Tag: Klaus Iohannis

  • Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

    Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

    Anlu 2024 fu anlu tră tuti alidzerli ţi suntu di căuli, locali, europarlamentari, leghislative şi prezidenţiale, iarapoi nica tinirlu cratu democratic număsitu România nu tricu ghini pritu aestu maraton electoralu. Tru 6 di andreu, cu maş ndauă dzăli ninti di doilu turu a prezidenţialilor, Curtea Constituţională anulă scrutinlu cu furñia că proţeslu electoralu fu aspartu neise s’feaţiră multi alathusi.

    Uidisitu cu spusa CCR, harahtirlu elefteru a votlui fu călcat pritu arădearea alegătorlor, pritu ună campanii tru cari candidatlu independentu Călin Georgescu, atelu cari amintă protlu tur di scrutin, avu hăiri di ună promovari faptă cu zorea, cu niacăţarea tu isapi a leghislaţiillei naţională tru dumenea electorală, pritu ufilisearea abuzivă algoritmillli a platformiloru suţialu media şi xikea cu nseamnili speţifiţi ti publiţitatea electorală.

    Victoria tru protlu tur a unlui extremistu pro-arus adusi hăiri ti curentul işiş număsitu suveranistu, numa hăidipsită tră formaţiuni ultranaţionalisti, pri aoa şi aclo cu noimi xenofobi şi antisemiti, populisti, critiţi vărtoasi ti UE şi NATO, conspiraţionisti. Trei reprezentanti aluştui curentju, Alianţa tră Unirea Românilor(AUR), SOS România şi POT(Partidul Oamenilor Tineri) intrară tru Parlamentu, protlu cu un scor multu bun, dupu alidzerli ditu 1 di brumaru, disvărtiti dupu ună stâmnă di la protlu tur a alidzerloru tră ma marea ipotisi tru cratu. Partidul DREPT cutugursi, tamamu cu aestă furñie, corectitudituea leghislativelor. DREPT spusi că, tru ţiclulu electoral ditu brumaru, vahi aveaq documentati ufiţiali mintearea di nafoara a cratlui, finanţarea paranomu, propaganda neo-legionară şi influenţa interlopilor. Analta Curte di Casaţie şi Justiţie nu lli-apruke, ama căftarea ti anularea alidzerloru parlamentari, aşe că, tru 21 di andreu, România va s’aibă un nău leghislativu.

    PSD (la guvernari deadunu cu PNL), amintă nai ma multi mandati di senatori şi deputaţ, 120, deapoa yini AUR, cu 93 şi PNL, cu 71. Pi paturlu locu ţi angreacă tu yinitorlu legislativ easti Uniunea Salvaţi România, cu 59 di alepţă. Partidul SOS România, cu 40 di parlamentari, UDMR şi POT, cathi unu cu 31, ncllidi lista aţiloru 7 formaţiuni cari ş-pitricură reprezentanţă tru Parlament. La Camera Deputaţlor easti şi pareia a minorităţlor naţionale, cari ari 19 mandate. Nica va s’hibă dati dauă mandate di parlamentari. Doi senatori şi patru deputaţ va-lli reprizinta românii ditu diaspora tru Parlament.

    Nauntrulu aluştui leghislativ fragmentat lipseaşti s’hibă căftată şi aflată ună majoritati stabilă cari s-da un guvernu, ideal până tru bitisita a aluştui. Va s’hibă, orlea zorlea, un cabinet di coaliţie, a curi protu scupo easti s’ndreagă călindarea alidzerloru prezidenţiale. Pro-europeañilli, dimi PSD, PNL, USR şi UDMR, s’avea akicăsită s’hibă parei deadunu contra extremismului, ama ici ţiva numata easti salami după anularea alidzerloru prezidenţiali.

    Przidentu pănu tra s’da giuratlu aţelu ţi va s’hibă aleptu anlu yinitoru armăni Klaus Iohannis, ti cari multu pţăñi s’ayuñiusiră să-lli facă isapea ti lucărlu faptu tu aeşţă 10 añi tu frămtea a văsiliillei.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024

    Românii ș-alegu năulu prezidentu

    Prota secţie di votu ditu xeani ti protlu turu a alidzerloru prezidenţiali ditu Românie s-dișcllisi viniri, la sâhatea localâ 12,00, tu Auckland, tu Naua Zeelandâ. Dapoaia Australia, Japonia ş-alti vâsilii ditu reghiuni.

    Votarea tu xeani s-fați tu unu chiro di trei dzâli (22, 23 şi 24 di brumaru). Suntu aștiptaț la urni tuț țetăţeñilli româñi cu ndreptu di votu ți suntu tu xeani, cari au unu actu di identitati silighitu di autoritâţli români ș-a curi nica nu âlli tricu vadelu. Tu Românie s-voteadzâ maș duminicâ. Furâ andreapti vârâ 19 ñilli di secții di votari tu vâsilii și 950 nafoarâ. Ari 13 candidaț armași tu cursa ti șefia a statlui. Turlu di scrutin ți va s-angreacâ dealihea va s-hibâ ațelu iu va s-armânâ maș 2 și easti programatu pi 8 di andreu, la unâ stâmânâ dupâ ți, tu 1, tamamu di Dzuua Naționalâ, româñilli va ș-aleagâ ș-unu nău Parlamentu.

     

    Epilogu la dețeniul Iohannis

    Meslu ți yini, a prezidentului Klaus Iohannis i si bitiseaști doilu ș-ațelu ditu soni mandatu di ținți añi, ti cari âlli da ndreptu Constituția. Plenlu a Senatlui ş-ali Camerâ a Deputaţlor apuche adrarea ali unâ comisie comunâ di anchetâ ti mutrearea a hărgiloru ți furâ adrati di, ama ș-ti Administraţia Prezidenţialâ tu chirolu 2014 – 2024. Comisia va s-pufiseascâ furniili ți dusirâ la secretizarea a documentilor tu ți mutreaști hărgili ali Administraţie Prezidenţialâ, cata cumu și baza legalâ tu cari s-feați aestâ secretizari. Tutnâoarâ, va s-pufiseascâ, pritu alti lucri, și pâradzlli daț ti loarea cu nichi a avioaniloru privati di luxu filisiti anda prezidentul s-priimna emu tu vâsilii, emu tu xeani, hărgi ti pâltearea anda șidea tu xeani tu condiţii premium ş-cu dotări ahoryea, cata cumu ș-numirlu acutotalui a priimnăriloru tu xeani ş-tuti hărgili ti eali.

     

    F-35 ti România

    Apofasea a Bucureștiului ti loarea di avioani di alumtâ F-35 easti unâ jgllioatâ di simasie ti modernizarea ali ascheri ş-va s-ducâ la apârarea ti chiro lungu a NATO ş-la securitatea colectivâ. Easti mesajlu pitricutu di ambasadoarea a Statiloru Uniti tu Bucureşti, Kathleen Kavalec, la anchisearea a programlui di tranziţie a Forţilor Aeriani Români câtâ aeronavi di gheneraţia V-a, F-35. Ațeali 32 di aeronavi ti cari sâ simnă contractul di achiziţie anamisa di chivernisili român ş-american easti cipita di performanţâ aviaticâ tu oara aesta – dzâți și ministrul ali Apârari tu chivernisea di București, Angel Tîlvâr.

     

    Andrupâmintu ti Chișinău

    Ministrul român di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, feați unâ vizitâ ufițialâ tu Republica Moldova viținâ (ex-sovieticâ, majoritar românofonâ), deadunu cu secretarlu di stat ti emburlâchea di nafoarâ a Regatlui Unit, David Lammy.

    Doilli furâ aprucheaț di prezidenta pro-ocțidentalâ Maia Sandu ş-avurâ moabeț trilaterali cu omologlu Mihai Popşoi. Moabețli s-feațirâ ti andrupâmintul ti unu chiro lungu ti stabilitatea şi rezilienţa ali Republicâ Moldova, aghenda di reformi ti duțeara ninti a proțeslui di integrari ivropeanâ a Chișinăului, catastisea reghionalâ di securitati tu contextul di duțeari ninti ali preșcăvilli aruseascâ contra ali Ucrainâ. Ministrul Odobescu lo parti ș-la țeremonia di inaugurari a năului adârâmintu a Lițeului Teoretic Mihai Eminescu ditu Comrat (notlu ali Ripublicâ Moldova, cu mileti majoritar găgăuzâ – etniț turțâ di confesiuni criștin-ortodoxâ – n. red.), adratu cu pâradz daț di Chivernisea ali Românie ş-di Ministerlu ali Educaţie di Chişinău. Ea cundille că andrupâmintul ti sectorlu ali educaţie ş-ti studiul tu limba românâ suntu investiţii ti yinitorlu ivropeanu, dimucraticu ş-prucupsitu ali Ripublicâ Moldova.

     

    Arușlli fictivi ditu Cipita a Câmpului

    Procurorilli a Parchetlui Gheneral câftarâ ancllidearea a 12 oamiñi, nai ma mulțâlli funcţionari ditu hoara Cipita a Câmpului şi câsâbălu Bucecea, giudeţlu Botoşani (tu arațili), ti câbatea că scutea ti pâradz documenti di identitati româneşțâ, niuidisiti cu realitatea, ti niscânțâ țetăţeñi ditu Ripublica Moldova, Ucraina şi Federaţia Aruseascâ. Oamiñilli câbâtlli că loarâ pâradz, că adrarâ falsu informaticu, ti lucru tu darea ș-loarea di mitâ, tuti ti unu chiro lungu. Anchetatorlli bâgarâ oarâ că tu hoara Cipita a Câmpului, ți ari anvârliga di 7.000 bânâtori, ari taha vârâ 10.000 di țetăţeñi cu zârținâ ditu spațiul sovieticu ma ninti.

