Radio România Internațional

Tag: Kristalina Georgieva

  • Creșterea finanțării durabile în țările partenere ale UE

    Creșterea finanțării durabile în țările partenere ale UE

    Comisia Europeană a primit recomandările finale ale Grupului de experți la nivel înalt privind extinderea finanțării durabile în țările cu venituri mici și medii (HLEG), în prezența directorului general al FMI Kristalina Georgieva.

    Din 2022, piețele emergente au înregistrat cele mai grave ieșiri de capital vreodată. Raportul oferă acțiuni concrete și inovatoare pe care Comisia le poate întreprinde pentru a mobiliza capitalul privat pentru investiții durabile în țările partenere Global Gateway. Acesta prezintă mai multe recomandări, cu accent pe stabilirea unui model de angajament strategic îmbunătățit cu țările partenere, asigurând în același timp o flexibilitate sporită în valorificarea instrumentelor de sprijin financiar extern ale UE.

    Recomandările alimentează dezbaterea mai largă cu privire la modul de aglomerare a mai multor finanțări private pentru dezvoltarea durabilă în țările partenere prin modele inovatoare, într-un context de fonduri publice constrânse și limite ale finanțării concesionale. Pentru ca acest lucru să se întâmple, țările partenere trebuie să continue să lucreze la dezvoltarea ecosistemelor lor financiare și a piețelor de capital durabile.

    În paralel, discuțiile în curs cu privire la mandatele băncilor multilaterale și ale instituțiilor financiare de dezvoltare vor fi, de asemenea, esențiale pentru integrarea sectorului privat. Constrângerile asupra finanțelor publice, împreună cu ratele mari ale dobânzilor la nivel mondial, fac din ce în ce mai dificilă reducerea decalajului de investiții pentru țările cu venituri mici și medii, a apreciat Kristalina Georgieva.

    FMI va continua să lucreze îndeaproape cu Comisia Europeană pentru a sprijini partenerii noștri în dezvoltarea piețelor lor de capital, atragerea investitorilor privați și depășirea obstacolelor financiare pentru a asigura un viitor mai prosper pentru toți, a mai spus directorul general al FMI.

    Kristalina Georgieva: “Global Gateway este o modalitate de a gândi în mod cuprinzător și holistic despre sprijinul pentru dezvoltare, păstrând obiectivele climatice în centrul acesteia și, foarte important, ne gândim la modalități prin care finanțarea poate fi obținută nu numai din sectorul public, ci și cel mai important. din investitii private. Știm că aproximativ 2 trilioane de dolari sunt necesare pe an până în 2030 doar pentru atenuare și că 80-90% trebuie să provină din sectorul privat. Deci, ceea ce ne-ar spune propunerile experților la nivel înalt este că este posibil să o facem.”

    Global Gateway este o nouă strategie europeană care are drept scop să dezvolte legături inteligente, curate și sigure în sectorul digital, al energiei și al transporturilor și să consolideze sistemele de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume.  Această strategie urmărește să producă efecte capabile să genereze transformări în ceea ce privește sectorul digital, climatic și energetic, al transporturilor, al sănătății, al educației și al cercetării. Se pune accent pe investiții inteligente în infrastructuri de calitate, respectând cele mai înalte standarde sociale și de mediu, în concordanță cu interesele și valorile UE: statul de drept, drepturile omului, normele și standardele internaționale.

  • L’économie roumaine à l’heure du bilan

    L’économie roumaine à l’heure du bilan

    L’année 2023 a débuté plutôt
    sous de mauvais auspices. Les institutions financières internationales ont
    averti sur le risque de l’entrée en récession de plusieurs économies
    importantes. Même en l’absence de toute mauvaise surprise, la croissance
    mondiale devrait ralentir sérieusement cette année, à cause de l’effet conjugué
    de l’accroissement de principaux taux directeurs, censé empêcher l’envolée de
    l’inflation, la dégradation des conditions financières et les effets de la
    guerre en Ukraine. La Banque mondiale exige des mesures censées atténuer les
    risques induits par la baisse de l’activité économique et les charges de la
    dette auxquels sont confrontés les économies émergentes. Dans une récente
    interview passée sur la chaîne CBS, la directrice-générale du FMI, Kristalina
    Georgieva, affirme
    s’attendre à l’entrée en récession d’un tiers de l’économie globale et d’une
    croissance chinoise en berne, pour la première fois depuis 40 ans en-deçà de la
    moyenne globale, ce qui en dit long. Kristalina Georgieva :


