Radio România Internațional

Tag: Kristina Piškur

  • Kristina Piškur aus Slowenien: „Rumänien braucht stärkere Zivilgesellschaft“

    Kristina Piškur aus Slowenien: „Rumänien braucht stärkere Zivilgesellschaft“

    Kristina Piškur hat in rumänischen Krankenhäusern und Sozialzentren als Freiwillige gearbeitet. Laut dem ursprünglichen Plan sollte sie ein Jahr in Rumänien bleiben. Das war vor zwei Jahren, derzeit arbeitet sie als Projektkoordinatorin von Jugendarbeit beim Verband Curba de Cultură“ im mittelrumänischen Landkreis Prahova. Die 28-jährige ist studierte Politikwissenschaftlerin. Sie wurde in Ljubljana geboren. Als sie nach Bukarest kam, wusste sie nicht viel über Rumänien:



    Im September 2015 kam ich für ein Projekt einer Nichtregierungsorganisation im Bereich der klinischen Animation und Jugendarbeit nach Bukarest. In Bukarest habe ich in einer WG mit anderen Freiwilligen zusammengelebt. Wir bildeten ein internationales Team. Ich habe aus diesem Anlass zahlreiche Rumänen kennengelernt, die mich bei der Jugendarbeit inspiriert haben. Somit konnte ich verstehen, was Youth Work bedeutet, und wollte so viel wie möglich lernen. Als ich die Chance gekriegt habe, aufs Land zu ziehen, habe ich gar nicht gezögert, denn es gefällt mir sehr hier im Dorf Izvoarele, wo ich jetzt wohne. Ich habe mich hier sehr schnell integriert, fühle mich jeden Tag willkommen und deswegen bin ich hier geblieben. Am Anfang war ich sehr neugierig zu wissen, ob ich mich in eine völlig neue Gemeinde integrieren kann.“




    Nach zweieinhalb Jahren in Rumänien möchte Kristina Piškur ihren Aufenthalt verlängern. Sie ist fest davon überzeugt, dass jede Änderung in einer Gesellschaft auf lokaler Ebene beginnt, darum versucht sie als Jugendarbeiterin den Kindern und Jugendlichen das kritische Denken und das soziale Engagement beizubringen:



    Ich liebe so viele Sachen hier in Rumänien und ich wei‎ß, dass ich hier noch einiges zu tun habe. Wie ich feststellen konnte, gib es unzählige Ähnlichkeiten zwischen Rumänien und Slowenien. Hier spüre ich dieselben Gefühle wie in meiner Kindheit in Slowenien. Wie gesagt glaube ich, dass man noch so vieles in Rumänien machen kann, und ich kann es nicht ertragen, wenn so viele Rumänen sagen, dass man in ihrem Land nichts mehr machen kann, dass alles verloren sei. Das bedeutet, dass Rumänien eine stärkere Zivilgesellschaft braucht. Eine wichtige Rolle spielt aus dieser Sicht die Jugendarbeit. Die Zivilgesellschaft kommt durch Bildung und direktes Handeln zustande.“




    Was sich der Verband Curba de Cultură“ zum Ziel setzt, ist, den ländlichen Raum lebensfähig zu machen. Durch seine Projekte versucht der Verband die Schwierigkeiten zu verringern, mit denen sich die Jugendlichen im ländlichen Raum konfrontieren. Eine wesentliche Rolle kommt dabei dem Zugang zur Bildung zu. Nicht zuletzt setzten sich die Freiwilligen zum Ziel, den Kindern und Jugendlichen im ländlichen Raum mehrere Chancen auf eine bessere Zukunft und ein besseres Leben in ihrem Heimatort zu geben. Kristina Piškur gibt uns Einzelheiten über die Projekte des Verbands:



    Hier im ländlichen Raum arbeiten wir mit neun europäischen Freiwilligen zusammen, deren Tätigkeit sich um die nicht-formale Bildung dreht. Sie machen bei Englisch- und Französischunterricht als Muttersprachler mit. Das ändert wesentlich die Dynamik der Unterrichtsstunden, aber das ist nicht der einzige Vorteil, denn in dieser geschlossenen Gemeinde öffnet dieser Unterricht den Geist der Jugendlichen. So zum Beispiel lernen sie zum ersten Mal einen Veganer aus Italien kennen und so finden sie heraus, was das bedeutet und warum er kein Fleisch und keine Milchprodukte isst. Es handelt sich eigentlich um interkulturelle Beziehungen, die wir fördern. Darüber hinaus hoffe ich, dass wir am Jahresanfang, im Januar oder Februar, ein neues Projekt ansto‎ßen, das Jugendliche und Entscheidungsträger, also Mitglieder des Lokalrates aus dieser Gemeinde zusammenbringt, damit sie einen strukturierten Dialog aufbauen. Bei solchen Gesprächen versuchen wir, gemeinsame Interessen zu finden, so zum Beispiel was sich die Jugendlichen wünschen und wie die Lokalverwaltung dabei helfen kann. Die Initiative wird durch das Programm Erasmus+ finanziert und ich hoffe, dass die Gemeinde die positiven Auswirkungen direkt zu spüren bekommen wird. Ich hoffe, dass dieses Programm viele Jugendliche anlockt und dass sie somit verstehen, was es bedeutet, sich mit Entscheidungsträgern im konstanten Dialog zu befinden, Argumente vorzubringen und zusammen Lösungen zu finden, d.h., aktive Bürger zu werden.“

  • Kristina Piškur of Slovenia

    Kristina Piškur of Slovenia

    Kristina Piškur studied political sciences. She is 28 and is from Ljubljana, Slovenia. And when she came to Romania she did not know much about this country: “I came to Bucharest in September 2015. I worked with an NGO that was performing clinic animation in hospitals and was involved in activities with children. I shared an apartment in Bucharest with several volunteers. It was an international team with whom I worked for one year. In that period of time, I met with Romanians who were a great inspiration for me in relation to youth work. I understood what ‘youth work meant and I wanted to discover more about this domain. Then I was presented with the opportunity of moving to a rural area, where I am now living. I like it very much. I felt accepted right away, people were very welcoming and so I decided to stay. I was also curious to see how I can integrate into a totally new community.