     

    Fotbal: România-Kosovo, 3-0 la measa veardi

    Echipa naţionalâ di fotbal ali Românie amintă mecilu di București cu Kosovo, ditu Liga a Națiunilor, cu scorlu di 3-0, la „measa veardi” – deadi hâbarea Uniunea Ivropeanâ di Fotbal Suțata (UEFA), ațea ți andreapsi astrițearea. Partida, cumândâsitâ di kosovari, ți s-alidzea pritu pindzeri anamisa di giucâtori ș-prit aurlări fuviroasi ditu partea a suporteriloru, ama fârâ s-facâ vârâ goadâ salami, emu pi iarbâ, dimi tu terenu, emu tu tribuni, lipsea s-bitiseascâ ti ndauâ dzăț di secundi, la scorlu di 0-0, cându oaspițlli trapsirâ mânâ fârâ s-aibâ vârâ furnie salami. Dupâ unâ dânâseari di vârâ 70 di minuti, arbitrul s-turnă pi terenu şi șuiră bitisita a meciului, ama maș dinitea a giucâtorilor româñi. Dupâ apofasea UEFA, România bitisi Grupa C2 ali Ligâ a Națiunilor pi protlu loc, cu 18 puncti ditu 18 câti putea ta s-facâ şi promovă tu Liga B. Arada di Spanie, Gârție, Cipru şi Slovachie, România easti pritu vâsiliili membri ali Uniuni Ivropeanâ ți nu pricunuscurâ independenţa Kosovo, reghiuni sârbeascâ ma ninti, cu oamiñi ma multu arbineși.

     

     

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Aurica Piha

     

     

  • Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta

    Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta

    Liderlli ivrupeañi s-andămusiră Budapesta ta să zburască ti hala greaua tu planlu di securitati ali Ivropa, tu prota thesi hiinda catandisea ditu Ucraina, ama şi tră migraţie şi securitatea economică.
    Tu arada-a ţinţilui Summit a Comunitatillei Politică Ivrupeană (CPE), fu cundileatu impactul cabaia mari a fuvirsearillei arusească contra ali Ucraină nica şi tră tutu continentulu, ama şi pi livelu global. Ufiţialli cundilleară că easti ananghi ti ună acţiuni coordonată pi livelu european tra s’ducă ninti agiutorlu tră Ucraina, cari alumtă tră apărarea independenţăllei, a suveranitatillei şi a integritatillei a llei teritorială.

     

    La muabeţli tru formatu apridunatu tru arada a pareiillei di lucru pi tema migraţillei, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, prezentu la andamasea di Budapesta, feaţi timbihi că migraţia armâni ună provocari importantă pi livelu europeanu, cari caftă ună apandisi comună şi lărgurie.

     

    Uidisitu cu un comunicat ali Administrație Prezidențială, s’cundille că evoluţiile mutrinda migraţia găilipseaşti ma largu tu hăvaia a ceamaunăllei ditu Orientul di Mesi şi cu polimlu ti s’duţi ma largu tru Ucraina. Asi, Klaus Iohannis zbură tră simasia a unăllei implementari hăirlătică pi livelu ali UE a Pactului mutrinda migraţia, ună hălati ţi poati s’hibă cu hăiri şi tru ligătură cu partenerlli di nafoara ali UE.
    Tutunăoară, cundille că România ari băgată tru lucru niscănti ditu pruviderli a Pactului, pritu Proiectulu-pilotu dizvărtitu tu sinurlu cu Sărbia, cari agiumsi ună paradigmă cu buni practiţ tu ţi mutreaşti riturnărli, tehnea di azilu şi priyinearea a migraţiillei paranomu.

     

    Tutunăoară, caplu a statlui zbură tră simasia a lucărlui deadunu operaţionalu reghionalu, cari easti, spuni năsu, ună hălati hăirlătică di cilăstăseari tră kivernisearea cu hăiri a fenomenlui. Tru contextu, Klaus Iohannis cundille că România armâni angajată emu tru implementarea di apofasi hăirlătiţi tră kivernisearea ali migraţie, ama şi ti asiguripseari securitatea a sinurloru externi ali UE şi tră rolu a llei di stat membru cari bagă tu lucru acquis-ul Schengen. Tru aestă noimă, spusi diznău că tră România, bitisearea-a proţeslui di aderari la spațlu di libiră urdinari yilipseaşti angajamentulu susto andicra di proiectulu europeanu.

     

    Di altă parti, la andamasea ahărdzită ti andruparea ali Ripublica Moldova, cari s’ţănu tu adunarea ali CPE, Klaus Iohannis alăvdă, deadunu cu alanţă lideri europeañi, gaereţli di reformă fapti tu kirolu ditu soni Chișinău, concretizate tru progresi constanti, acă ari provocări işiti tu migdani pritu fuvirserli ali Rusie. Cundille, tutunăoară, că easti ananghi s’ţănă ma largu ritmolu iruşi a reformilor, gradlu analtu di vighilenţă instituţională, cum şi băgarea tu practico matimili nviţati cu furñia a scrutiniloru ditu aestu kiro şi tru perspectiva alidzerloru parlamentari ditu 2025.

     

    Și alanţă lideri ivrupeañi spusiră că va u-ndrupască ma largu Ripublica Moldova, după alidzerli prezidenţiali şi referendumlu cari ălli dişcllisi calea ti imnaticlu ivrupeanu.
    Ma multu, tu bitisita ali andamasi, s-loară borgi s’ndrupască ma largu Chișinăulu, aţea turlie că aestu s’bagă tu lucru scupadzlli di irini și democrație.

     

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Tru zborlu ţi lu ţănu tru plenlu ali Adunari Ghenerală a ONU di New York, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că easti ananghi tră ţănearea ma largu a dialoglui, ca elementu di thimelliu a siguranţăllei reghională şi globală. Scoasi tu videală tutunăoară, gareţli şi contribuţia ali Românie ti aflarea ceariiloru tră problemili globali actuali, di la crize di securitate, catacum polimlu ditu Ucraina ică conflictul ditu Orientul di Mesi, pănă la provocări majori tră lumea tută, ntră cari urgenţa climatică, erodarea a ndrepturlor a omlui ică fuvirserli ţibernetiţi.

     

    Dinintea a liderlor adunaţ New York, Klaus Iohannis cundille că România va s’ndrupască daima arada mondială internaţională, cu Organizaţia Naţiunilor Unite nilgica a llei. Prota provocari a organizaţillei mondiali, spuni năsu, easti aflarea ceareiiloru ahătu anănghisiti tră restabilirea şi vigllearea a irinillei. Alliumtrea, arada internaţională şi ndreptul internaţional suntu kiruti. România andrupaşti acutotalui iniţiativa di irine a prezidentului Volodimir Zelenski ditu Ucraina.

     

    Easti goala abordari cari poate s’asiguripsească ună irine ndriptăţită şi durabilă, hiindalui acutotalui simfunu cu Carta ONU şi cu ndreptul internaţional, declară șeflu a statlui di la tribuna Organizaţillei Naţiunilor Unite. Cundille că securitatea nu easti reghională, căţe easti globală şi că polimlu purtat di Rusia tru Ucraina adusi zñie a naţiunilor şi a oamiñiloru ditu tută lumea.

     

    “Aestu polimu adusi nai ma marea criză di securitate ditu istoria a kirolui ditu soni ali Europă, cu călcarea a ndreptului internaţional şi avânda implicaţii cabaia multi anaparti di Europa. Tru aestă noimă, România deadi un agiutoru vărtosu şi multidimensionalu ti Ucraina şi populu a llei şi nă lom borgea s’lu ţănemu ahătu cătu va s’hibă ananghi” – adăvgă Klaus Iohannis.

     

    Tru contextu, șeflu a statlui scoasi tu migdani rolu di mari simasie ti licşurarea a exporturloru di yiptu ditu Ucraina ţi lu avu România pritu porturli a llei di pi Dunaru şi di la Amarea Lae. “Ma s’vremu s’aflămu cearei, lipseaşti s’avemu ună vizie ma responsabilă tră lumi, să-lli akicăsimu provocărli. Ti amărtie, videmu tu lumea tută că insecuritatea, prişcăvillea, conflictili nica şi polimlu u kisară lumea a noastră”, nica spusi şeflu a statlui.
    Tru idyiulu kiro, el cundille că easti ananghi tră ma multă cooperari şi solidaritate, cari va s’reprezinta daima apandisea ti problemili a lumillei. Di altă parte, Klaus Iohannis zbură la ONU şi ti conflictul ditu Cumata Gaza şi căndăsi tră dănăsearea a ostilităţilor, exprimânda şi andrupămintulu tră aflarea a ceareiloru ti ateali doaă state.

     

    “Andrupămu tuti gaereţli ti ahurhearea diznău a proţesului politic thimilliusitu pi ceareia a aţiloru dauă stati, cu bănaticu tu irine şi securitate, năuntrulu a niscăntoru sinuri siguri şi pricunuscute’, cundille prezidentulu ali României. Iarapoi ‘protejarea a tutulor ţivilliloru lipseaşti s’armănă scupolu a nostru comun’, nica declară Klaus Iohannis dinintea ali Adunari Ghenearală a Organizaţiilei Naţiunilor Unite di New York.

