Radio România Internațional

Tag: Karmenu Vella

  • În 2018, număr record al țărilor afectate de incendii forestiere

    În 2018, număr record al țărilor afectate de incendii forestiere

    Incendiile au distrus, anul trecut, aproximativ 178.000 de hectare de pădure și terenuri din Uniunea Europeană. Deși această suprafață nu reprezintă nici a șasea parte din cea distrusă de incendii în 2017 și este sub media pe termen lung, numărul țărilor care au fost afectate de incendii de proporții, anul trecut, a fost mai mare ca niciodată.

    Anul trecut, Sistemul european de informații privind incendiile forestiere a cartografiat cele mai multe astfel de calamităţi în Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie și Suedia. În Suedia, sezonul incendiilor de pădure a fost cel mai grav înregistrat vreodată. Cu o suprafață totală distrusă de incendii de peste 21.000 de hectare, Suedia s-a aflat pe locul al doilea, după Portugalia, printre cele mai afectate state membre ale Uniunii Europene – o situație neobişnuită pentru o țară nordică. Ediția 2018 a Raportului anual privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, dat publicităţii zilele trecute, la Bruxelles, mai arată că, deși cea mai mare suprafață distrusă de incendii a fost înregistrată tot în Portugalia, ea a fost, totuşi, mică în comparaţie cu suprafața distrusă în 2017, a avut una dintre cele mai mici valori totale din ultimii 10 ani.

    La prezentarea raportului, comisarul pentru Mediu Karmenu Vella a avertizat că în prezent, mai mult ca niciodată, pădurile fac față unei grave amenințări: la fiecare oră, incendiile înghit o suprafață echivalentă cu 800 de terenuri de fotbal în lume. Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu țările partenere pentru a proteja atât pădurile din blocul comunitar, cât și din lume, investind în prevenirea incendiilor forestiere – a mai spus Karmenu Vella.




    Comisia Europeană arată că, anul trecut, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a fost activat de cinci ori pentru a face față incendiilor de pădure din Suedia, Grecia, Letonia și Portugalia. Iar anul acesta, în martie, a fost modernizat mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene și a fost lansat rescEU, pentru a îmbunătăți protecția cetățenilor împotriva dezastrelor și gestionarea riscurilor în Europa și în afara ei. În această vară, Uniunea Europeană a reunit o flotă de tranziție de aeronave de stingere a incendiilor, pe care a mobilizat-o deja de două ori în Grecia și în Liban. Iar în iulie, Comisia a publicat o comunicare în care a făcut apel la intensificarea acțiunii de combatere a despăduririlor și a degradării pădurilor la nivel european și s-a angajat să întreprindă ea însăși acțiuni suplimentare, inclusiv prin transformarea Sistemului european de informații privind incendiile forestiere într-un instrument de monitorizare a incendiilor la scară mondială.

  • Inițiative pentru combaterea poluării apelor cu microparticule

    Inițiative pentru combaterea poluării apelor cu microparticule

    La nivel european sunt necesare
    eforturi comune pentru combaterea poluării mărilor şi oceanelor cu plastice şi
    microplastice sau non-plastice provenite din râuri, iar colaborarea dintre
    producători, reciclatori, comercianţi, consumatori şi factori de decizie este
    foarte importantă. Aceasta a fost una dintre concluziile reuniunii miniștrilor
    mediului din statele membre ale Uniunii Europene, reuniune organizată la
    începutul acestei săptămâni la București sub egida președinției României la
    Consiliul UE.

    La fel ca și protejarea biodiversității, combaterea poluări
    apelor cu materiale plastice reprezintă o preocupare pentru Uniunea Europeană, după
    cum a subliniat și comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi
    pescuit, Karmenu Vella, care a participat la reuniunea de la București a
    miniștrilor mediului:

    A doua noastră temă care ne-a preocupat este cea a calităţii apei, mai
    ales problema prezenţei microplasticelor în apa de băut. La Consiliul de la La
    Valetta, în timpul fostei preşedinţii malteze, în urmă cu doi ani, am convenit
    în unanimitate asupra nevoii de acţiuni ambiţioase. De atunci, am elaborat
    nişte angajamente politice pentru a rezolva problema deşeurilor marine.
    Strategia noastră pentru plastic, cu iniţativa emblematică împotriva utilizării
    materialelor plastice de unică folosinţă şi reducerea microdeşeurilor de
    plastic din toate sursele, este un reper în ceea ce priveşte eforturile UE de
    oprire a producerii de deşeuri marine.

    Reuniunea informală de
    la Bucureşti a miniştrilor mediului a avut pe agendă controlul poluării apelor
    cu plastice şi microplastice din râuri către mări, un subiect care va fi
    reglementat legislativ în următorii ani. Agenţia europeană pentru Produse
    Chimice (ECHA) a propus în luna februarie a acestui an un proiect legislativ
    care interzice utilizarea, începând din 2020, a microparticulelor din plastic
    în produse precum cosmetice, detergenţi, vopsea şi produse medicale. In
    forma actuală, proiectul vizează sectorul produselor de curăţenie care şi-a
    asumat eliminarea microparticulelor din plastic. Celelalte sectoare vor primi o perioadă de graţie
    de doi până la 6 ani. Conform unor studii, în apele marine ajung în fiecare an
    între 80 de mii şi 220 de mii de tone de microparticule din plastic. Poate
    părea şocant însă dintr-un singur recipient de şampon ajung în reţeaua de
    canalizare circa 100 de mii de nanoparticule.

    Potrivit unui studiu, utilizarea
    produselor exfoliante faciale în Marea Britanie generează, într-un singur an,
    86 de tone de microparticule din plastic care ajung în mediul înconjurător. Apărute
    în anii 80, aceste microparticule sunt considerate la fel de dăunătoare precum
    azbestul sau plumbul din benzină. Propunerea legislativă nu rezolvă însă
    problema microparticulelor care ajung neintenţionat în mediul înconjurător, prin uzura
    anvelopelor sau a materialelor textile sintetice folosite pentru îmbrăcăminte.


