acest lucru.


    Ambii cancelari s-au pronunțat în favoarea compromisului UE în materie de azil și a acordurilor cu țările de origine și de tranzit.

  • Dezbatere despre Schengen în Parlamentul European

    Dezbatere despre Schengen în Parlamentul European

    România şi Bulgaria sunt pregătite pentru a fi primite
    în Spaţiul de liberă circulaţie, UE are obligaţia juridică asigure acest lucru,
    iar cele două ţări se aşteaptă în mod legitim să adere – a declarat, marţi, comisarul
    european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în plenul Parlamentului
    European, la Strasbourg, unde a avut loc o dezbatere pe această temă. Comisia
    Europeană este de părere că autorităţile de la Bucureşti şi Sofia au îndeplinit
    toate criteriile de aderare şi aşteaptă această clipă de peste un deceniu. Ylva
    Johansson a accentuat că cele două state se achită de o sarcină uriaşă şi au
    primit peste o sută de mii de ucraineni care s-au refugiat din cauza
    războiului. Comisarul European a subliniat că şi Spaţiul Schengen are
    nevoie de România şi Bulgaria, pentru a face faţă provocărilor privind migraţia
    şi securitatea. Trebuie să luptăm cu crima organizată, trebuie să susţinem
    cooperarea transfrontalieră a forţelor de poliţie, iar aderarea celor două ţări
    ar înlesni schimbul de informaţii între organele de pază a frontierelor şi cele
    de poliţie, a mai spus Ylva Johansson. Oficialul european a promis că rămâne
    prioritatea sa principală aderarea României şi Bulgariei la zona Schengen,
    precizând că este hotărâtă să obţină acest lucru anul viitor.


    În cadrul
    dezbaterii din Parlamentul European, eurodeputaţii români au făcut front comun
    în a condamna veto-ul Austriei şi în a cere soluţii pentru deblocarea aderării
    României la Schengen, între care discutarea problemei în Consiliul
    European sau sesizarea Curţii de Justiţie a UE. Săptămâna trecută, în cadrul
    Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), nu a fost adoptată o
    decizie în unanimitate cu privire la aderarea la spaţiul Schengen a
    celor două ţări membre ale UE din 2007, după ce Austria și Olanda s-au opus.
    Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a motivat această poziție aducând în
    discuție migranții ilegali ajunși în țara sa, despre care afirmă că mulți ar fi
    venit prin România și Bulgaria.
    La rândul său, Olanda spune că susține aderarea
    României, dar nu la pachet cu Bulgaria. În acelaşi timp, Croaţia, membră a UE
    din 2013, a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie
    2023.


    Șeful statului român, Klaus Iohannis, a apreciat că
    acest vot negativ a fost nemeritat şi de neînţeles. În opinia sa, trebuie făcute
    demersuri pe toate căile diplomatice pentru realizarea obiectivului aderării la
    spaţiul de liberă circulaţie. Joi, la reuniunea Consiliului European, el intenţionează
    să pună pe agendă şi acest subiect extrem de important pentru România, deşi un
    nou vot va putea fi exprimat doar în viitorul Consiliu JAI din martie 2023.
    Șeful statului a mai spus că urmează să prezinte două-trei acţiuni pe care
    intenţionează să le iniţieze, astfel încât România să înregistreze progrese în
    vederea aderării la Spaţiul Schengen.


  • Schengen-Beitritt Rumäniens: Kann bestehende Skepsis noch ausgeräumt werden?

    Schengen-Beitritt Rumäniens: Kann bestehende Skepsis noch ausgeräumt werden?





    Anlässlich des Gipfeltreffens der Europäischen Union mit den westlichen Balkanstaaten in Tirana hat Präsident Klaus Johannis erklärt, dass die Verhandlungen über den Schengen-Beitritt Rumäniens noch nicht abgeschlossen sind und bis zum letzten Moment geführt werden, um ein für das Land günstiges Ergebnis zu erzielen. Der rumänische Staatschef versicherte den Gipfelteilnehmern, dass Rumänien bereit sei, die Bemühungen der Europäischen Union zur Bekämpfung der illegalen Migration auf der Westbalkanroute zu unterstützen, auch wenn das Land nicht unmittelbar auf dieser Route liegt und keine relevante Quelle für Migrantenströme innerhalb der EU ist. Er bestätigte, dass die EU-Justiz- und Innenminister auf ihrem Treffen am Donnerstag in Brüssel über den Beitritt Rumäniens, Bulgariens und Kroatiens zur Freizügigkeitszone entscheiden werden. In der Zwischenzeit — so versicherte der Präsident — würden die Gespräche und Verhandlungen fortgesetzt:



    Die Frage des Schengen-Beitritts wird dem Rat beim Treffen den Innen- und Justizminister vorgelegt. Dort wird die Angelegenheit sicherlich ausführlich erörtert werden. Bis dahin sind noch Verhandlungen erforderlich. Der Rat diskutiert noch über den Wortlaut der zu treffenden Entscheidung, und wir sind entschlossen, bis zum letzten Moment beharrlich zu agieren, damit die Entscheidung in die von uns gewünschte Richtung fällt.“



    Ein Hindernis könnte noch die skeptische Position Österreichs sein. Obwohl hochrangige rumänische Politiker mehrfach nach Wien gereist sind, um mit Nachdruck zu zeigen, dass Bukarest bereit ist, dem Schengen-Raum beizutreten, sagt der österreichische Bundeskanzler Karl Nehammer, dass es noch keine Zustimmung seines Landes zum Beitritt gibt und dass mehr Zeit benötigt wird. Er führt das Thema Migration an und sagt, dass es 75.000 illegale Einwanderer in seinem Land gibt und dass zunächst Antworten auf diese Sicherheitsfragen gefunden werden müssen.



    Die Probleme anderer Länder mit der Migration dürfen nicht Rumänien angelastet werden, sagte im Gegenzug der rumänische Innenminister Lucian Bode, der bekräftigte, dass Bukarest alle technischen Bedingungen für den Beitritt zum Schengen-Raum erfülle. Au‎ßerdem sei das Land nicht der Eintrittspunkt für die Migration in die EU. Eine Verweigerung des Beitritts zum Schengen-Raum wäre eine zutiefst ungerechte Situation für Rumänien“, sagte auch der rumänische Minister für europäische Angelegenheiten Marcel Boloș.



    Die niederländische Regierung, die ursprünglich ebenfalls gegen den Beitritt war, hat am Freitag grünes Licht für den Schengen-Beitritt Rumäniens gegeben. Ihre Entscheidung wurde auch durch den jüngsten Vorschlag der Europäischen Kommission beeinflusst, das Kooperations- und Kontrollverfahren zu beenden, mit dem Justizreformen in Rumänien seit dem Beitritt im Jahr 2007 beobachtet werden. In ähnlicher Weise stimmte auch das zuvor renitente schwedische Parlament für den Beitritt Rumäniens zur Freizügigkeitszone. Und am Montag betonte die Europäische Kommission erneut, dass Rumänien, Bulgarien und Kroatien alle Anforderungen“ für eine volle Schengen-Mitgliedschaft erfüllen. Folglich erwarte die Kommission, dass die 27 Mitgliedstaaten durch die Justiz- und Innenminister am Donnerstag eine einstimmige Entscheidung für die Aufnahme dieser Länder in den Schengenraum treffen.

  • Ukraine – dernières évolutions

    Ukraine – dernières évolutions

    L’Ukraine se prépare pour une bataille dure dans l’est, où la Russie concentre ses forces, a déclaré le président ukrainien Volodymyr Zelensky samedi, lorsque le chancelier autrichien, Karl Nehammer, et le premier ministre britannique, Boris Johnson, se sont rendus en visite à Kiev pour faire part de leur soutien. Dans son enregistrement le plus récent, M Zelensky a affirmé que son pays devait être aidé par le durcissement des sanctions à l’adresse de la Russie et par des livraisons d’armes. Kiev a déjà reçu des aides militaires pour trois milliards d’euros de l’UE et des Etats-Unis. A son tour, le Royaume-Uni a offert des équipements à l’Ukraine, notamment des systèmes individuels antichars et antiaériens. Londres a également promis, par la voix de son premier ministre, des véhicules blindés et des missiles antinavire. Et ce parce que la Russie menace aussi la côte ukrainienne de la mer Noire et il y a des craintes relatives à un assaut dont Odessa serait la principale cible. La Russie prépare un assaut massif dans l’est de l’Ukraine, après qu’elle eût retiré ses forces du nord du pays sans avoir réussi à capturer de ville importante. Les autorités de l’est ont demandé à la population de quitter la région d’urgence, avant que la Russie ne bloque le retrait. La vice première ministre a déclaré aujourd’hui que l’Ukraine avait convenu de neuf corridors humanitaires afin d’aider les civils à échapper aux lourds combats dans l’est du pays. Samedi, une nouvelle fosse commune avec les corps de dizaines de civils ukrainiens a été découverte à Bouzova, un village libéré à proximité de Kiev, qui avait été occupé pendant plusieurs semaines par les forces russes, a annoncé un responsable local.