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Aurica Piha

  • Chișinău, di Dzuua ali Limbâ Românâ

    Chișinău, di Dzuua ali Limbâ Românâ

    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, s-dusi tu bitisita di stâmânâ Chişinău, tu Ripublica Moldova, ta s-adunâ cu omologlu moldovean Maia Sandu, bași tu dzuua cându pi dauli mealuri a Prutlui s-yiurusi Dzuua a Limbâllei Românâ.

    Doilli ufițiali bâgarâ unâ tumbâ di lilici la bustul a poetlui Mihai Eminescu ditu Gârdina Publicâ „Ştefan ațelu Marli şi Sâmtu”. Maia Sandu dzâsi că vizita a prezidentului ali Românie, Chişinâu, di Dzuua a Limâllei Românâ, limba ți leagâ dauli stati, easti unâ vizitâ simbolicâ ş-cundille andruparea fârâ acumtinu ți yini ditu partea ali Românie tu domeniili energheticu, icuonomicu, culturalu ş-educaţionalu.

    Maia Sandu: „Ligâturli anamisa di Ripublica Moldova ş-România furâ totna sânâtoasi, ama adzâ, Chişinulu ş-Bucureştiul s-hârsescu di nai ma vârtoasa ş-ahândoasa ligâturâ ditu istoria a noastâ. Âlli himu pricunuscâtori ali Românie ti andruparea datâ tu anvârtușarea a rezilienţâllei ali Republicâ Moldova. Ankisearea a pâzârâpserloru ti aprukearea la Uniunea Evropeanâ tu cirișaru, estanu, nu vrea s-putea s-facâ fârâ andruparea fârâ curmari ş-acutotalui ditu partea ali Românie.”
    Tu arada a lui, prezidentul Iohannis cundille simasia a limbâllei românâ ş-a grafillei latinikeascâ, elementi di prota thesi a identitatillei ş-a culturâllei ş-adusi aminti câ româna easti limbâ ufițialâ ali Uniuni Evropeanâ. El zburâ nica unâ oarâ ti andruparea ali României ti securitatea ali Ripublicâ Moldova ş-ti calea a llei evropeanâ.

    Klaus Iohannis: „Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău agiumsi s-lucreadzâ acutotalui tu sumedru 2021 ş-anvârtușe securitatea energheticâ ali Ripublicâ Moldova. Tutnâoarâ, avem unu lucru deadunu salami ti dezvoltarea a infrastructurâllei di transportu ali energhie electricâ, ș-ti ahtari lucru șadi mârturie adrarea a interconexiunillei Suceava-Bălţi. România easti di ma mulţâ añi protlu parteneru di emburlâki ali Ripublicâ Moldova. Borgea strateghicâ ali Românie ti dezvoltarea dimucraticâ ali Republicâ Moldova nu va s-alâxeascâ ș-ea va s-facâ ti unu kiro lungu.”
    Prezidentul român âlli angâsâi țetățeañilli moldoveñi s-ducâ ma largu calea evropeanâ la referendumul di toamna aesta tu ți mutreaști integrarea tu Uniunea Evropeanâ ş-lâ gri a tutuloru partenerloru internaţionali s-andrupascâ salami Chişinăulu pi calea evropeanâ.
    Iohannis şi Sandu simnarâ ş-unâ Declaraţie kino tu ți mutreaști lucurlu deadunu ti anvârtușarea a rezilienţâllei ali Ripublicâ Moldova. Documentul fu simnatu „ahurhindalui di la caracterlu ahoryea a ligâturloru bilaterali, thimilliusiti pi kinotita di limbâ, culturâ ş-istorie” ş-pruveadi, pritu alti lucri, că România ş-llia borgea s-andreagâ Ripublica Moldova ti aprukearea tu anlu 2030 şi sâ-și anvârtușeascâ potenţialul di apârari dinintea a fuvirserloru hibridi, a dezinformarillei, aspârdzearillei a proțesilor dimucratiți ş-a statlui di ndreptu.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțeara: Mirela Biolan

  • Dzuua ali Marinâ

    Dzuua ali Marinâ

    Yiurtuseara, tu 15 di agustu, ali Durñeari ali Stâmârie, vigllitoarea a nafțâlor româñi, s-feați pritu unu bairu di evenimenti ti Dzuua ali Marinâ Româneascâ, programati la meallu ali Amari Lai ș-ali Dunâ, tu câsâbadzlli Custanța, Mangalia, Brăila, Galaţi ș-Tulcea, ama ş-Bucureşti.

    Româñilli vinirâ ditu tuti kioșili a vâsilillei și s-hârsirâ, Custanța, di spectacollu ți fu andreptu aclo ș-puturâ sâ scoatâ tu caduru și s-filmeadzâ demonstrațiili di pi amari ș-ditu aer, iu loarâ parti cama di 2000 di nafțâ, militari româñi ș-ditu forțili aliati ți suntu tora tu Românie, 15 navi militari maritimi ș-fluviali, navi a Vigllitorillor di Mealu, aeronavi di alumtâ F-16, elicopteri Puma Naval ș-parașutișțâ.
    La exerciţiul naval – „Forţili navali româneșțâ 2024”, dizvârtit pi faleza di dinintea a Comandamentului ali Flotâ di Custanţa, loarâ parti şi caplu a statlui, Klaus Iohannis, a Senatlui, Nicolae Ciucâ, și minișțrâlli ali Apârari ș-di Interni, Angel Tîlvăr și Cătălin Predoiu. “România easti adzâ unâ vâsilie siyurâ şi stabilâ, anscrisâ pi calea fârâ turnari a dezvoltarillei democraticâ, deadun cu partenerlli şi soțlli ditu UE şi ditu NATO, a că bânăm unu kiro amplinu di cripări ligati di securitati”, dzâsi prezidentul Iohannis. Dupâ spusa a lui, “Aoa, mealu ali Amari Lai, tu viținatea a polimlui di prișcâvilli ali Arusie contra ali Ucrainâ, videmu cama limbid hâirea a pidimolui politic, diplomatic ş-militar adratu di România tu añilli di ma nâpoi.”
    “Vâsilia a noastâ s-hârseaști adzâ di nai cama vârtoasili asiguripseri di securitati, iara țetăţeañilli româñi suntu apâraţ dinintea a ițido fuvirseari.” Di Dzuua ali Marinâ, prezidentul Klaus Iohannis lâ dzâsi ca nafțâlor că pistea, lucurlu fârâ dânâseari şi spiritul di fâțeari curbani ți âlli definescu suntu unâ paradigmâ di excelenţâ, iara Forţili Navali Româneșțâ – unu simbolu a putearillei ş-a rezilienţâllei naţionalâ.

    Tu arada a lui, ministrul ali Apârari Naţionale, Angel Tîlvăr, cundille că rollu a Forţilor Navali Româneșțâ easti di thimelliu tu arhitectura di securitati naţionalâ: “Alâxeara ali Amari Lai ditu unu spaţiu a cooperarillei tu unâ zonâ di ciamaunâ, dupâ acţiunea di prișcâvilli ali Federaţie Aruseascâ, dusi la unâ nauâ minduitâ ș-la adaptarea a rollui a nostu di securitati navalâ.”

    Tu 15 di agustu, di sârbâtoarea ali Stâmârie, premierlu Marcel Ciolacu nu lo parti la țeremonia di Custanţa, ama la Mânâstirlu Vâratec ditu zona ali Moldovâ, iu ascultă dyeavasea ș-lâ pitricu a tâtâloru nafțâlor româñi, militari i țivili, unu mesaj di pricunușteari ș-tiñie ti copuslu ți lu adarâ cahi dzuuâ. Tu portul turisticu Mangalia s-feațirâ ma multi agiocuri ş-astrințeri marinâreşțâ, ama ş-unâ expoziţie di tehnicâ militarâ ş-atelieri interactivi, iara tu capitalâ, Dzuua ali Marinâ Româneascâ fu yiurtusitâ pritu unâ țeremonie militarâ ş-relighioasâ andreaptâ la Monumentul a Eroilor Marinari ditu Parcul Vâsillelu Mihai I. Evenimentili di Dzuua ali Marinâ s-bitisirâ tu tutâ vâsilia cu țeremonia di lumbărdzâ a nafțâloru.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 21.07-27.07.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 21.07-27.07.2024

    Andamusea ali diplomație româneascâ 2024
    “România agiumsi, tu dechenilu dit soni, un actor reghional, evropean şi internaţional di pistusini, activ şi tiñisit, un dealihea furnizor di stabilitati şi securitati” – cundille caplu a statlui român, Klaus Iohannis, la Andamusea di cathi An ali Diplomație Românâ, ți-ll adună ti dauâ dzâli București șefañilli di misiuni diplomatiți, șefañilli a ufițiilor consulari şi directorlli a institutilor culturali româneşțâ. Prezidentul lâ dzâsi a diplomaţlor româñi că mărlli scupadz di politicâ externâ armân ma largu anvârtușearea a rollui şi a influenţâllei tu UE şi tu NATO, fâțearea ma ahândoasâ a parteneriatlui strateghic cu SUA şi diversificarea a dialoglui bilateral cu partenerlli di pi tuti continentili.
    Klaus Iohannis dzâsi că andrupaști ma largu proțeslu di lârdzeari ali UE, iara ca stat membru al NATO, Bucureștiul ari un rol constructiv şi di factor ți s-țânâ tu zigâ, hiindalui un furnizor di securitati şi di stabilitati. Ș-aderarea la Schengen fu adusâ aminti la andamusea a diplomaţlor româñi, prezidentul cundille că scutearea a controalelor şi la sinurli terestri armân un scupo di amprotusa. Idyealui ș-aderarea a vâsilillei la OCDE, contextu tu cari șeflu a statlui angâsâi la criștearea a gairețlor interinstituţionali ti bitisearea cu hâiri a aluștui proțes tu nai ma șcurtul chiro.