  • Nachrichten 21.05.2019

    Nachrichten 21.05.2019

    Bukarest: Bukarest ist am Dienstag Veranstaltungsort für ein Ministertreffen zur gemeinsamen maritimen Agenda für das Schwarze Meer, eine Veranstaltung, die gemeinsam vom rumänischen Außenministerium und der Europäischen Kommission veranstaltet wird, gewesen. Ziel der Konferenz war, Vertreter der Anrainerländer Bulgarien, Georgien, Rumänien, der Russischen Föderation, der Türkei, der Ukraine und der Republik Moldau zusammenzubringen, die die gemeinsame maritime Agenda des Schwarzen Meeres unterstützen sollen. Das mit Unterstützung der Europäischen Kommission ausgehandelte Dokument konzentrierte sich auf Tätigkeitsbereiche, die zur nachhaltigen wirtschaftlichen Entwicklung der Region beitragen könnten, wobei der Schwerpunkt auf den Küstengebieten in mehreren Bereichen wie Fischerei und Aquakultur, Forschung und Innovation, Konnektivität, Umweltschutz, Tourismus, Bildung, Schaffung und Entwicklung von spezifischen Kompetenzen für die Seewirtschaft lag.



    Bukarest: Eine Gelbwetterwarnung wurde für 24 Bezirke in Rumänien ausgesprochen, die hauptsächlich Regenschauer, Gewitter, Orkanböen und sogar Hagel sehen. Die maximalen Temperaturen liegen zwischen 16 und 25 Grad Celsius. 25 Städte und Dörfer im Süden, Zentrum und Nordosten des Landes, einschließlich der Hauptstadt Bukarest, wurden am Montagabend von den starken Regenfällen und dem starken Wind heimgesucht. Feuerwehrleute mit den Notfallinspektionen wurden in den betroffenen Gebieten eingesetzt, um das Wasser aus den überfluteten Gebieten zu pumpen und die umgestürzten Bäume zu entfernen. Der Straßenverkehr wurde in den letzten 24 Stunden durch die zerbrochenen Bäume und Erdrutsche gestört.



    Bukarest: Im Rahmen der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft hat am 20. und 21. Mai in Bukarest das informelle Treffen der Umweltminister der EU-Staaten stattgefunden. Angegangen wurden die auf europäischer und internationaler Ebene zu treffenden Maßnahmen zur Schaffung des notwendigen Rahmens für die Reduzierung der Treibhausgasemissionen. Vorrangig ist daher die Reduzierung des Energieverbrauchs. EU-Kommissar für Umwelt, Fischerei und maritime Angelegenheiten Karmenu Vella gab bekannt, dass die Europäische Kommission neue Leitlinien für die Integration der Dienste von Ökosystemen in der Verabschiedung der Entscheidungen und der grünen Infrastruktur billigen wird. Die wiederverbrauchbare Wirtschaft muss abgekurbelt und eine nachhaltige Agrarpolitik gefördert werden. Der Kommissar erklärte, dass die Union durch die Zusammenarbeit zwischen den zuständigen Ministern wirksame Fortschritte im Umweltbereich erzielen werde. Das Thema Biodiversität wurde ebenfalls angesprochen, wobei Diskussionen hervorhoben, wie wichtig es ist, die Ziele der Biodiversität in relevante sektoralen Politiken und Strategien zu integrieren.



    Bukarest: Mehr als 12 hundert rumänische und ausländische Truppen haben sich an Steadfast Cobalt 2019, der größten NATO-Kommunikationseinheit, die in Otopeni, nahe der Hauptstadt Bukarest, durchgeführt wurde, beteiligt. Die Übung zielte auf die gemeinsame Ausbildung der Truppen ab, um multinationale Unterstützung bei NATO-Operationen sowie bei der Anwendung von Standardverfahren zur Interoperabilität der menschlichen und technischen Ressourcen leisten zu können. Die Übung soll am 2. Juni enden.



    Kiew: Die stellvertretende Ministerpräsidentin Rumäniens Ana Birchall hat am Montag in Kiew an einer Zeremonie zum Amtsantritt des gewählten Präsidenten der Ukraine Volodimir Zelenski teilgenommen. Laut einer Regierungserklärung hatte Ana Birchall ein bilaterales Treffen mit dem Führer in Kiew, bei welcher Gelegenheit sie eine starke Unterstützung für die Unabhängigkeit, Souveränität und territoriale Integrität der Ukraine in ihren international anerkannten Grenzen bekräftigte. Die Stärkung der Sicherheit in der Schwarzmeerregion sei ein gemeinsames Ziel, sagte Ana Birchall. Sie sprach auch die Situation der Rechte der Personen an, die der rumänischen Minderheit in der Ukraine angehören. Die Rolle der Minderheiten sei Brücken zwischen den beiden Ländern zu bauen. Die beiden Beamten betonten, wie wichtig es sei, Lösungen für die Rechte der rumänischen Minderheit in der Ukraine zu finden. Fast 500.000 ethnische Rumänen leben im Nachbarstaat, die meisten davon auf den von der ehemaligen Sowjetunion 1940 annektierten und 1991 von der Ukraine als Nachfolgestaat übernommenen rumänischen Gebieten.

  • Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu

    Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu

    Comisia Europeană ajută statele membre să aplice mai bine normele UE în
    materie de mediu pentru a proteja cetățenii și pentru a le îmbunătăți calitatea
    vieții.


    Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România.
    Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și
    din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în
    gospodării. Ţara noastră ar putea înregistra progrese semnificative în soluționarea
    acestei probleme, printre altele, prin restructurarea sistemului energetic și a
    sistemului de încălzire a gospodăriilor. Această restructurare se poate realiza
    prin favorizarea integrării surselor regenerabile și prin trecerea la gaze naturale,
    la încălzirea centralizată și la controlul poluării. Este una dintre
    concluziile evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE în
    România. Potrivit acestui raport, au fost identificate deficiențe grave și
    structurale în datele despre calitatea aerului, măsurate de rețeaua de monitorizare
    din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi
    mult mai gravă decât cea raportată efectiv.


