Ana Žuravliova vine din Lituania, din
orașul Kaunas și se află în România de opt ani. Este vicepreședintă în cadrul
International Women’s Association in
Bucharest. Și-a întemeiat o familie, vorbește românește și de opt ani țara
noastră i-a devenit casă. România nu a fost, însă, o alegere personală și la
început nu i-a plăcut viața aici. Cum a ajuns să o transforme în acasă aflăm în minutele care urmează:
Am ajuns în
București în 2012, pot să zic chiar și ziua: 28 septembrie. Am venit în
legătură cu serviciul, și vă zic foarte sincer, eu nu am vrut, nu am avut
intenția să vin în România și în prima perioadă chiar nu mi-a plăcut. Însă, în
timp, când am început să cunosc oamenii, am început să mă plimb prin oraș și am
început să văd lumea din jur, am acceptat-o și am și rămas. Doi ani mai târziu,
am terminat proiectul la care lucram și, în momentul respectiv, l-am cunoscut
pe soțul meu și am rămas. Și iată că astăzi sunt deja mai mult de opt ani de
când mă aflu în România și Bucureștiul a devenit casa mea.
Ana vorbește mai multe limbi străine
și a învățat românește foarte repede. Nici nu-și imagina că schimbarea pe plan
profesional urma să îi modifice tot parcursul vieții. Acum este acasă la București,
un oraș care la început a speriat-o. Am întrebat-o pe Ana Žuravliova cum vedea
ea capitala atunci când a ajuns aici și ce a determinat-o să-și schimbe
părerea:
Acum opt
ani era acea perioadă în care erau foarte mulți câini pe stradă. Eu nu am probleme
cu câinii, însă mă speria, de exemplu, să mă duc la serviciu și să văd atâția
câini pe stradă care lătrau la mine, alergau după mine și nu știam cum va
reacționa un câine de stradă. La început mi s-a părut murdar orașul, dar eram
și un pic limitată de zonă. Stăteam chiar în centru, pe Calea Victoriei și
mergeam la serviciu pe străduțele mici, unde vedeam toate cablurile. Mi s-a
părut neîngrijit orașul, dar cu timpul acest lucru, evident, s-a schimbat. Acum
este mult mai îngrijit, este mult mai curat.
În timp am văzut nu doar acele
străzi, ci și parcuri, care sunt extrem de frumoase și îngrijite și pot să zic
că n-am văzut astfel de parcuri în multe alte țări, iar acest lucru m-a
cucerit. Și mai ales din momentul în care a apărut în viața mea și soțul meu,
am văzut lucrurile altfel, pentru că el a început să mă ducă în alte locuri,
să-mi arate nu doar Bucureștiul, ci și România, care este absolut superbă. După
părerea mea, România este o țară atât de bogată și atât de frumoasă, sunt
atâtea lucruri de văzut, încât nu știu dacă vom avea suficient timp să facem
acest lucru. Unul dintre locurile care m-au cucerit și unde aș vrea să mă
întorc este Maramureșul, o zonă care mi s-a părut ca din povești.
Îmi place
foarte mult Sibiul ca oraș, dar prefer natura și de aceea de obicei petrecem -
sau petreceam în perioada mai normală, să spunem așa – la munte, la mare. Nu
neapărat în stațiunile aglomerate, unde sunt mulți turiști, nu, noi preferăm să
mergem undeva în munți, la plimbări solitare și pur și simplu să ne bucurăm de
natură. În București îmi plac micile cafenele, preferata mea este Infinitea,
care este situată în scetorul 5, în zona Parcului Romniceanu. E o mică cafenea
cu o grădină absolut superbă, este de fapt o ceainărie și e locul unde mă duc
cu mare drag și cu prietenii, dar și foarte des mă duc cu o carte, iau un ceai
foarte bun și pur și simplu dispar în mijlocul orașului. Este un loc unde pot
să mă ascund de nebunia din jur, de zgomot.
Ana Žuravliova a călătorit mult în
România, împreună cu familia și prietenii. De opt ani a învățat ce înseamnă să
trăiești aici și să te implici în problemele societății. Acum are cetățenie
română și drepturi și responsabilități ca orice alt cetățean român. Am
întrebat-o ce ar vrea să vadă îmbunătățit în România:
Un lucru
care m-a deranjat și m-a durut: aș vrea ca românii să fie un pic mai uniți.
Anul acesta am avut prima mea ocazie de a vota și mi s-a părut foarte trist că
eu, ca cetățean străin care s-a stabilit aici, m-am dus și am făcut toate
eforturile ca să ajung la vot, iar mulți români n-au făcut acest lucru. Au ales
să tacă și să spună după aceea că nu sunt mulțumiți, asta mi se pare un pic
ciudat. Dacă tu vrei o schimbare, trebuie să faci ceva și cel mai important
lucru din punctul meu de vedere este să fiți uniți, să fiți împreună, să faceți
lucruri împreună. Este singurul lucru care în momentul de față nu se conectează
cu viziunea mea.