    România și trițearea la energhia veardi
    “Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi competitivitati economicâ va s-putem s-adrăm jgllioata dit soni ti alantu scupo di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu arastea a andamusillei a Parteneriatlui ti Lucru Deadun Transatlantic tu Energhie şi Climâ di București, iu loarâ parti reprezentanţâ a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti. România ș-feați ma buni capațitățli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria și Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan și Georgia, iara ta s-agiungâ ma sârcoasâ la şocuri reghionali ică globali investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi caftâ fâțearea diplâ a capațitățlor nucleari, dzâsi nica premierlu.
    Aestu adusi aminti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor ditu Amarea Lai și scoasi tu migdani andruparea datâ di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ. Tu arada a forumlui fu simnatâ ș-unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ di ma ninti pi cârbuñi easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ.

    Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ tu Românie
    Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ furâ aflati aproapea di localitatea Plauru di Tulcea (câsâbă tu not-apirita ali Românie), dupâ atacurli ditu noaptea di marţâ câtâ ñercuri pisti infrastructura țivilâ şi portuarâ ditu Ucraina, deadi tu șteari Ministerlu ali Apârari Naţionalâ di București. Alti trei droni agiumsirâ tu spaţiul aerian românescu şi gioi noaptea, cându Arusia ahurhi diznău atacurli. Tu ațeali dauâ nopţâ, a duñeauâllei ditu reghiuni âlli si pitricurâ mesaji RO-ALERT, iara Forţili Aeriani Români pitricurâ aeronavi militari ta s-mutreascâ și s-monitorizeadzâ ți s-fați. A omlui ți u ari borgea ti emburlâchi ali Ambasadâ Aruseascâ Bucureşti âlli si gri la Ministerlu di Externi, iu âlli si dzâsi că autoritățlli români câtâyursescu sertu aesti aguderi militari şi fu cundillat caracterlu iresponsabil a lor. Tu arada a llei, NATO dzâsi că nu veadi tu aesti goadi militari niți un semnu di vârâ atacâ faptâ castine di Moscova pisti teritoriul ali Alianţâ, un comentariu ți lu ari adratâ ș-tu alti ahtări arădz.

    Xeri mari tu Românie
    Ti ispetea a xerillei mari, apa s-da maș ti niscânti sâhăț tu ândauâ suti di câsâbadz ș-hori ditu Românie. Mulțâ agricultori dzâc că-și chirurâ birchetea, ma multu aclo iu nu pot s-adapâ loclu, iara ta sâ-lli agiutâ oamiñilli zñipsiț, autoritățli zburăscu cu bănțâli ta s-aflâ cearei ti anvâlearea a ratilor ș-a tocurlor la creditili ti fermierlli ți vedu zori di sibepea a xerillei. Aesti lucri s-fac anda loclu zñipsit pânâ tora easti di vârâ dauâ milioani di ihtări la misur ș-oclliul-a-soarlui ş-di 100.000 di ihtări la gârnu ş-rapiţâ. Hâbărli di la spețialişțâ nu suntu ici buni niți ti chirolu ți va s-yinâ. Tora di oarâ, gradlu di umpleari a aților 40 di lacuri di acumulari ditu vâsilie dipusi niheamâ sum 80%, iar spețialișțâlli di la „Apili Români” luyursescu că tendinţa di scâdeari va s-ducâ ninti. Debitlu ali Dunâ tu intrata tu vâsilie easti sum media multianualâ a meslui alunar, ama nu sunt cripări di alimentari ti Chentrala Nuclearâ di Cernavodâ.

    Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți
    “Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți easti unâ furñie di pirifañ ti noi tuţ şi hiu siyur că tu aesti dzâli amplini di emoţii va s-him cama aproapea un di alantu. Sportul fați parti ditu ațea ți him noi ca mileti, identitati dezvoltatâ şi adratâ cama di unâ etâ, cu rezultati ți armasirâ ș-adzâ reperi la livel internaţional”, dzâsi prezidentul Klaus Iohannis Paris, gioi, la inaugurarea a Casâllei ali Românie, dișcllisâ la sediul ali Ambasadâ ali Românie tu Franție/Galie, cu unâ dzuâ ninti di țeremonia di ahurheari a Agiocurlor Olimpiți di Vearâ. “Sportivlli ți suntu Paris au borgea s-ducâ ma largu pirmithlu ali protâ nișani ți u lo România la Agiocurli Olimpiți, tu 1924, tut tu capitala ali Franţie/Galie, dzâsi prezidentul a Comitetlui Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot s-nu minduescu câ, aoa ș-100 di añi, tut Paris, dișcllisim aestâ cali cu unâ nișani di bâcâri, iara noi avem tora mșata borgi s-duțem ma largu aestu pirmith di avuțari a yiștearillei ali Românie cu ma multi nișăñi olimpiți și s-nâ hârsim di unâ nauâ ediţie a Agiocurlor Olimpiți di cama analtul livelˮ. Lotlu ali Românie la astrițearea ți va s-bitiseascâ tu 11 di agustu easti adrat ditu 106 sportivi.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

    droni, Agiocurli Olimpiti Paris 2024, Klaus Iohannis, MApN, Arusia, Team Romania

  • Andamusea ali diplomaţie româneascâ

    Andamusea ali diplomaţie româneascâ

    Aproapea di bitisita a aților 10 añi di mandat prezidenţial, Klaus Iohannis lo parti, ti ațea dit soni oarâ, la andamusea cu şefañilli di misiuni, ufiții consulari şi directorlli ICR cu arastea a Andamusillei di cathi an ali Diplomaţie Româneascâ. Uidisit cu spusa a caplui a cratlui, România agiumsi, tu aestu dețeñiu di ma nâpoi, un actor reghional, evropean şi internaţional di pistusini, activ şi tiñisit, un dealihea furnizor di stabilitati şi securitati.

    El lâ dzâsi a diplomaţlor româñi câ scupadzlli mări dit politica externâ armân ma largu ânvârtușarea a rollui ş-a influenţâllei tu Uniunea Evropeanâ ş-tu Alianţa Nordu-Atlanticâ, fâțearea ma sânâtoasâ a suțatâllei strateghicâ cu Statili Uniti şi fâțerea a unlui dialog di dauli părțâ, pi ma multi temi, cu partenerlli di pi tuti continentili.

    Prezidentul dzâsi că armâni un sturu vârtosu ti proțeslu di lârdzeari ali Uniuni Evropeanâ şi cundille că România va s-hibâ ma largu activâ ti andruparea a imnaticlui evropean ali Ucrainâ şi Republicâ Moldova. El adusi aminti că Bucureştiul andrupâ vârtos apofasea istoricâ mutrindalui dișcllideara a pâzârâpserlor di aderari la Uniunea Evropeanâ cu ațeali dauâ stati vițini, apofasi aprucheatâ tu andamusea a Consiliului Evropean ditu 14-15 di andreu di anu. Tu ți mutreaști Ucraina, nica ditu prota dzuuâ a polimlui, România fu acutotalui solidarâ și lo vârtoasi meatri multidimensionali ti andruparea a elli, cundille Iohannis.

    Ti dumeniili a securitatillei ş-apârarillei, ca stat membru ali NATO, România ari un rol constructiv şi di factor ți u țâni ziga, hiindalui un furnizor di securitati şi di stabilitati, luyurseaști liderlu di Bucureşti. Tu minduita al nâs, România s-hârseaști tora di nai ma analtul grad di apârari şi protecţie ditu tutâ istoria a elli.

    Trâ Parteneriatlu Strateghic cu Statili Uniti, ca sturu di thimelliu a politicâllei externâ ali Românie, Iohannis dzâsi că agiumsi tu aestu chiro ma vârtos ș-ma di pistusini. Pi di altâ parti, caplu a statlui cundille că tu ațelli 10 añi di mandat fu cu unâ mengâ ahoryea ti anvârtușarea a suțatilor și a ligâturlor strateghiți bilaterali cu statili di cari nâ aproachi idyili axii şi sinferuri, cata cum suntu Ghirmânia, Franţa/Galia, Spania, Italia, Polonia.

    Temâ spusâ diznău şi scupo nica nibâgat cu practico acutotalui, aderarea la Schengen fu scoasâ tu migdani și estanu la andamusea a diplomaţlor româñi. Prezidentul luyurseaști că aderarea ali Românie la spaţiul Schengen cu sinurli aerieni şi maritimi agiumsi unu importantu sucțesu di etapâ şi cundille că scutearea a controalilor ş-la sinurli terestri armâni unu scupo di amprotusa. “Amu cândâseara că va s-apruftusim s-duțem pân tru cap aestâ gaireti colectivâ ti hârilâtica nu maș a țetăţeñilor româñi, ama ș-ali Unie cama cu prucuchie ș-fârâ cheadiți artifițiali”, cundille caplu a statlui.