    Comisia Europeană a publicat recent cea de a doua evaluare a punerii în
    aplicare a politicilor de mediu, scopul fiind, bineînţeles, acela de
    îmbunătățire a punerii în aplicare a politicii europene de mediu și a normelor
    convenite de comun acord în toate statele membre ale UE.


    Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit:


    EIR – evaluarea punerii în aplicare
    a politicilor de mediu este rezultatul muncii de doi ani, împreună cu statele
    membre, rezultatul final al unui ciclu de analiză, dialog și colaborare.
    Consider că este o analiză detaliată și obiectivă a ceea ce funcționează în
    politica de mediu și ce mai este de făcut. În EIR este vorba despre cauze, deci
    privește și guvernarea și chestionează dacă autoritățile de mediu dispun de
    resursele și abilitățile de care au nevoie. Această evaluare analizează modul
    în care politica de mediu este integrată în alte politici sectoriale și dacă
    factorii de decizie sunt ascultați, dacă vocile lor contează.


    Implementarea politicii și a legislației UE în domeniul mediului este
    esențială pentru un mediu sănătos, dar, în acelaşi timp, oferă noi oportunități
    pentru o creștere economică durabilă, pentru inovare și crearea de locuri de
    muncă. Dacă legislația în domeniul mediului ar fi pusă pe deplin în aplicare,
    suma care s-ar economisi la nivelul UE în ceea ce privește costurile de
    sănătate și costurile directe pentru mediu ar fi de circa 55 de miliarde de
    euro anual, se arată în comunicatul legislativului european.


    Pachetul prezentat de Comisie include 28 de rapoarte de țară, care prezintă
    situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE în
    domeniul mediului, dar și oportunități de îmbunătățire în fiecare stat membru. Pachetul
    include și o comunicare ce formulează concluzii și definește tendințele comune
    la nivelul UE, precum și recomandări de îmbunătățire adresate tuturor statelor
    membre.


    De exemplu, în ceea ce priveşte calitatea aerului, evaluarea arată că
    optsprezece state membre continuă să se confrunte cu niveluri ridicate ale
    emisiilor de oxid de azot (NOx). Având în vedere impactul poluării atmosferice
    asupra sănătății, Comisia s-a angajat în dialoguri privind aerul curat cu mai
    multe țări din UE, în paralel cu adoptarea unor măsuri mai bine direcționate de
    asigurare a respectării legislației.


    Evaluarea Comisiei vizează şi gestionarea deşeurilor, atingerea
    obiectivelor directivelor privind apa, protejarea naturii şi a biodiversităţii,
    punerea în aplicare a legislaţiei privind schimbările climatice.



  • Produsele din plastic de unică folosinţă, interzise din 2021

    Produsele din plastic de unică folosinţă, interzise din 2021

    Eurodeputaţii au aprobat interzicerea, din
    2021, a produselor din plastic de unică folosinţă, măsură care vizează inclusiv
    reducerea poluării mărilor şi oceanelor. Este vorba despre tacâmurile din
    plastic de unică folosinţă, farfuriile din plastic de unică folosinţă, paie din
    plastic, beţişoare de urechi din plastic, beţişoare din plastic pentru baloane,
    produse şi recipiente pentru alimente din material plastic oxodegradabil.

    În
    plus, măsurile Uniunii Europene fac referire şi la plasele de pescuit, care
    sunt o mare problemă pentru animalele marine şi reprezintă 27% din deşeurile
    găsite pe plajele din Europa. Decizia survine în contextul în care, potrivit
    Comisiei Europene, mai mult de 80% din deşeurile marine sunt din plastic. Comisarul european Karmenu
    VELLA, responsabil cu mediul, afaceri maritime și pescuit, explică:

    Parlamentul European a impus, de asemenea, măsuri foarte puternice pentru a se
    asigura că proiectul de lege pentru o gestionare adecvată a deșeurilor și
    curățarea gunoiului este preluat de producătorii care au cea mai mare influență
    asupra îmbunătățirii colectării deșeurilor de consum în mișcare. Vom avea, de
    asemenea, obiective obligatorii pentru conținutul reciclat și sticlele din
    plastic. Acest lucru va schimba cu adevărat fundamentele economiei privind
    plasticul, oferind o puternică forță pentru piața secundară a materiilor
    prime.

    Textul
    consolidează principiul poluatorul plăteşte, concept care se va aplica şi în
    cazul echipamentelor de pescuit pentru a se asigura că producătorii, nu
    pescarii, sunt cei care preiau costurile colectării năvoadelopr pierdute în
    ape. Reglementările prevăd, de asemenea, obligativitatea etichetării cu privire
    la impactul negativ asupra mediului al aruncării pe stradă a filtrelor de
    ţigări de plastic, precum şi a paharelor de plastic sau a şerveţelelor umede.

    Experţii pentru protecţia mediului recomandă folosirea produselor refolosibile
    care nu poluează mediul, precum: pungi din pânză sau rafie, paie din oţel
    inoxidabil, farfurii şi tacâmuri din lemn sau bambus. Toate acestea în
    condiţiile în care, din cauza vitezei lente de descompunere, plasticul se
    acumulează în mări, oceane şi pe plajele din Uniunea Europeană şi din întreaga
    lume. Urme de plastic sunt găsite în organismele marine precum broaşte
    ţestoase, foci, balene şi păsări, dar şi în peşte şi fructe de mare, de aici
    fiind prezente în lanţul alimentar uman.


  • Regulament privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei

    Regulament privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei

    Pe agenda sesiunii plenare din această
    săptămână a Parlamentului European s-a aflat şi propunerea de regulament a
    Comisiei Europene privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei. Necesitatea
    unui astfel de regulament pleacă de la faptul că apa
    este o resursă limitată şi că o treime din teritoriul Uniunii Europene se
    confruntă cu aşa-numitul stres hidric    . Exploatarea excesivă a resurselor de
    apă, în special pentru irigații, dar și pentru utilizări industriale și
    dezvoltare urbană reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa
    mediului acvatic din UE, iar disponibilitatea apei de calitate corespunzătoare
    este o condiție esențială pentru creșterea sectoarelor economice dependente de
    apă și pentru societate, în general.

