Radio România Internațional

Tag: Kenneth Roth

  • Governing and Human Rights

    Governing and Human Rights

    Human Rights Watch has published its annual report, which states that “human rights violations played an important role in fomenting and aggravating” some of the current crises. The organization warns that when taking measures for fighting terrorism and increasing security, governments should not ignore human rights. The report was presented in Beirut by the executive director of the organization, Kenneth Roth; it is 656 pages long, looking at human rights in over 90 countries.



    The report shows that the rise of the self-proclaimed Islamic State is among the global challenges that resulted right away in human rights abuses. According to the report, “ISIS did not emerge in a vacuum. In part it is a product of the United States-led war and military occupation of Iraq that began in 2003, which produced, among other things, a security vacuum. More recently, the sectarian policies of the Iraqi and Syrian governments, and international indifference to those governments’ serious rights abuses, have been important factors”. Over 200,000 people have been killed in the four years of conflict in Syria, and, according to the document, the United States and its allies have allowed their military operations against ISIS to overshadow efforts aimed at forcing the Assad regime to end abuses.



    According to the document, many countries, among them Nigeria, Kenya, Egypt and China, have responded to real or presumed terrorist threats with abusive policies that have resulted in crises. Also, the report warns that there is a danger in France for the government’s reaction to the Charlie Hebdo attacks, namely using anti-terrorist legislation to indict free speech that does not incite to violence, to squash freedom of expression and encourage other governments to use such legislation against its opponents.



    In its over 600 pages, HRW details human rights violations in all regions of the world where conflicts are underway, and analyses the causes of major crises affecting millions. The head of the organization says that what was once the Arab Spring has degenerated into conflict and repression, Islamists are committing mass murder in the Middle East, parts of Asia and Africa, while in Ukraine the seeds of a new Cold War have started to emerge, and a civilian airliner has been shot our of the sky.



    Sometimes it seems that the world is on the verge of unravelling, says Kenneth Roth. Based on developments in 2014, he believes that “Many governments have responded to the turmoil by downplaying or abandoning human rights. Some of these governments continue to raise human rights concerns, but many appear to have concluded that today’s serious security threats must take precedence over human rights. In this difficult moment, they seem to argue, human rights must be put on the back burner, a luxury for less trying times. That subordination of human rights is not only wrong, but also shortsighted and counterproductive.”



    As for the eastern Ukraine situation, the report says that civilians bore the brunt of it, and notes the abuses committed by both sides in the conflict. It also points out that the attention grabbed by these events overshadowed the abuses committed by Russia in Crimea, which it took over in 2014, and where the local Tartars, anti-annexation militants and the free press became targets for Russian paramilitary groups.



    For Romania, as NATO eastern flank country, the consolidation of this flank is an absolute priority at this time, according to the Romanian authorities. Recently, at the GLOBSEC debate on strategic topics in Bratislava, Romanian foreign minister Bogdan Aurescu spoke about the crisis without precedent since WWII, which started last year, in defiance of fundamental international law, and pleaded for a common front in the face of the Ukrainian crisis. In spite of the cease-fire agreements, the conflict continues to produce victims, and future developments are murky. In an interview with Radio Romania, professor Iulian Fota, a former presidential security adviser, talked about the possible impact on Romania of an open conflict so close to its borders:



    Iulian Fota: “Our security situation is questioned by the events in Ukraine, as it was by the 2008 Georgia conflict. This Ukrainian crisis and the conflict in the east, as well as the illegal annexation of Crimea, only enhance these uncertainties and worries. The question for us is what to do in this situation. We have no control over the international situation, we are too small a country, but we do have control over our own situation. Hence my message: Romania’s best reaction in a crisis like this is to put our country in order.” Iulian Fota explains that, quote “we don’t know what the future will bring, and I hope we won’t be in the situation we’ve been at other times in our history, such as in 1940, when we were basically given a pop quiz, we had to hand over national territories within 48 hours, and were incapable of reacting.”

  • Guvernele şi drepturile omului

    Guvernele şi drepturile omului

    Cazurile de încălcare a drepturilor omului au jucat un rol major în apariţia sau agravarea multora dintre crizele actuale din lume, apreciază Human Rights Watch în raportul său anual. Organizaţia atrage atenţia că atunci când iau măsuri de combatere a terorismului şi de securitate, guvernele nu trebuie să ignore drepturile omului.



    Prezentat la Beirut de directorul executiv al HRW, Kenneth Roth, documentul de 656 de pagini analizează situaţia drepturilor omului în peste 90 de ţări din întreaga lume. Raportul arată că ascensiunea grupării extremiste Statul Islamic se află printre provocările globale care au avut ca rezultat imediat subordonarea drepturilor omului. Dar Statul Islamic nu a apărut de nicăieri. Pe lângă vidul de securitate lăsat de invadarea Irakului de către SUA în 2003, politicile sectare şi abuzive ale guvernelor irakian şi sirian şi indiferenţa internaţională faţă de ele au fost factori importanţi care au alimentat SI, menţionează raportul.