    Un altu obiectiv di amprotusa tu politica externâ easti apruchearea a vâsilillei la Organizaţia ti Lucru deadun şi Dezvoltari Ecunomicâ. El angâsâi ti criștearea a gairetillei interinstituţional trâ bitiseara cu hâiri a aluștui proțes, cât s-poati, tu nai ma șcurtul kiro.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.07-20.07.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.07-20.07.2024

    Recordu meteo tu Românie – nai ma lunga dalgâ di câñinâ
    România avu nai ma lungul cod aroșu di câñinâ dit istoria a misurâtorlor meteorologhiți. Gioi, s-bitisi ațea dit soni tâmbihi di ahtari turlie ți eara ti niscânti giudeți ditu notlu a vâsilillei, prit cari ș-capitala. Maximili termiți tricurâ di 40 di gradi Celsius, iara tu nopțâli tropicali temperaturli nu dipusirâ sum 25 di gradi. Disconfortul termic fu dip mari, iara indițili temperaturâ-nutie tricu praglu critic di 80 di unităț. A că tora di oarâ scadi, câldura multu mari zñipsi sânâtatea la mulțâ oamiñi, numirlu aților ți avurâ ananghi di intervenţii di urghenţâ tu tutâ vâsilia fu di dzăț di ñii și s-anregistrarâ și ndoi morțâ.
    Furnizarea cu apâ bunâ te-a beari fu unâ cripari ti suti di localităţ. Tu aesti dzâli, rezerva di apâ scâdzu, iara autoritățli dit suti di localităț deadirâ maș ti ndauâ sâhăț apâ tu dzuuâ i la ma multi dzâli. Tutnâoarâ, sistemlu energhetic fu zñipsit, iara aprinderli a vegetaţillei s-feațirâ dipriunâ ş-pi locuri mări.

    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, la andamusea CPE dit Marea Britanie
    Şeflu a statlui român, Klaus Iohannis, zburâ, gioi, ti lucurlu deadun tu dumenea ali energhie ş-ti andruparea ma largu ali Ucrainâ, tu patra andamusi a Comunitatillei Politicâ Evropeanâ. Evenimentul iu loarâ parti lideri dit cama di 40 di craturi s-feați tu Marea Britanie. Klaus Iohannis soasi tu migdani că acțiunili ti ânvârtușari a lucurlui deadun tu dumenea ali energhie ş-a conectivitatillei suntu scupadz di simasie ti fâțearea ma sânâtoasâ a rezilienţâllei naţionalâ ş-evropeanâ, tu unu contextu zñipsit di alâxerli climatiți, ama ș-di evoluţii cata cum suntu ațeali dit Ucraina, ți u spusirâ diznău ananghea ti acţiunea di ângrâdeari a dependenţilor strateghiți.
    Prezidentul Iohannis scoasi tu padi gairețli ali României ti andruparea aluștor dumenii, cata cum și rollu ali vâsilie la livel reghional, tamam prit unâ implicari cama activâ tu proiectili la Amarea Lai. Uidisit cu Administraţia Prezidenţialâ, Klaus Iohannis cundille simasia ânvârtușarillei a ligâturlor energhetiți la livel naţional şi reghional şi a dezvoltarillei ali infrastructurâ energheticâ, ți duc la independenţa energheticâ la livel european. Tutnâoarâ, tu marja a andamusillei, s-feați și adunarea a liderilor dit Românie, Marea Britanie, Polonie, Galie/Frânție şi Ghirmânie cu prezidentul ali Republicâ Moldova, Maia Sandu. Liderilli dit aesti vâsilii u dzâsirâ diznău apofasea ti andruparea a Chișinâul ti umplearea a scupadzlor tu ți mutreaști irinea, prucuchia ş-dimucraţia.

    Doi româñi tu cumândârsirea a PE
    Doi dit ațelli 14 vițeprezidențâ a năului Parlamentu Evropean suntu româñi. Easti zborlu di Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță, ți furâ alepțâ marțâ, tu prota şedinţâ a leghislaturillei. Victor Negrescu candidă ditu partea ali parei a suțial-dimocraţlor, iara Nicolae Ştefănuţă dit partea ali parei a Verdzâlor. Doilli s-hârsirâ di andruparea a majoritatillei parlamentarâ adratâ anvârliga di popularlli, suțial-dimucraţlli şi liberalli di Renew.
    Tu ilichii di 38 di añi, Victor Negrescu reprezentă România ti potisea di membru a Parlamentului Evropean anamisa di añilli 2014-2017 și dit 2020 pânâ tora. El avu ș-alti roluri administrativi tu leghislativlu evropean, cata cum ațea di chestor. Nicolae Ştefănuţă, eurodeputat ahurhindalui dit 2019, lo mandatlu di tora candidândalui ca independentu şi fați parti ditu pareia a Verdzâlor.

    Misuri ti alâxearea a numirlui di ursi dit Românie
    Tu sesiunea extraordinarâ ți s-feați, plenlu a Camerâllei a Deputaţlor di București apruche, luni, cu mari majoritati proiectul di nom anchisit di UDMR (partenerlu di ma ninti la guvernari al PSD şi PNL), ți alâxi leghislaţia tu ți mutreaști avinarea ti vâtâmarea a ursilor, documentu votat anu tu Senat. Proiectul pruveadi, ti añilli 2024 şi 2025, posibilitatea a vâtâmarillei cu tufechea a cama 400 di ursi cafilii. Acțiunea leghislativâ yini dupâ șcurtu chiro di la taxiratea ditu munțâlli Meridionali, cându unâ tinirâ featâ di 19 añi muri pi unâ cali di munti dupâ ți fu atacatâ di unâ ursâ.
    Premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că prit alâxearea a nomlui nu va s-da libir la vâtâmarea a ursilor, ași cum adunâ gaile niscânti organizații guvernamentali, intervenţiili leghislativi minduescu s-agiutâ s-nu mata s-facâ canâ atacâ pi oamiñi şi niți zñii tu nicuchiratili a oamiñilor. Tu arada a lui, senatorlu UDMR Tánczos Barna, ațel ți anchisi proiectul, dzâsi că easti ananghi di unâ intervenţie preventivâ, aşa cum s-fați tu tuti craturli membri dit UE, iu ari un numir mari di ursi cafilii.

    Prezidentul ali Românie âlli apruche pi sportivilli ți llia parti la Agiocurli Olimpiți di Paris
    Prezidentul Klaus Iohannis âlli apruche, ñiercuri, la Pâlatea Cotroceni pi sportivilli ți va s-reprezintâ România la Agiocurli Olimpiți di Paris. Şeflu a cratlui âlli deadi hlambura a vâsilillei ali echipâ olimpicâ ți ari 107 sportivi. Klaus Iohannis dzâsi, cu furnia aesta, că performanţa di livel olimpic s-adarâ pritu multu lucru, cu multâ apofasi, disțiplinâ ş-mirachi. S-aduțem aminti că Nadia Comâneci easti tu unâ carti cu caduri ți zburaști di Agiocurli Olimpiți di Vearâ, tipusitâ cu ndauâ dzâli ninti di competiţia ți va s-ahurheascâ Paris.
    Cartea cu numa „Ațelli dit soni iroi. 100 di momenti a leghendilor olimpiți”, cartea easti unu semnu di tiñie ti sportivilli ti anami şi scoati tu padi momentili di niagârșari di la cathi olimpiadâ. Un episod ti mirachi scosu tu migdani tu carti easti prota notâ 10 datâ vârâoarâ la gimnasticâ, prit cari românca di 14 añi ciudusi Agiocurli di Montreal ditu 1976, tamam şi tabela di marcaj, ți nu eara adratâ ti un ahtari scor, ama aspusi nota unu. Nadia apruche tu câsâbălu Montreal şapti noti di 10, cu care amintă trei medalii di malmâ, unâ di asimi ş-unâ di bâcâri.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

    Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru

    Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili, tu perspectiva a scrutinlui ditu 9 di cirișaru – cându, ti prota oarâ tu Românie, va s-țânâ tu idyiul chiro ș-alidzerli evroparlamentari. 15 formațiuni politiți ș-dipusirâ pânâ tora listili di evrodeputaț, concurati di șapti candidaț independențâ, iara tora partidili politiți, alianţili, organizaţiili a țetâţeñilor ți țânu di minorităţli naţionali ş-candidaţlli independenţâ potu, pânâ tu 30 di apriru, niadzâ noaptea, s-depunâ candidaturli ti alidzerli locali. Uidisitu cu ațelu ditu soni Evrobarometru, tipusitu ñiercuri, naetea di vot a româñilor la alidzerli europarlamentari criscu cabaia andicra di aua ș-ținți añi. România ânreghistreadzâ daua nai ma marea crişteari tu aestu olanu, dupâ Cehia, agiungândalui la 74%, ți va s-dzâcâ 19 puncti proțentuali ma multu andicra di scrutinlu di ma ninti. Ma di simasie ti româñi easti, ama, votlu ti alidzerli naţionali, ti cari 63% spunu că ari unâ simasie multu mari.