    Gestionarea resurselor de apă a fost luată
    în seamă după seceta din anul 2003 care a afectat, în principal, țările
    mediteraneene, Franța și Regatul Unit, pagubele directe estimate fiind aproape
    9 miliarde de euro. Abordarea acestei probleme la nivelul Uniunii a fost
    recunoscută în Comunicarea Comisiei Europene din 2012 intitulată Plan de
    salvgardare a resurselor de apă ale Europei    , urmată de o alta intitulată Închiderea
    buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară    , care prevedea o
    serie de acțiuni de promovare a reutilizării apei, inclusiv o acțiune constând
    în pregătirea unei propuneri legislative privind cerințele minime pentru
    reutilizarea apei pentru irigații și realimentarea apelor subterane.

    În
    plus, Parlamentul European, în Rezoluția sa din septembrie 2015
    referitoare la acțiunile realizate ca urmare a inițiativei cetățenești europene
    Dreptul la apă (Right2Water), și Comitetul Regiunilor, în avizul său din
    decembrie 2016 privind Un sistem eficace de gestionare a apei: o abordare a
    soluțiilor inovatoare, au încurajat Comisia să elaboreze un cadru legislativ
    privind reutilizarea apei.


    La finalul dezbaterii, comisarul
    european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella s-a declarat
    încrezător că Parlamentul şi Comisia Europeană vor ajunge la un acord şi că vor
    încheia procesul legislativ la acest important dosar: În ceea ce
    privește domeniul de aplicare al legii propuse – indiferent dacă se limitează
    la irigarea agricolă – aș dori să subliniez că, din diferitele domenii posibile
    de reutilizare a apei, irigarea agricolă este cea mai răspândită în întreaga
    lume. După cum s-a demonstrat în evaluarea impactului, reutilizarea apei pentru
    irigaţii are, de asemenea, un mare potențial în Uniunea Europeană, dar este în
    prezent insuficient utilizată. Deși Comisia este de acord cu privire la
    oportunitatea utilizării apei recuperate în alte scopuri, normele propuse nu
    exclud posibilitatea ca statele membre să utilizeze și apele reciclate în alte
    scopuri.

    Parlamentul
    European a formulat nu mai puţin de 132 de amendamente la textul propus de
    Comisia Europeană. Stabilirea unor cerințe minime la
    nivel european pentru calitatea apei recuperate poate preveni posibilele
    obstacole în calea liberei circulații a produselor agricole irigate cu apă
    recuperată, ar asigura protecția sănătății și a mediului și ar contribui,
    astfel, la creșterea încrederii în practicile de reutilizare a apei.


  • Măsuri UE împotriva pescuitului ilegal

    Măsuri UE împotriva pescuitului ilegal

    Comisia Europeana ridică cartonașul galben aplicat Thailandei în 2015, ca răspuns la acțiunile acestei țări împotriva pescuitului ilegal.

    Comisia Europeană scoate Thailanda din grupul ţărilor avertizate că nu combat suficient pescuitul ilegal. În ultimii ani, Thailanda și-a modificat cadrul juridic în domeniul pescuitului având în prezent toate politicile necesare pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat. Conform regulamentului european privind lupta împotriva pescuitului ilegal, toate statele trebuie să ateste originea și legalitatea produselor pescărești marine comercializate de Uniunea Europeană, în interiorul şi în exteriorul ei. Încă din 2012, Comisia poartă dialoguri oficiale cu 25 de state terţe pentru a lua măsuri în domeniul pescuitului ilegal. Valoarea globală a pescuitului ilegal este estimată la 10-20 de miliarde de euro pe an. Între 11 și 26 de milioane de tone de pește sunt capturate ilegal în fiecare an, echivalentul a cel puțin 15 % din capturile mondiale. De menţionat că produsele pescăreşti din ţările care nu combat acest fenomen, nu pot fi importate în Uniunea Europeană.

    Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, despre avertizarea dată Thailandei: În aprilie 2015, Comisia Europeană a avertizat Thailanda că nu a luat suficiente măsuri în această luptă. Thailanda a primit deci cartonașul galben și mă bucur să vă anunț că astăzi Comisia Europeană a decis să ridice acel cartonaş galben. După cum știți, politica noastră privind pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat nu vizează sancționarea țărilor terțe, ci mai degrabă cooperarea cu țările terțe. În decursul celor trei ani și jumătate, am colaborat cu autoritățile thailandeze pentru a finaliza o reformă cuprinzătoare a guvernanţei în domeniul pescuitului – aceasta a inclus remedierea deficienţelor din sistemele juridic şi administrativ în domeniul pescuitului. În acest sens, am văzut îmbunătățiri în ceea ce privește regulile de trasabilitate și în instrumentele de control, de supraveghere şi monitorizare, precum și în ceea ce privește gestionarea flotei de pescuit.

    Comisia Europeană recunoaşte, de asemenea, eforturile depuse de Thailanda pentru a combate traficul de persoane şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă în sectorul pescuitului. Combaterea pescuitului ilegal face parte din angajamentul UE de a asigura utilizarea durabilă a mării și a resurselor acesteia, în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului.


  • Noi cote de pescuit în Marea Neagră

    Noi cote de pescuit în Marea Neagră

    Consiliul UE a adoptat un regulament de stabilire, pentru 2019, a limitelor de captură pentru stocurile de pește cele mai importante din punct de vedere comercial din Marea Neagră. Regulamentul vizează Bulgaria și România.