    « Pour la majeure partie de l’économie globale,
    ce sera une année difficile, plus difficile que la précédente. Et cela parce
    que les trois principaux ensembles de l’économie mondiale, à savoir les
    Etats-Unis, l’UE et la Chine, ralentissent simultanément. Les Etats-Unis
    semblent les plus résilients du trio, et ils pourraient éviter la récession. L’on constate notamment la résilience de leur marché de
    travail. Mais cela fait que, à cause de cela, la Réserve fédérale est forcée de
    maintenir ses taux directeurs élevés sur le long terme, pour juguler
    l’inflation. L’UE a été quant à elle durement frappée par les conséquences de
    la guerre en Ukraine. La moitié des Etats européens entrera en récession.
    L’économie chinoise va poursuivre sa décélération, et il est à prévoir une
    année compliquée pour ce pays, ce qui ne manquera pas d’entraîner des
    conséquences au niveau global. Et puis, lorsque l’on regarde du côté des
    marchés émergents, la situation est encore pire. Ces Etats sont impactés par la
    hausse des taux directeurs et du dollar américain. Ces économies vont en
    souffrir.     »


    Selon la cheffe du
    FMI, la croissance mondiale s’établira cette année à 2,7%, à rapporter à 3,2%
    de l’année précédente. Pour ce qui est de la Roumanie, les spécialistes
    tablent sur une croissance de 2,8% cette année, alors qu’en 2022, la croissance
    du PIB avait dépassé la barre des 5%. Invité sur les ondes de Radio Roumanie,
    l’économiste et professeur des universités Mircea Coşea explique


    « La croissance roumaine est fondée sur la
    dynamique du secteur des services, sur la consommation et, dans une moindre
    mesure, sur l’agriculture. Néanmoins, selon une étude récente de l’université
    Howard, la Roumanie serait 19e en termes de diversification et
    modernisation de l’économie. Mais ces résultats me semblent un peu trop
    optimistes. Il est difficile d’affirmer que la Roumanie fait partie du peloton
    des économies développées, alors que le pouvoir d’achat a baissé de manière constante
    tout au long de l’année précédente. Et puis, l’on doit selon moi affronter deux
    défis majeurs : le déficit de la balance courante et le déficit
    commercial. La réalité est que l’économie roumaine devrait se réformer
    rapidement, pour qu’elle s’avère capable d’affronter avec succès les défis de
    différentes natures qui secouent l’économie mondiale.     »


    L’année 2023 verra l’apparition de nouveaux acteurs globaux, telle l’Inde,
    croit savoir le professeur Mircea Cosa. Par ailleurs, la balance semble incliner
    du côté des Etats-Unis, du moins pour l’instant, dans la guerre économique qui
    les opposent au géant asiatique, la Chine. Enfin, les Etats qui disposent de
    ressources naturelles semblent pouvoir tirer leur épingle du jeu, et pourront
    davantage profiter de l’actuel contexte économique. Et la Roumanie dans tout
    cela ? Mircea Cosa :


    « Chez nous, le volume des importations
    explose. La production interne, même dans des domaines où l’on devrait pouvoir
    performer, tel l’industrie alimentaire, marque le pas. L’Etat encourage peu les
    mesures de réforme et de restructuration qui devrait avoir lieu au sein du
    secteur privé de l’économie réelle. Les mesures fiscales prises, l’ensemble des
    taxes et les impôts, sont décourageants à cet égard. L’économie roumaine, exsangue,
    devrait malgré tout se retrouver face à deux défis de taille. Le premier c’est
    le défi externe. La croissance européenne est en berne, confrontée à des
    problèmes chroniques et, surtout, au déficit en termes d’énergie et de matières
    premières. Et puis, sur le plan interne, si la Roumanie prend certaines mesures
    sociales pour atténuer le choc de la crise, elle manque de vision, ce qui
    n’aide en rien le secteur privé, et n’aide pas à l’essor de l’économie
    réelle.     »



    Durant les 11 premiers mois de
    l’année précédente, la Roumanie a enregistré un déficit record de sa balance
    commerciale, de plus de 31 milliards d’euros. Le commerce international de la
    Roumanie est centré sur l’UE, avec plus de 72% des exportations et à près de
    70% d’importations, mais dont l’état de santé laisse à désirer, ce qui ne
    manquera pas d’entraîner des conséquences négatives sur l’état de santé de
    l’économie roumaine.

