Cu furñia-a sumitlui aniversaru di Washington, NATO apufusi ta s’ducă ninti proţeslu di integrari a askerillei ucrainenă şi un agiutoru di 40 di miliardi di euro tră anlu ţi yini. Tutunăoară, easti tru practico darea di avioani di alumtă F-16 ditu Danemarca şi Olanda, di cabaia kiro căftati di Kiev. Tutunăoară, Ucraina va s’llia ţinţi năi sistemi di apărari Patriot durusiti di Statele Unite, Germania, Italia, Olanda şi România. Aestea va s’aibă ufelie ti vigllearea a căsăbadzloru, a oamiñiloru şi a askirladzloru ucraineañi. Tutunăoară, fu dimăndată thimilliusearea a Misiunillei di asistenţă tră securitati şi instruire tră Ucraina (NSATU) cari s’coordoneadză darea echipamentlui militar şi instruire tră fosta republică sovietică di către văsiliili aliate şi partenere, ama și un nău ţentru di instruire tru Polonia.
Declaraţia finală a summitului adoptată di liderlli a statilor aliate simfunu cu imnaticlu ali Ucraina cătră NATO easti „ireversibil”/ fără di turnari” aesta spuni că Alianţa easti ahărdzitu aluştui stat, declară secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg. „Yinitorlu ali Ucraina easti tru NATO. Ucraina agiumsi tut ma interoperabilă şi integrată politic cu Alianţa. Salutăm progreslu concret pi cari Ucraina lu-ari faptă la summitlu di Vilnius ti reformili democratiţi, economiţi şi di securitate anănghisiti. Tru kirolu anda Ucraina duţi ma largu aesti cilăstăseri, va u andrupămu şi di aoa şi nclo pi calea a llei fără di turnari ti integrarea acutotalui euroatlantică, cari acaţă tu isapi şi harea di membru NATO”, nica să spuni tru declaraţia finală pi tema ali Ucraină.
Și prezidentulu român Klaus Johannis cundille la Washington tră intensificarea agiutorlui dat a Kievului tru polimlu cu Rusia şi apruke confirmarea imnaticlui transatlantic ireversibil ali Ucraina. El spusi că suntu negocieri tru aestu kiro tră alăxearea a sistemlui donat ali Ucraina. România va un sistem Patriot tru loclu aluştui, exighisi șeflu a statlui român. Prezidentulu cundille că tu aesti dzăli s’ţănu negocieri cu partenerlli americani şi că s’feaţiră protili jgllioati ninti.
Klaus Iohannis: “Tru CSAT, zburămu aoa şi ndauă dzăli cama pi largu ti aestă chestiune şi deadimu un mandate a Ministerlui Apărarillei, s’păzărăpsească şivolea a noastră easti s’lomu un altu sistem Patriot tu loclu aţilui durusitu. Sigura, nu mâni, ama tru un yinitor relativ aprukeatu. Ama tra s’compensămu absenţa a sistemlui pi cari îlu dăm tora, minduescu că va s’aprăftăsimu s’amintămu şi sistemi cari va s’hibă livrati ma ayoñea şi va s’asiguripsească ună ma bună viglleari a spaţiului aerian naţional.”
Prezidentulu ali Românie spusi şi ti agiutorlu pi cari aliaţlli ălu da ali Ucraina şi cundille că s-ari dată aproapea giumitati ditu muniţia tăxită, aţea ţi easti pţănu. Tru minduita a lui, Kievlu lipseaşti s’hibă agiutat ma largu tra s’nu keară polimlu cu Moscova. Uidisitu cu experţălli, fără NATO, cari îlli da aproapea tut agiutorlu militar, Ucraina easti tu piriclli s’hibăazvimtă pi câmpul di alumtă.
Autoru: Mihai Pelin
Armănipsearea: Taşcu Lala