    Consiliul UE a adoptat un regulament privind posibilitățile de pescuit pentru 2019 la principalele stocuri de pește din Atlantic, din Marea Nordului şi din Marea Neagră. Cota de pescuit şi limita de captură pentru speciile şprot şi calcan sunt împărţite între Bulgaria şi România, iar pentru 2019, pescarii romani şi bulgari vor mentine pescuitul în Marea Neagră la acelaşi nivel ca în 2018. Pentru calcan, Comisia a ţinut cont de planul multianual de gestionare al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană şi a propus o limită de captură de 114 tone. Pescuitul va fi limitat la 180 de zile pe an și va exista o interdicție totală privind pescuitul pe o perioadă de două luni (15 aprilie-15 iunie) pentru regenerarea speciilor. În cazul şprotului, Consiliul a hotărât să confirme propunerea Comisiei de menținere a limitei de captură pentru aceasta specie la 11 475 t.

    Comisarul european pentru mediu Karmenu Vella: Am convenit asupra posibilităților de pescuit pentru pescarii europeni, sector cu un fond de peste 5 miliarde euro de care beneficiază aproximativ 50.000 de pescari. Noile prevederi vor continua să facă industria europeană a pescuitului extrem de profitabilă și în 2019. Am reușit să convenim asupra unor cote sporite comparativ cu anul trecut, pe deplin compatibile cu recomandările științifice, pe o serie de stocuri foarte importante, cum ar fi merluciu nordic, eglefinul nordic, stavridul negru și unele stocuri de homar norvegian. De asemenea, am luat decizii importante pentru a contribui la punerea în aplicare a interdicției privind practica neraţională a capturilor aruncate înapoi în mare. Consiliul a mai adoptat propunerea Comisiei privind posibilitățile de pescuit la șprot și calcan în Marea Neagră pentru anul 2019. Planul multianual de gestionare a pescutului de calcan, adoptat anul trecut de către Comisia Generală pentru Pescut în Marea Mediterană, a fost primul plan pentru Marea Neagră. Sunt încrezător că situația de calcan se va îmbunătăți și că pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat va fi redus substanțial.


    Regulamentul va intra în vigoare imediat după publicarea în Jurnalul Oficial al UE şi se va aplica de la 1 ianuarie 2019.


  • 06.12.2018 (mise à jour)

    06.12.2018 (mise à jour)

    Présidence — Le ministre roumain du Travail et de la Justice sociale, Marius Budăi, a présidé jeudi, symboliquement, la réunion du Conseil Emploi, politique sociale, santé et consommateurs, tenue à Bruxelles, ceci dans le contexte où la Roumanie reprend la présidence du Conseil de l’UE le 1er janvier prochain. C’était l’occasion pour Marius Budăi de présenter à ses homologues européens les priorités de la Roumanie dans ce domaine et pendant son mandat. Il s’agit de la mobilité de la main d’œuvre, la santé et la sécurité dans le contexte de nouvelles formes de travail, la réduction de l’écart salarial entre les genres. Jeudi toujours et encore à Bruxelles, la ministre roumaine de l’Intérieur a eu des rencontres avec ses homologues bulgare, britannique et allemand, en marge du Conseil Justice et Affaires intérieures, dont la prochaine réunion se tiendra à Bucarest entre le 6 et le 8 février 2019. Pendant sa présidence, sur la seule composante Affaires intérieures, la Roumanie accueillera des dizaines d’événements de haut niveau, y compris la réunion ministérielle Union européenne-Etats-Unis. Parmi les priorités de la présidence roumaine en la matière on compte la poursuite des dossiers délicats sur des sujets tels l’immigration, la gestion des frontières et le renforcement de la sécurité intérieure de l’UE.



    Investissements — La France est un partenaire stratégique de la Roumanie avec des investissements directs s’élevant à 3,3 milliards d’euros, et la présence en Roumanie de certains des hommes d’affaires les plus importants constitue une marque de confiance de la France en l’économie roumaine, a affirmé jeudi, à Paris, le ministre roumain des Finances, Eugen Teodorovici. Il a pris part au Forum économique franco-roumain, organisé par le ministère français de l’Economie et des Finances, soit l’événement économique le plus marquant de la Saison croisée France-Roumanie, qui vient de commencer. A son tour, son homologue français, Bruno Le Maire, a affirmé soutenir l’adhésion rapide de la Roumanie à l’OCDE, élément important pour l’environnement d’affaires, appréciant en même temps l’excellente collaboration bilatérale pour préparer le mandat roumain à la présidence du Conseil de l’UE. Parmi les priorités de la Roumanie dans ce domaine, on compte le cadre financier pluriannuel, l’approfondissement de l’Union économique et monétaire, la consolidation de l’Union bancaire, ainsi que des aspects en lien avec la modernisation du système de TVA et du système de taxation digitale.



    Climat — Les menaces climatiques sont le fait de l’homme, et pour cela, nous avons la responsabilité de réparer ce que nous avons détruit — a déclaré, jeudi, à Bucarest, le commissaire européen à l’Environnement, aux Affaires maritimes et à la Pêche, Karmenu Vella. Le responsable européen a participé à la conférence de présentation de la maquette du nouveau Centre d’excellence pour la protection de l’environnement. Le bâtiment sera amical avec l’environnement à 100% et sera réalisé à Bucarest. Les autorités visent à ce que cette entité soit accréditée par l’OTAN. Au 1er janvier dernier, 24 Centres d’excellence pour la protection de l’environnement étaient accrédités au niveau international, et 26 sur les 29 membres alliés s’investissaient dans leur activité.



    Saisine — La première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, a annoncé que l’Exécutif saisirait vendredi la Cour constitutionnelle au sujet du remaniement gouvernemental. Mme Dancila a précisé que cela faisait suite à l’entretien téléphonique qu’elle avait eu ce jeudi avec le président Klaus Iohannis, lors duquel ce dernier lui avait communiqué ne vouloir prendre aucune décision avant la semaine prochaine au sujet des propositions avancées par Mme Dancila pour les portefeuilles des Transports et du Développement régional. Antérieurement, le chef de l’Etat avait précisé ne pas avoir finalisé l’analyse des nominations pour ces deux postes, Lia Olguţa Vasilescu au Développement régional et Mircea Drăghici aux Transports. Pour rappel, à la fin du mois de novembre, Klaus Iohannis avait avalisé les six propositions avancées par le PSD, aux ministères de la Défense, du Travail, de l’Economie, de la Culture, des Communications et, enfin, de la Jeunesse et des Sports. Le président a néanmoins exprimé son mécontentement, soulignant que pendant les deux années de gouvernance, la coalition majoritaire PSD/ALDE avait eu 70 ministres, un nombre trop important pour un acte de gouvernance responsable.