    Ti Schengen, Ucraina ș-Israel, la Consiliul Evropean di Bruxelles

    Prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că va ta s-andreagâ câtu cama-ntroarâ cripărli ți țetăţeñilli româñi nica li au pi aeroporturli a niscântoru vâsilii evropeani, a că România intră, tu bitisita a meslui ți tricu, tu Schengen cu sinurli aeriani. Declarația fu faptâ ninti di summitlu evropean di Bruxelles, iu un raportu câftatu di Consiliu cundille ananghea ti integrarea pân’ di mardzinâ ali Românie ş- Vâryârie tu Spaţiul Schengen, ca apofasi cari va s-da silâ la pâzarea unicâ. Tutnâoarâ, Sofia, iu s-adunarâ, gioi, cu minișțrâlli român ș-vâryaru di Interni, comisarlu evropean ti Afaceri Interni, Ylva Johansson, dzâsi că ari nâdie că estan va s-hibâ apufusitâ unâ datâ salami ti aderarea acutotalui a ațiloru dauli vâsilii, aşi cumu pripuni Comisia Evropeanâ. Tu arada a dzuuâllei di lucru a Consiliului di Bruxelles eara tricutâ catandisea di Ucraina – vâsilie ți ari ananghi di agiutor militar ma mari și s-ampuliseaști cu problemi tu infrastructura energheticâ dupâ bombardamentili fapti di Arusia, ama și catandisea mintitâ ditu Orientul di Mesi. Ațeali 27 di stati ali UE âlli câftarâ a Israelului dânâsearea unâșunâ a alumtâllei tu Cumata Gaza şi dișclliddearea a câilor di acțes ti agiutoarili uminitari, cata cumu și silighearea a tâtâloru ostatițlor di câtrâ Hamas. Tu idyiul chiro, liderlli evropeañi dzâsirâ că Uniunea va s-llea ș-ma multi meatri restrictivi contra a Iranlui, maxus tu ți mutreaști livrărli di drone ş-racheti. Lideri ditu lumea tutâ, nica ș-ditu Românie, câtâyursirâ ataca ți nu s-ari faptâ ninti anchisitâ di Iranu tru Israel aua ș-unâ stâmânâ, ca apandisi la vâtâmarea, tu Damascu, a ma multor ofițeri iraniañi tu unâ atacâ ți easti arcatâ pi zverca a Israellui. Ca apandisi, gioi noaptea, Israellu atacă zoni ditu ascâpitata a Iranlui iu ari unâ bazâ militarâ iranianâ ș-ma multi obiectivi cari țânu di programlu nuclearu iranianu. Explozii/plâscâneri di topi furâ fapti ș-tu Irak și Siria, vâsilii iu opereadzâ miliții șiiti pro-iraniani.

    Vizitâ di lucru a premierlui Marcel Ciolacu tu Orientul di Mesi

    Premierlu Marcel Ciolacu feați, stâmâna aesta, unâ vizitâ di lucru tu Qatar ș-Emiratili Arabi Uniti, cu scupolu ti anvârtușarea a componentâllei icunomicâ, maxus aduțearea a investiţiilor tu Românie. Dusu cu unâ importantâ delegație guvernamentalâ, ufițialul românu dzâsi că ari mirachi ta s-agiungâ România poarta di intrari a investiţiilor aluștoru vâsilii tu UE. El avu andamusi cu reprezentanțâlli a niscântor companii relevanti cari investescu la livel global tu tehnologhie, energhie, agriculturâ, sânâtate, industria IT și comunicații. Moabețli avurâ tu amprotusea, tutnâoarâ,  aduțearea a investițiilor tu infrastructura aerianâ ș-portuarâ. Pi ninga coordonata economicâ, vizita tu ațeali dauâ vâsilii ditu Orientul di Mesi avu ș-unâ di simasie dimensiuni politicâ, protlu-ministrul român avândalui moabeț tu nai ma analtul livel emu Doha, emu Abu Dhabi. Tutnâoarâ, delegația di București s-andâmusi cu membri a comunitâţlor di româñi.

    FMI alâxeaști criștearea icunomicâ ali Românie

    Fondul Monetar Internaţional alâxi tu scâdeari luyurserli tu ți mutreaști criştearea icunomicâ româneascâ di estanu, di la 3,8% la 2,8%, anda icunumia mondialâ, va s-creascâ niheamâ ma pțânu di cumu fu minduitâ di prota, cu 3,2 proțenti – scoati tu migdani nai ma năulu raportu a instituţillei finanțiarâ internaţionalâ, tipusitu Washington. Uidisitu cu instituția finanțiarâ internaționalâ, criștearea a conflictului dit Orientul di Mesi riscâ s-ducâ la criștearea a pâhadzloru la energhie ş-alimenti. România va s-ânreghistreadzâ estanu, luyurseaști Fondul, unâ inflaţie di mesi anualâ di 6% ş-di 4 proțenti tu 2025. Tu ți mutreaști defițitlu di contu curentu, FMI s-aşteaptâ la ţânearea aluștui la 7,1% ditu PIB estanu, idyiului cu livelul minduit tu sumedru ş-cu ațelu di anlu ți tricu.

    România la Bienala di Artâ di Veneție

    Ministrul român a Culturillei, Raluca Turcan, lo parti la inaugurarea a atelierlui di mozaic ditu arada a Nauâllei Galerie a ICR Veneţia, proiectu ditu cânâscuta Bienalâ ditu câsâbă, furnie cu cari bâgă oarâ că aestu spaţiu tindi multu prezenţa culturalâ a Românillei şi fați ma bunu dialoglu artistic internaţional. Atelierul aduți deadun artişțâ ditu Românie, deadun cu tiniri artişțâ ditu Republica Moldova, tu ațelli şapti meși ali Bienalâ. România ari dauâ spaţii expoziţionali la Bienala di Artâ di Veneţia: spaţiul ți lu ari ditu 1938 tu Giardini della Biennale ş-Naua Galerie, tora alâxitâ tu spaţiu di lucru artistic. Ministrul adâvgă că, estanu, tema a Bienalei, ‘Xeñi iuțido/Foreigners Everywhere’, aduți aminti că, cu tuti că suntu ahoryea, oamiñilli sunt ligaț pritu creativitati ş-artâ şi trecu, ași, sinurli gheografiți ş-culturali. Uidisitu cu spusa ali Ralucâ Turcan, aestu averu iasi tu migdani tu expoziţia ‘Ți easti lucurlu/What work is’ ți reprezintâ România la Bienala di Artâ di estanu.

    Autor: Corina Cristea

    Apriduțearea: Aurica Piha

     


    bienal di arta di Venetia
    , Bruxelles, Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu, Schengen, scrutin

  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

    Ti yiștearea a Românillei, tu Bruxelles

    Parlamentul Evropean apruche, gioi, unâ rezoluţíi pritu cari âlli caftâ ali Arusíi s-da nâpoi acutotalui yiștearea naţionalâ a Românillei, ți u țânu paranomu. Aestu easti un caz internaţional ți nu s-ari faptâ altâ oarâ, ta s-lliai para nomu rezervili di malmâ ş-lucri di patrimoniu ş-easti unu lucru la cari totna s-mindueaști suțietatea româneascâ -cundillarâ eurodeputaţlli.

    Uidisitu cu rezoluţia, Parlamentul hâristusi ti gairețlli ali Uniuni Evropeanâ ta s-veaglli patrimoniul naţional, cultural ş-istoric, pritu bâgarea tu practico a leghislaţillei şi a mecanismilor di cooperari cari reglementeadzâ darea nâpoi a lucrilor culturali ş-di patrimoniu loati para nomu di pi teritoriili a vâsiliilori ali Uniuni, cata cum copuslu ti combaterea a traficlui cu lucri culturali. Eurodeputaţlli âlli caftâ a Comisillei Evropeanâ ş-a Servițiului Evropean di Acţiuni Externâ s-bagâ darea nâpoi a patrimoniului naţional român pi aghenda bilateralâ diplomaticâ ți reglementeadzâ ligâturli UE-Arusia, unâ-ș-unâ ți contextul reghional va s-da izini la ahurhearea diznău a dialoglui politic anamisa di aesti părţâ.

    Tu chirolu a Protlui Polimu Mondial, anamisa di 1916 şi 1917, România âlli pitricu ali Arusíi ţaristâ, soațâ, yiștearea naţionalâ (ți avea multâ malmâ, lucri di partimoniu, colecţii di artâ, stulii, arhivi), ta s-hibâ afiriti ma s-hibâ acâțatu teritoriul naţional di trupili a ehtsrâloru ghirmañi, avstro-ungari, vâryari ș-turțâ. Dupâ yinearea la puteari  a reghimlui bolșevic thimillusitu di Vladimir Ilici Lenin, Arusia țânu cu zorea yișterea ș-nu vru s-u da nâpoi, iara nai cama marea parti ditu lucârli axiziti nu furâ turnati pânâ tora. Ti problema a turnârillei ali Yișteari sâ zburâ, fârâ succes, chiro di dețenii, di unâ comisíi mixtâ româno-aruseascâ.

     

    Di prezidentul Iohannis, la NATO 

    Prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, va ș-bitiseascâ, tu 2024, doilu mandat prezidenţial di cinci ani la cari Constituţia âlli deadi ândreptu. Şi, lucru minduit di mulţâ, el ş-aspusi, marţâ, candidatura la pothisea di secretar gheneral ali NATO. Pothisi, ți, tut anlu aestu ş-tut dupâ un dețeniu, va u alasâ norvegianlu Jens Stoltenberg.

    Ți-lli da-ndreptu al Iohannis la şefia ali alianţâ politico-militarâ nai ma vârtoasa ditu istuoríi suntu, dzâți elu, achicâsearea ahândoasâ a provocârilor cu cari s-alumtâ aesta, cata cumu ş-performanţili tu NATO a Românillei, viținâ cu Ucraina acâțatâ di trupili aruseșțâ. “Tu unu contextu di securitati mintitu, vâsilia a noastâ s-aspusi unu sturu di stabilitati tu reghiuni” – dzâsi nica şeflu a statlui, adâvgândalui câ vini oara România sâ-şi llea unâ borgi ș-ma mari tu arada a structurlor di cumânduseari euroatlanticâ.

    Ditu câti știmu tora, di oarâ, prezidentul a Românillei va lu-aibâ contracandidat la şefia NATO premierlu olandez Mark Rutte, ți ș-elu s-tradzi ditu politica naţionalâ. Elu paris-hibâ ma vrutu câțe ari andrupâmintul a mărilor puteri ditu NATO: Statili Uniti, protlu tu arada a membriloru isa ditu Alianţâ, Marea Britaníi, Franţa ş-Ghirmânia. Ama alidzearea s-fați pritu consultări diplomatiți anamisa di tuti statili membri, iara apofasea esti datâ tu padi maș cându s-agiundzi la un consensu ti un singur candidat. Iara Rutte, nu para easti vrutu tu canțelariili ditu Turchíi, Româníi, Ungaríi/Mâgiríi ică Vâryâríi, sh-easti tora alargu di aestâ unanimitati.