    Peste 200 de mii de persoane au fost ucise în cei patru ani de conflict intern în Siria, iar, potrivit documentului, Statele Unite şi aliaţii săi au permis ca acţiunile lor militare contra grupării Statul Islamic să umbrească eforturile al căror scop este să determine regimul Assad să pună capăt abuzurilor. Conform documentului citat, multe ţări, printre care Nigeria, Kenya, Egipt şi China au răspuns la ameninţări reale sau presupuse de terorism prin politici abuzive care în final au dus la crize. De asemenea, raportul avertizează că în Franţa există pericolul ca răspunsul guvernului la atacul de la redacţia publicaţiei Charlie Hebdo – folosirea legislaţiei antiteroriste pentru a pune sub acuzare discursul care nu incită la violenţă – să aibă un efect de inhibare asupra liberei exprimări şi să încurajeze alte guverne să utilizeze legi asemănătoare contra oponenţilor. În cele peste 600 de pagini, Human Rights Watch detaliază încălcări ale drepturilor omului în toate regiunile lumii unde sunt înregistrate conflicte şi sunt radiografiate cauzele pentru care s-a ajuns la crizele majore ce afectează milioane de oameni.



    Preşedintele organizaţiei spune că ceea ce a fost cândva primăvara arabă a devenit acum conflict şi represiune în respectivele ţări, islamiştii extremişti comit crime în masă în Orientul Mijlociu, părţi din Asia şi Africa, iar în Ucraina au apărut tensiuni de tipul războiului rece şi un avion civil a fost doborât. Uneori pare că lumea este pe cale să se destrame, mai spune Kenneth Roth. Pe baza evenimentelor analizate pentru anul 2014 el consideră că “multe guverne ale lumii, deşi par preocupate de drepturile omului, consideră că ameninţările de securitate sunt mai importante decât drepturile omului, pe care le tratează ca pe un lux şi le pun într-un plan secund. Această abordare este nu numai greşită, dar şi lipsită de perspective şi contraproductivă”, apreciază preşedintele organizaţiei Human Rights Watch.



    În ce priveşte situaţia din estul Ucrainei, raportul spune că cel mai mult au avut de suferit civilii şi remarcă abuzurile comise de ambele părţi în conflict, ca şi faptul că atenţia acordată conflictului din est a făcut să treacă neobservate abuzurile comise de Rusia în Crimeea, pe care a ocupat-o în 2014 şi unde tătarii, militanţi împotriva anexării şi ziariştii au devenit ţinte ale grupurilor paramilitare ruseşti.



    Pentru România, ca stat de graniţă în NATO, consolidarea flancului estic al Alianţei reprezintă o prioritate absolută în acest moment, spun autorităţile române.



    Recent, în cadrul unei dezbateri GLOBSEC pe teme strategice desfăşurate la Bratislava, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a făcut referire la criza de securitate fără precedent în Europa după cel de-al doilea Război Mondial declanşată anul trecut, cu încălcarea normelor fundamentale de drept internaţional, şi a pledat pentru o abordare comună clară în faţa crizei din Ucraina. În pofida acordurilor, conflictul continuă să facă victime, iar evoluţia rămâne incertă.



    Într-un interviu pentru Radio România, profesorul Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate, a făcut precizări despre posibilele repercusiuni asupra României în cazul continuării unui conflict fierbinte în apropierea graniţelor: Situaţia noastră de securitate este pusă în discuţie prin ceea ce se întâmplă în Ucraina şi fusese deja pusă în discuţie prin ceea ce s-a întâmplat în Georgia în 2008. Criza asta din Ucraina şi acest conflict din estul Ucrainei, ca şi anexarea ilegală a Crimeei, nu fac decât să ne accentueze aceste incertitudini şi aceste îngrijorări. Întrebarea pentru noi este de fapt ce facem noi în această situaţie. Nu avem un control pe situaţia internaţională, suntem o ţară prea mică sau mijlocie, dar avem un control pe propria noastră situaţie. De aici şi mesajul meu: cea mai bună reacţie a României în faţa unei astfel de crize este să ne punem ţara în ordine.”



    Pentru că, spune Iulian Fota, nu se ştie ce aduce viitorul şi eu sper să nu mai fim în situaţia în care am fost în alte epoci cum a fost de exemplu în 1940, când ne-am trezit cu un extemporal rapid pe masă, a trebuit să cedăm teritorii naţionale în 48 de ore şi am fost incapabili de reacţie.”