    Justice — La Cour d’Appel de Bucarest a renvoyé au 14 décembre sa décision au sujet d’une requête d’extradition visant un journaliste turc résidant actuellement en Roumanie. Les autorités d’Istanbul accusent Kamil Demirkaya d’appartenir à la mouvance dirigée par Fetullah Gülen. Le journaliste rejette l’accusation de terrorisme et garde espoir à ce que la demande d’extradition soit rejetée, clamant le faillite de la justice turque et l’usage de la torture dans ses prisons. L’eurodéputé roumain Cristian Preda a demandé au ministère de la Justice d’abandonner l’extradition. Il a précisé sur sa page de socialisation que le journaliste Kamil Demirkaya est critique à l’égard du pouvoir turc. Le parti l’Union Sauvez la Roumanie, d’opposition, a sollicité à son tour aux pouvoirs publics roumains l’abandon du processus d’extradition. Sur la même longueur d’onde, l’ancien chef de l’Etat, Traian Băsescu, estime que la Roumanie doit assumer sa qualité d’Etat membre de l’UE et défendre le droit à la libre expression.

  • 06.12.2018

    06.12.2018

    Saisine — Liviu Dragnea, président de la Chambre des députés de Bucarest et chef de file des sociaux-démocrates, a déclaré que la Cour constitutionnelle de Roumanie serait saisie la semaine prochaine si le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, n’acceptait pas les nouvelles propositions pour les portefeuilles ministériels des Transports et du Développement, à savoir Mircea Drăghici et respectivement Olguţa Vasilescu. Le président Klaus Iohannis avait accepté, fin novembre, six propositions de remaniement gouvernemental avancées par la première ministre Viorica Dăncilă pour la Défense, l’Economie, l’Emploi, la Culture, les Communications, la Jeunesse et les Sports. Il s’est dit mécontent du fait qu’en deux ans de gouvernance la coalition au pouvoir, formée par le Parti social-démocrate et par l’Alliance des démocrates et des libéraux, ait changé de près de 70 ministres.



    Visite — Karmenu Vella, commissaire européen chargé de lenvironnement, des affaires maritimes et de la pêche, se trouve en visite officielle à Bucarest, fait savoir la Représentation de la Commission européenne en Roumanie. Le haut responsable européen doit rencontrer Graţiela Gavrilescu, vice première — ministre et ministre de l’environnement, ainsi que plusieurs représentants du gouvernement de Bucarest. Le commissaire doit également prendre part à la conférence “Histoires à succès dans le domine de l’économie circulaire” qui porte sur la collecte et le recyclage des déchets, sur le financement et la transition vers l’économie circulaire. A l’agenda de la visite figure aussi la participation à l’événement intitulé “Projet Centenaire — l’Armée et la nature, un siècle d’Union”.



    Sondage — Le PSD, principale formation politique de la coalition gouvernementale en Roumanie, est descendu sous le seuil de 25% des intentions de vote, révèle un sondage réalisé par IMAS et commandé par l’Union Sauvez la Roumanie, d’opposition. Les sociaux-démocrates sont suivis par les libéraux, crédités de plus de 23% et par l’USR, environ 15%. Quant à l’Alliance des libéraux et des démocrates, membre de la coalition au pouvoir, elle est créditée de 12%. Le Mouvement Roumanie ensemble, de l’ancien premier ministre technocrate Dacian Ciolos serait voté par 8% des Roumains, tandis que 5,8% des électeurs donneraient leurs voix à l’Union démocratique des Magyars de Roumanie, formation politique qui a conclu un protocole de collaboration parlementaire avec la majorité PSD-ALDE. Notons que ce sondage a été réalisé en novembre dernier auprès d’un échantillon de 1.010 personnes, la marge d’erreur étant de +/- 3,1%.



    Internet — Près de 73% des ménages de Roumanie ont accès au réseau internet chez eux, ce qui représente une majoration de 3, 8 % par rapport à 2017, révèlent les données fournies par l’Institut national de la statistique. Sur ce total, 63% des foyers vivent en milieu urbain. 82% des connexions utilisées sont fixes à bande large, suivies, loin derrière, par les connexions mobiles à bande large (57,3%) et celles à bande étroite (12,5%). 78% des personnes âgées de 16 à 74 ans ont déclaré avoir utilisé au moins une fois Internet, tandis que 75,5% des usagers l’utilisent quasi quotidiennement.



    Handball — L’équipe de Roumanie de handball féminin a vaincu, mercredi, la Norvège, championne d’Europe et multiple championne du monde et olympique, sur le score de 31 à 23. C’était leur dernier match comptant pour le Groupe D du Championnat d’Europe qui se déroule en France. Les Roumaines se sont qualifiées pour les groupes principaux, ayant engrangé quatre points, soit le maximum possible. Pour la prochaine rencontre, prévue le 9 décembre, elles auront pour adversaires les Néerlandaises. Les 11 et les 12 décembre, elles devront affronter les équipes d’Espagne et de Hongrie. Les deux premières classées se qualifieront pour les demi-finales.



    Météo — Il fait froid et le ciel est plutôt couvert. Sur la plupart du territoire on signale la présence du brouillard. Les températures maximales de la journée iront de — 2° à 7°. Il faisait 2°à midi dans la capitale.