     

    Di Ucraina, fârâ trupi româneşțâ

    România nu va s-pitreacâ alumtâtori tu Ucraina – spusi, tut marţâ, prezidentul Iohannis, dzâcândalui câ Ucraina nu easti membru NATO, dirmi nu poati s-hârseascâ di prezenţa a trupilor ali Alianţâ “Noi andrupâmu Ucraina tu multi turlii şi-va s-adrămu ași ș-ma largu” – cundille şeflu a statlui. “Unâ posibilâ pitrițeari di alumtâtori tu Ucraina nu poati s-hibâ acâțatâ tu isapi sum mandat NATO, câțe Ucraina nu easti aliat NATO” – dzâsi Iohannis nica unâ oarâ. El adâvgă câ “ma s-facâ achicâseri bilaterali anamisa di un stat ş-Ucraina, pi ițido temâ, eali va s-hibâ tiñisiti.”

     

    Di icunumíi, la OCDE 

    Icunumia a Românillei poati s-aibâ unâ crişteari di 3,1% anlu aestu ş-di 3,3% anlu ți yini – dzâsi secretarlu gheneral a Organizaţillei ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ (OCDE), Mathias Cormann. El aspusi că instituţia ți u cumândâseaști luyursești unâ scâdeari a inflaţillei, ta s-ducâ ma largu proțeslu di convergenţâ a Românillei, cu unâ crișteari niacumtinatâ a standardilor di banâ ş-a pâradzloru, ama, ti scupolu aestu, va s-hibâ ananghi di reformi susto.

    Uidisitu cu secretarlu gheneral ali OCDE, țânearea a oamiñlor activi ti unu chiro ma lungu tu activitati va s-aibâ efecti pozitive ti icunumíi. Tutnâoarâ, easti ananghi di un grad di conformari fiscalâ ma mari. Ași cum dzâți secretarlu gheneral ali OCDE, angreacâ ş-filisearea acutotalui a fondurlor evropeani, ta s-creascâ productivitatea. România aproachi 28,5 miliarde di euro fonduri ti recuperari, un proțentu multu mari ditu PIB, ți lipseaști s-hibâ investit tu zona di infrastructurâ ş-di transportu – dzâsi nica Mathias Cormann.

     

    Di vizi, cu Simona Halep 

    Giucâtoarea românâ di tenis Simona Halep fudzi luni Miami, iu va s-gioacâ protili meciuri ufițiali dupâ cama di unu anu ş-giumitati di suspendari, di itia a unlui ași-spus dopaj. Tu unâ postari pi unu singiru di suțializari, numirlu unu di ma ninti a tenisului feminin mondial âlli hâristusi ali Ambasadâ a Statilor Uniti ti andrupâmintul ți-lli lu deadi ta s-llea viza emu ea, emu echipa a llei. Tutnâoarâ, giucâtoarea di tenis âlli ângâsâi româñlli ta s-andrupascâ programlu Visa Waiver. Ași, ea lâ gri ațiloru ți au vizi, s-li adarâ diznău, tamamu ș-pritu poştâ. Tu ahtari turlíi va s-creascâ rata di vizi aprucheati, unâ condiţíi di simasíi ta s-intrâ România tu aestu program di acțes libiru tu Statili Uniti. Turneulu di Miami va s-ahurheascâ tu dzuua di 17 di marțu.

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

    Congreslu a Partillei Popularâ Evropeanâ (PPE), București

    Cama di 2000 di delegaț ditu 40 di vâsilii, pritu cari ş-13 şefañi di statu ş-di chivernisi, prezidențâ di partii ș-comisari evropeañi, loarâ parti, ñercuri ș-gioi, București, la Congreslu a Partielli Popularâ Evropeanâ. Ursula von der Leyen fu aleaptâ cu furñia aesta candidatâ a PPE la prezidințillea a Comisillei Evropeanâ. Tu arada ali unâ conferinţâ di presâ, ea dzâsi că scupolu easti țânearea ma largu ali unâ Uniuni Evropeanâ vârtoasâ și siyurâ, iriñeaticâ ș-tu prucuchíi, dimucraticâ ş-unitâ. Ea dzâsi nica că “a prezidentului arusu Vladimir Putin nu lipseaști sâ-lli si da izini s-amintâ polimlu pritu cari mindui s-alâxeascâ diznău, cu zorea, sinurli.” Candidata PPE lu spusi iarapoi andrupâmintul ti Ucraina, ti yinitorlu evropean a llei ș-tâxi tu idyiul chiro că va s-ducâ ma largu alumta contra a alâxearillei climaticâ.

    Tu prota dzuuâ a Congreslui di Bucureşti, Partia Popularâ Evropeanâ vulusi isa cu tuț membrilli unu manifestu electoralu tu cari caftâ ta s-hibâ aprucheati acutotalui ș-România ş-Vâryâria tu spaţiul Schengen. Documentul lo nica ș-votlu a popularilor ditu Afstríi, vâsilíi a curi canțelar, Karl Nehammer, ș-el ditu idyea fumealli politicâ, s-âncuntră, pânâ tora. București, prezidentul PPE, Manfred Weber, dzâsi diznău că România ş-Vâryâria tiñisescu acutotalui tuti criteriili. Aduțemu aminti că, tu andreu, anlu ți tricu, Consiliul a Uniunillei Evropeanâ votă intrata a Românillei ș-a Vâryârillei tu Schengen maș aerian ș-maritim, ditu marțu 2024. Andamusea fu andreaptâ avândalui ca nicuchiri Partia Naţional Liberalâ, la co-guvenari tu Româníi, tu parteneriat cu Partia Popularâ Evropeanâ. Bucureştiul fu nica nicuchiru a unlui congres a Popularilor Evropeañi tu sumedru 2012.

     

     

    Andrupâmintu-mplinu ti aderarea a Românillei la Schengen

    Tu gairețli a llei di aderari-mplinâ/pân di mardzinâ la spațiul Schengen, România ari ș-andrupâmintul a Belgillei, cari u ari tora prezidențillea a Consiliului ali Uniuni. La Consiliul di Justiţíi ş-di Afaceri Interni, di stâmâna aesta, di Bruxelles, ministrul ti Lucri di Nuntru, Annelies Verlinden, cundille că prezidențillea belgianâ a Consiliului UE ma largu va s-cilâstâseascâ ti unâ aprucheari-mplinâ la Schengen a aților dauâ vâsilii, tu sinfuníi cu urnimiili a Comisillei Evropeanâ.

    Dusu la Consiliu, ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, cundille că Bucureștiul lureadzâ chiola ti vigllearea a sinurloru ş-alumtâ contra a migraţillei ți s-fați contra a nomlui tu Româníi. El dzâsi că România ñicură migraţia cu vârâ 60% tu anlu ți tricu ș-adâvgă: “ma s-mutrimu la catastisea terestrâ/di pi locu, videmu că România poati s-anvârtușeadzâ zona Schengen ş-nu easti ndreptu dotu s-himu maș parţial integraţ tu spaţiul Schengen”. Bruxelles, ministrul român vulusi cu omologlu a lui vâryaru ş-cu comisarlu evropean ti lucri di nuntru unâ nauâ aradâ di colaborari ti managementul a sinurloru. Ațeali dauâ stati au tora un plus di 85 di miliuni di evradz ti criştearea a capacităţlor.

     

     

    Andamusili a prezidentului Klaus Iohannis

    Prezidentul Klaus Iohannis zburâ, gioi, București, cu canțelarlu afstriacu Karl Nehammer, iara dupâ andamusi, şeflu a statlui scrisi pi unu singiru di soțializari că proțeslu di aderari-mplinâ a Românillei la Schengen va s-ducâ ninti pânâ va s-bagâ tu pratico aestu scupo. “Uniunea Evropeanâ lipseaști s-hibâ unitâ, vârtoasâ şi tu prucuchii, prosperâ, iara dapoaia intrata a vâsilillei a noastâ tu spaţiul di libirâ urdinari va s-anvârtușeadzâ nica ma multu securitatea evropeanâ ti hâirlâtichea a tâtâloru cetâţeñilor”, dzâsi prezidentul a Românillei.

    Canțelarlu ali Afstrii dzâțea, tu moabetea ți u țânu dinintea a partițipanţâlor la Congreslu PPE, că sinurli a Uniunillei au ananghi di finanţari ş-di proțeduri di azil bâgati irushi tu practico trâ ațelli ți suntu paranomu pi teritoriul comunitar ta s-poatâ s-hibâ turnaț tu patrida a loru. Stâmâna aesta, șeflu a statlui avu unâ andamusi, București, ș-cu omologlu a lui ditu Republica Moldova viținâ, Maia Sandu. Ma ninti, ș-premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu Maia Sandu, contextu tu cari spusi dzinău andrupâmintul “susto” ti imnaticlu ivropean a Chişinâului.