  • Avertismente de la Banca Mondială și FMI

    Avertismente de la Banca Mondială și FMI

    Banca
    Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor
    Unite şi Organizaţia Mondială a Comerţului au făcut apel, săptămâna aceasta,
    către toate țările să ia măsuri urgente şi coordonate pentru securitate
    alimentară.


    Într-o declaraţie comună, liderii celor patru instituţii au
    avertizat că războiul din Ucraina se adaugă presiunilor existente din cauza
    crizei generate de Covid-19 sau a schimbărilor climatice, fiind în pericol
    milioane de oameni din întreaga lume. Preţurile mult mai mari la produsele de
    bază şi dificultăţile în aprovizionare au creat o presiune tot mai mare pentru
    consumatorii de rând. Cel mai mare risc este pentru ţările sărace, însă există
    o vulnerabilitate tot mai crescută şi în ţările cu venituri medii.

    Din cauza
    războiului din Ucraina, FMI și-a redus prognozele privind avansul economiei mondiale,
    atât pentru 2022, cât şi pentru 2023, în condiţiile în care preţurile mai mari
    la mâncare şi energie pun presiuni asupra economiilor fragile     – a punctat, joi,
    directorul general al FMI.

    Kristalina Georgieva a precizat că invazia rusă din
    Ucraina trimite unde de şoc în întreaga lume şi provoacă dificultăţi ţărilor
    care se chinuiau, în plus, să își revină de pe urma pandemiei. ‘În termeni
    simpli, ne confruntăm cu o criză peste criză. În termeni economici, creşterea
    se îndreaptă în jos, iar inflaţia în sus. În termeni umani, veniturile
    oamenilor sunt în scădere, iar greutăţile se înmulţesc.’     – a conchis șefa FMI.


    Fondul, care urmează să publice marţi noile sale
    prognoze economice, va revizui în scădere estimările pentru 143 de economii,
    care împreună reprezintă 86% din PIB-ul mondial, dar pentru majoritatea ţărilor,
    mizează, în continuare, pe o creştere economică pozitivă. Deși
    nu a furnizat o cifră concretă cu privire la avansul economiei mondiale,
    Kristalina Georgieva a spus că va fi mai mică decât prognoza de 4,4% avansată
    de FMI în luna ianuarie, și aceasta redusă cu o jumătate de punct procentual
    din cauza perturbărilor apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare.
    Pericolul iminent pentru multe economii îl reprezintă inflaţia, care va rămâne
    la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă decât se preconiza anterior.     Periculoasă, în viziunea FMI, este, totodată, fragmentarea economiei mondiale
    în mari blocuri geopolitice, cu standarde comerciale şi tehnologice, sisteme de
    plăţi şi monede de rezervă diferite. O astfel de fragmentare este cea mai mare
    ameninţare la adresa ordinii economice de după cel de-al Doilea Război Mondial.


    În România, autoritățile încearcă să vină în sprijinul populației serios
    afectate de inflația de peste 10%, cea mai mare din ultimii 18 ani. Premierul
    Nicolae Ciucă i-a prezentat, de altfel, preşedintelui Băncii Mondiale, David
    Malpass, în vizită la București, programul ʹSprijin pentru Româniaʹ, în valoare
    de peste 17 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de euro), din care peste 60%
    sunt pentru investiţii. Guvernul României sprijină, de asemenea, tranzitul de
    mărfuri, pentru facilitarea exporturilor din Ucraina, are planuri de dezvoltare
    a capacităţilor de producţie a energiei electrice şi de extindere a
    exploatărilor de gaze naturale, inclusiv off-shore, și își propune să
    valorifice mai bine potenţialul agricol al României.