  • Revizuirea Directivei privind Apa Potabilă în Uniunea Europeană

    Revizuirea Directivei privind Apa Potabilă în Uniunea Europeană

    În cadrul şedinţei plenare a
    Parlamentului European din 22 octombrie a fost din nou pusă în discuţie
    calitatea apei destinate consumului uman în Uniunea Europeană    . Parlamentul
    European este rugat să sprijine propunerile Comisiei Europene de revizuire a
    Directivei privind Apa Potabilă pentru a veni în sprijinul cetăţenilor în
    sensul protejării sănătăţii acestora, dar şi pentru a le facilita accesul la
    apă potabilă în toate statele Uniunii Europene    .


    Karmenu Vella,
    comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit: Comisia salută activitatea
    Parlamentului European și faptul că amendamentele Parlamentului European sunt
    în mare parte aliniate la principalele elemente ale propunerii Comisiei
    Europene. Doresc să reamintesc că principalul obiectiv al propunerii Comisiei
    Europene este de a asigura siguranța apei potabile în Uniunea Europeană pentru
    secolul XXI. Ar trebui să fim mândri că astăzi, majoritatea oamenilor care
    trăiesc în Uniunea Europeană se bucură de apă potabilă, care este la cel mai
    înalt standard din întreaga lume. Acesta este rezultatul a peste treizeci de
    ani de succese ale politicilor și regulilor privind apa potabilă din Uniunea
    Europeană. Propunerea Comisiei Europene se bazează pe aceste succese, dar
    recunoaște că schimbarea este necesară dacă dorim să ne asigurăm că acest lucru
    rămâne valabil în continuare, pentru următorii 20 de ani. Vă pot asigura că
    facem tot posibilul pentru a ajuta președinția austriacă și statele membre să
    ajungă la un temei comun, astfel încât negocierile privind revizuirea
    Directivei Apei Potabile să înceapă cât mai curând posibil.


  • UE alocă 300 milioane euro pentru protejarea oceanelor

    UE alocă 300 milioane euro pentru protejarea oceanelor

    Oceanele sunt, în continuare, amenințate de poluare. Zece milioane de tone de deșeuri ajung anual în oceane. Uniunea Europeană intenționează să garanteze securitatea, curățenia și gestionarea durabilă a oceanelor noastre.


    Uniunea Europeană va aloca 300 de milioane de euro pentru protejarea oceanelor. Aproximativ 100 de milioane de euro vor fi destinate finanţării proiectelor de cercetare şi dezvoltare pentru a lupta împotriva poluării cu plastic, în timp ce 82 de milioane vor fi alocate proiectelor de cercetare marină şi maritimă, cum ar fi evaluarea ecosistemelor, cartografierea fundului mărilor şi sisteme de acvacultură inovatoare. Comisia Europeană intenţionează, de asemenea, alocarea a 13 milioane de euro pentru programul de satelit Copernicus destinat monitorizării maritime. Suma de 300 de milioane de euro se va adăuga celor 550 de milioane de euro anunţate anul trecut la conferinţa din Malta, pentru a face faţă noilor provocări care afectează oceanele la nivel mondial. Angajamentele anunțate în Malta din partea Comisiei și a altor actori din sectorul public și cel privat din 112 țări din întreaga lume au atins un total de peste 6 miliarde euro.

    Cu toate acestea, comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, spune că mai sunt multe de făcut, pentru ca mările şi oceanele noastre să fie mai sigure şi mai curate: Poluarea maritimă va continua să ne distrugă oceanele, dacă țările – fie ele de coastă sau de uscat – nu vor lua măsuri. Măsurile prevăzute în acordul statelor portuare pot închide reţeaua de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat, dar numai dacă statele de coastă din întreaga lume, inclusiv țările în curs de dezvoltare, îl semnează și au mijloacele necesare pentru a-l pune în practică. Zonele marine protejate pot aduce beneficii economice şi de conservare, dar au nevoie de o finanțare adecvată şi de o gestionare eficientă dacă dorim ca aceste beneficii să dureze

    În condiţiile în care tot mai mult plastic poluează mările și oceanele, UE vrea să interzică folosirea tacâmurilor de unică folosință, a paielor și a bețișoarelor de urechi din plastic, anumite unelte de pescuit sau alte categorii de produse de uz zilnic care reprezinta cam 70% dintre deseurile ajunse pe plaje.


  • Poluarea aerului continuă să depășească limitele și valorile din ghidurile UE

    Poluarea aerului continuă să depășească limitele și valorile din ghidurile UE

    Concentraţiile de particule fine, de dioxid de azot ( emis de motoarele diesel) şi de ozon au scăzut uşor în aerul din Europa, potrivit datelor din 2015 pe care se bazează raportul dat publicătății recent de Agenția Europeană de Mediu.


    Cu toate acestea, valoriledepășesc limitele autorizate de Uniune, dar și pe cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, mai stricte decât cele comunitare.

    Potrivit Agenției, particulele fine, adică praful fin care provine de la vehiculele rutiere, transportul maritim și funinginea eliberată prin ardere, cunoscută drept negru de fum, au fost responsabile pentru 391 de mii de morţi premature în 2015 în cele 28 de ţări ale forului comunitar. Se întâmplă acest lucru pentru că trei sferturi din cei care locuiesc în orașele Uniunii Europene au fost expuși la concentrații care depășesc valorile admise.

    Numărul morţilor premature legate de dioxid de azot a fost estimat la 76 de mii în 2015, iar în ceea ce priveşte ozonul, numărul acestora este estimat la 16.400.

    Transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare a aerului în Europa, împreună cu agricultura, producţia de energie şi industria.

    Europenii care trăiesc la oraş, unde emisiile legate de transportul rutier sunt cele mai importante, sunt afectaţi în mod special.

    Raportul atrage totodată atenția și asupra altor consecințe deloc de neglijat. Poluarea aerului are un impact considerabil asupra economiei, mărind costurile medicale și reducând productivitatea ca urmare a numărului de zile de lucru pierdute din cauza problemelor de sănătate. Poluarea aerului are un impact negativ și asupra ecosistemelor, pentru că degradează solurile, pădurile și reduce producția agricolă.