     

    Apofasi tu Camera a Deputațlor

    Camera a Deputaţilor apruche proiectul di nomu ți da izini ti andridzearea a alidzerloru  prezidenţiali tu meslu yizmâciuni. PSD şi PNL, ți cumândârsescu tora, s-achicâsirâ ta s-dizvârteascâ protlu turu a alidzerloru tu 15 di yizmâciuni, iara doilu tu 29, idyiul mesu. Actulu normativ fu contestatu di USR ş-Forţa a Dreaptâllei la Curtea Constituţionalâ, ți va s-acațâ tu moabeti tu dzuua di 20 di marțu sesizarea ali opoziţíi. Di Camera a Deputațlor ari tricutâ şi s-dusi ș-la promulgari ș-proiectul di nomu ți pruveadi ca a traficanţâloru di droguri di mari piricllu s-nu mata lâ si da pidepsi cu suspendari, iara  tranzacţionarea/darea-loarea di substanţi psihoactivi s-pidipseascâ cu hâpsanea/zândanea di la trei la dzți añi. Nu dipu tu soni, deputaţlli nu apruchearâ cu majoritati di voturi moţiunea simplâ bâgatâ di ministrul di finanţi, Marcel Boloş. Iniţiatorilli, USR ş-Forţa a Dreaptâllei, lu câtâyursirâ că bâgă taxa di 10% pi conțediili medicali. Alliumtrea, ministrul Boloş nu apruche stespurli ți âlli si bâgarâ și spusi că inițiativa ali poziţii easti politicianistâ.

     

    Simona Halep, azvindzeari parţialâ la Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne

    Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne âlli ñicurâ a giucâtoarillei di tenis Simona Halep, di farâ armâneascâ, pideapsa ti dopaj di la 4 añi la nauâ meși. Românca, ți ma ninti eara numirlu unu mondialu, ți amintă la Roland Garros şi Wimbledon ș-ți ari cama di 20 di alti trofei, poati s-toarnâ pi teren/chilimea veardi di agiocu, ti itia că suspendarea a llei provizorii ahurhi tu dzuua di 7 di sumedru 2022. Suspendarea fu apufusitâ ti dauâ ași dzâsi delicti sportivi – prezenţa tu urinâ ali unâ substanţâ niaprucheatâ ş-nereguli tu paşapoartea biologhicâ. Uidisit cu spusa a TAS, Halep vini dininti cu spunearea că, câlcarea a nomurloru antidoping fu faptâ fârâ nâetea a llei. Ea deadi tu giudico compania canadianâ ți adră suplimentili nutriţionali di itia a curi luyurseaști că fu testatâ pozitiv ş-caftâ despâgubiri/sâ-lli si pâlteascâ 10 miliuni di dolari.

     

    Autoru: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

     

  • Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA

    Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA

    Prezidentul american Joe Biden âlli hâristusi ali Românie ti borgea ți ș-u lo andicra di NATO tu aeșțâ 20 añi di anda agiumsi membrâ a Suțatâllei ş-ti rollu di lider tu reghiunea ali Amari Lai. „Astricut tuti aştiptărli”, dzâsi Biden, ți lu apruche, marțâ, la Casa Albâ, pi prezidentul Klaus Iohannis.

    Pritu temili ti cari sâ zburâ furâ ș-ațeali ti mutrearea ma ghini a suțatâllei strateghicâ bilateralâ, catastisea di pi partea ditu apiritâ ali NATO ş-ațea ditu Ucraina.
    „Nu pistipsescu s-aibâ parteneri NATO ți sâ-și loarâ unâ borgi ma vârtoasâ andicra di Suțata Evro-Atlanticâ cata cum feațirâ România şi Statili Uniti”, dzâsi prezidentul Biden tu dișcllidearea a andamusillei.
    „Ațea ți adrămu pânâ tora ș-ți va s-adrămu ș-di aoa ș-ninti deadun va s-angreacâ multu, nu maș ti Evropa, ama ti tutâ lumea. Adratu unu lucru ti anami! Agiutorlu ți-lli lu deaditu ali Ucrainâ easti salami, esti di simasie”, cundille liderlu di la Casa Albâ.
    El dzâsi nica că, tu aestâ oarâ, easti bâgat thimellu ti alanțâ 20 añi ți va s-yinâ ş-deadi asiguripseri că Statili Uniti ședu arada susto di România.
    Tu arada a lui, prezidentul Iohannis scoasi tu migdani, pritu alti lucri, că România nu maș că fu aprucheatâ tu NATO ş-că easti di 20 añi unâ pirifanâ membrâ a Suțatâllei, ama putu, tu idyiul chiro, s-lucreadzâ tu ți mutreaști ligâtura bilateralâ cu Statili Uniti, ți agiumsi tutu ma vârtoasâ.
    „Ti amârtii, tora, tema nai ma importanta easti s-aflămu unâ cali s-aduțemu diznău irinea tu Evropa. România da s-lucreadzâ câtu cama ghini ş-avemu rezultati ca baea buni, ama lipseaști s-aflămu călluri ta s-u anchidicămu Arusia s-amintâ polimlu cu Ucraina. Lipseaști s-himu unâ”, cundille Klaus Iohannis.

    Dupâ moabețli ditu Biroulu Ovalu, prezidentul român dzâsi că zburârâ ș-ti problema a ânvârtușamillei ali apărari antiaerienâ a Ucrainâllei.
    „Ș-prezidentul Biden adusi problema aesta tu moabeti ș-dzâșu că hiu dișcllisu ta sâ zburâmu ti ahtari lucru, ți va s-dzâcâ că lipseaști sâ zburăscu ș-mini, acasâ, tu CSAT, s-videmu cumu putem s-u scutemu-n capu luyuria: ți putemu s-dămu și, siyura, ți va nâ si da, câțe, dupâ minduearea a mea, ahtari lucru nu poati s-facâ, dirmi s-armânâ România fârâ apărari antiaerianâ. Mini pistipsescu că va s-aflămu unâ culai. Easti zborlu maș ti unu sistemu, easti unlu funcțional, ți va s-armânâ tu Românie, alanti suntu tu faze avansati di operaționalizari ș-di unu ahtari sistemu easti zborlu.”
    Prezidentul Biden hâristusi ș-că România fu nicuchira a tâbâbiiloru di așchirladz americañi.
    Autor: Eugen Coroianu
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Dzuua NATO tu Românie

    Dzuua NATO tu Românie

    Tu prota dumânicâ a meslui apriiru easti yiurtusitâ, tu Românie, Dzuua NATO, anda easti adusâ aminti apruchearea a vâsillei la Suțata Nordu-Atlanticâ. Estanu s-ancllisirâ 20 añi di-anda România fați parti ditu aestâ structurâ și 75 di añi di anda fu thimillusitâ aestâ suțatâ, nai ma vârtoasa alianţâ politico-militarâ ditu isturie, ți s-feați pi axiili a dimucraţillei, a libirtatillei individualâ şi a statlui di ndreptu, ași cumu dzâsi șeflu a statlui, Klaus Iohannis.

     

    Tu unu mesaj pitricutu cu aestâ furñie, prezidentul dzâsi că vâsilia easti unâ cu axiili dimucratiți ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ ş-lucreadzâ cu mintimineațâ la livellu a aliațloru, ca unu dealihea sturu di securitati şi stabilitati tu reghiunea ali Amarea Lai, ama ş-pi partea ditu apiritâ. „Avândalui unâ ligâturâ transatlanticâ vârtoasâ ş-unâ suțatâ salami anamisa di tuti statili membri, NATO s-alâxi dipriunâ, tu aeșțâ añi, anda s-alâxea ș-catastisea ditu mediul di securitati internaţionalâ și ș-feați ma vârtoasâ relevanţa strateghicâ şi-și  asiguripsi totna securitatea tu zona euroatlanticâˮ, cundille Klaus Iohannis.

     

    Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că România ş-feați ma vârtoasâ, tu aeșțâ 20 añi di la aprucheari, profilul di aliat irbapi, ți lucreadzâ activ ti scutearea tu migdani a axiiloru ş-a prințipiilor dimucratiți, a securitatillei ş-a stabilitatillei tu spaţiul euroatlantic ş-nafoara a lui. Uidisitu cu spusa a premierlui, că easti dipu tu viținata a conflictului ditu Ucraina, România s-hârseaști, ca stat membru NATO, „di nai ma marea garanţie di securitati ți u avu vârâoarâˮ.

     

    Ministrul a Apârarillei Naţionalâ, Angel Tîlvăr, cundillei că tu ațelli 20 añi di cându fu aprucheatâ la Alianța Nordu-Atlanticâ, România scoasi tu padi că nu easti maș unu cratu ți s-hârseaști di securitati, ama ș-da siguranţâ şi stabilitati.

    „România easti unlu ditu proțlli factori di securitati ditu partea di apiritâ. Tu aestu chiro mintitu angreacâ multu s-avemu angâtanu di  securitatea ș-rezilienţa a noasti. Easti ananghi s-dămu tu padi că putemu s-u scutemu-n capu dupâ tuti fuvirserli ți nâ si facu tu ți mutreaști securitatea şi stabilitatea a noastâ. Lucrulu a cathiunlui statu membru angreacâ ş-ași nâ asiguripsimu că NATO armâni unâ organizaţie vârtoasâ și salami, un promotor a securitatillei ş-a stabilitatillei tu tutu spaţiul euroatlatic. Evoluția a Românillei tu NATO nu putea ta s-facâ fârâ Așcherea a Românillei ş-a oamiñloru a llei di besâˮ.

    Ministrul Angel Tîlvăr adusi unu semnu di tiñie a eroilor ți câdzurâ anda ș-adra borgea tu teatrili di operaţiuni şi și-aspusi tiñia ti așchirladzlli agudiț tu acţiunili di alumtâ, ti veterañilli ditu teatrili di operaţini, cata cumu ș-ti personalul a Ministerlui a Apărarillei Naţionalâ, ți loarâ parti la evoluţia a vâsilillei tu arada a Suțatâllei.

     

    Autor: Leyla Cheamil

    Apriduțearea: Aurica Piha