    Poluarea atmosferică rămâne la cote periculoase în multe părți ale lumii. 9 din 10 oameni respiră un aer care conține un nivel ridicat de poluanți. Iar din această cauză în 2016 au fost în întreaga lume 4.2 milioane de decese. Am spus de multe ori că actuala Comisie Europeană protejează. Un angajament pe care ni l-am luat și care trebuie să se reflecte şi în acțiunile noastre de a asigura un aer sigur de respirat. Suntem hotărâți să tratăm această problemă cu seriozitate și cu maximă urgență. Este timpul să ne intensificăm eforturile, să trecem cu adevărat la acțiune și să nu mai depășim limitele de poluare. Comisia va susține, cu toate mijloacele posibile, efortul statelor membre de a respecta legile convenite în materie de mediu, spunea la mijlocul lunii mai comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella.

    Șase ţări au fost trimise atunci de executivul comunitar în faţa Curţii de justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligaţiilor în materie de calitate a aerului. Este vorba de Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Ungaria şi România. În cazul țării noastre, Comisia Europeană spune că autorităţile nu au luat măsurile necesare pentru a reduce nivelul de poluare cu particulele fine.


  • Gestionarea activităților de pescuit prin măsuri tehnice

    Gestionarea activităților de pescuit prin măsuri tehnice

    Sistemul Uniunii Europene de
    gestionare a sectorului pescuitului prevede norme tehnice detaliate aplicabile
    uneltelor de pescuit. Măsurile tehnice sunt norme prin care se reglementează
    modalitățile, zonele și perioadele în care se poate pescui. Ele sunt stabilite
    pentru toate bazinele maritime ale Europei, dar diferă considerabil de la un
    bazin la altul, în funcție de condițiile regionale. Măsurile se pot referi la
    dimensiunile minime de debarcare și de conservare, prevederi privind designul
    și utilizarea uneltelor de pescuit, dimensiunile minime ale ochiurilor
    plaselor, cerinţele de utilizare a unor unelte de pescuit mai selective, pentru
    a reduce capturile secundare nedorite, zone şi sezoane închise pescuitului,
    limite pentru capturile secundare, capturi ale unor specii nedorite sau
    nevizate, şi măsuri de minimizare a daunelor provocate mediului și
    ecosistemului marin. În contextul politicii comune reformate în domeniul pescuitului,
    regulamentele privind măsurile tehnice din Uniunea Europeană trebuie să fie
    modernizate. De aceea, Comisia Europeană
    a prezentat o propunere cadru pentru măsurile tehnice de conservare.

    Cu
    amănunte Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi
    pescuit: Aș dori să
    reamintesc faptul că actuala reglementare tehnică permite folosirea pescuitului
    cu impulsuri în mod limitat. În propunerea noastră am eliminat limita de 5%,
    dar menținem restricțiile geografice din sudul Mării Nordului. Aceasta se
    bazează pe avizul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit din
    2010 și al Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime din 2016.
    De exemplu, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime consideră
    că metoda convențională de pescuit prin traul cu fascicul de pescuit are impact
    negativ asupra ecosistemelor, în timp ce stimularea pulsului electric, dacă
    este controlată și aplicată în mod corespunzător, poate oferi un mod alternativ,
    mai ecologic, de pescuit prin reducerea capturilor accidentale nedorite, prin
    reducerea daunelor la fundul mării și prin scăderea emisiilor de dioxid de
    carbon.


  • Noul atlas al deşertificării

    Noul atlas al deşertificării

    Noua ediție a Atlasului mondial al deșertificării, publicată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este un instrument util, pentru pregătirea de măsuri împotriva degradării continue a solului. Lucrarea este prima evaluare cuprinzătoare, bazată pe date concrete, a degradării solului la nivel mondial și scoate în evidență urgența intervenţiei. Trebuie să schimbăm urgent modul în care tratăm resursele naturale prețioase, dacă vrem să mai lăsăm ceva moştenire şi generaţiilor viitoare — este mesajul autorilor lucrării, a cărei ediţie anterioară a fost publicată în urmă cu 20 de ani. Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella:



    Vrem să arătăm lumii că un sol sănătos este indispensabil unei viaţi sănătoase. Solul este cel care produce hrană şi biomasă şi contribuie la reglarea circuitului apă-carbon. Atlasul mondial ne ajută să înțelegem problema tot mai spinoasă a deșertificării și a degradării solului, dar și modalitățile de soluționare a ei. Atlasul ne arată o Europă din ce în ce mai afectată de deșertificare, subliniind importanța acțiunilor de protecție a solului. Ar trebui să exploatăm cu tot mai multă grijă şi cât mai ecologic cu putinţă terenurile și apa, în agricultură, silvicultură şi energie, ţinând cont de schimbările climatice. Este chiar abordarea recomandată în Strategia tematică a Uniunii Europene pentru protecția solului și este cea mai mare speranță a noastră de a realiza neutralizarea degradării solului, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030.”



    Principalele constatări ale Atlasului mondial al deşertificării arată cum creșterea demografică și schimbările intervenite în obiceiurile noastre de consum pun presiune asupra resurselor naturale ale planetei. Astfel, la nivel mondial: peste 75 % din suprafața uscatului este deja degradată și peste 90 % s-ar putea degrada până în 2050; schimbările climatice vor duce la o reducere a randamentului culturilor agricole, în lume, cu aproximativ 10 %, în următorii 30 de ani; drept consecință a tăierii necontrolate a pădurilor, va fi tot mai greu să atenuăm efectele încălzirii globale; până în 2050, se estimează că aproximativ 700 de milioane de oameni vor fi obligaţi să părăsească zonele în care trăiesc în prezent, din cauza lipsei resurselor solului. Această cifră s-ar putea ridica la 10 miliarde de persoane până la sfârșitul secolului; în Europa, costurile economice ale degradării solului sunt de ordinul a zeci de miliarde de euro anual. Treisprezece state membre s-au declarat serios afectate de deșertificare, între care şi România. Sunt motive mai mult decât suficiente pentu a impune soluţii urgente.