    After the experience of almost two and a half years in Romania, Kristina Piškur intends to stay here for a longer period of time. She is convinced that, in a society, change starts at local level. That is why, in her capacity as a youth worker, she teaches young people to have a critical mind and get involved in civic activities: “I like many things here in Romania and I can see that there is still a lot to be done. Slovenia and Romania have many things in common, the experience in Romania is quite similar to that I had back home. When I say that there is still a lot to be done in Romania, Im referring to a change in mentality. I can no longer put up with hearing people complaining that there is nothing more to be done in Romania, that they lost all hope. Actually, this means that the country needs a more powerful civil society. And here comes in youth work. Civil society is formed through education, through direct action, which is already happening, but this action must be further developed.



    The purpose of the Curba de Cultura Association, for which Kristina Piškur works, is to help rural areas in Romania develop. Through the projects they run, they intend to make it easier for young people to cope with difficulties, to help them in the learning process and to increase the opportunities offered to those who need to make a change and have a better life in the rural area they are living in.



    Kristina Piškur: “We are working in this rural area with 9 foreign volunteers who come from different European countries. These people are involved in informal education activities with the local schools. They attend the English or French classes, providing their knowledge as native speakers. Besides making classes more dynamic, the volunteers involvement helps children and young people open their minds. For instance they meet an Italian who is vegetarian for the first time, they understand what being vegan means, why vegans dont eat meat and milk. They have a strong inter-cultural experience. In January, I hope to be able to start a project, which intends to bring together young people from the locality and members of the Local Council, for them to have a structured dialogue.

  • Kristina Piškur, din Slovenia

    Kristina Piškur, din Slovenia


    A venit în România pentru un an, prin Serviciul
    European de Voluntariat, pentru a lucra cu copii şi tineri din spitale şi
    centre sociale. De atunci, au trecut mai bine de doi ani. În prezent, este
    lucrător de tineret şi lucrează în calitate de coordonator de activităţi la
    centrul de tineret al asociaţiei Curba de Cultură, cu sediul în comuna
    Izvoarele, judeţul Prahova.


    Kristina Piškur a studiat Ştiinţe politice, are 28
    de ani şi este din Ljubljana, Slovenia. Iar când a venit în România nu ştia
    prea multe despre ţara noastră. Am venit în septembrie 2015 în
    Bucureşti, unde am lucrat cu o asociaţie nonguvernamentală care se ocupă cu
    animaţia clinică şi cu lucrul cu copii. Am stat în Bucureşti într-un apartament
    cu mai mulţi voluntari. A fost o echipă internaţională, cu care am lucrat un
    an. În acea perioadă m-am întâlnit cu români care m-au inspirat foarte mult în
    domeniul lucrului cu tineretul. Am înţeles ce înseamnă youth work şi am vrut
    să descopăr cât mai mult posibil. Aşa a venit şansa de a mă muta într-o zonă
    rurală, unde stau acum, care îmi place extrem de mult. M-am simţit acceptată
    foarte repede, m-am simţit binevenită şi de aceea am rămas. A fost şi
    curiozitatea foarte mare de a vedea cum pot să mă integrez într-o comunitate
    complet nouă.


    După experienţa acestor aproape doi ani şi
    jumătate, Kristina Piškur intenţionează să mai rămână în România. Este convinsă
    că, într-o societate, schimbarea începe la nivel local, de aceea, în calitate
    de lucrător de tineret, îi învaţă pe tineri să gândească critic şi să se
    implice civic: Îmi plac foarte multe lucruri în România şi
    văd încă foarte multe de făcut. Sunt asemănări între ţara mea şi România, mi se
    pare foarte aproape de ce am trăit acasă, trăiesc un sentiment care îmi
    aminteşte de când eram mică. Şi când zic că mai sunt foarte multe lucruri de
    făcut, mă refer la faptul că nu suport să aud când unii oameni spun că nu se
    poate face nimic cu ţara asta, că este totul pierdut. Asta înseamnă că este
    nevoie de o societate civilă mai puternică. Aici văd eu lucrul de tineret, de
    fapt. Societatea civilă se formează prin educaţie, prin acţiune directă, care
    se întâmplă deja şi trebuie doar să crească.



    Scopul
    asociaţiei Curba de Cultură, în cadrul căreia lucrează Kristina, este de a
    revitaliza mediul rural din România. Astfel că, prin proiectele pe care le
    derulează, îşi propun să contribuie la reducerea dificultăţilor cu care se
    confruntă tinerii, la asigurarea accesului la învăţare şi la creşterea
    oportunităţilor oferite acelora care simt nevoia de schimbare şi de o viaţă mai
    bună în mediul rural. Despre aceste proiecte povesteşte Kristina, în calitate de
    coordonator de activităţi Noi lucrăm aici, în zona rurală, având nouă
    voluntari străini, care vin din diferite ţări din Europ şi, care desfăşoară
    activităţi nonformale în şcolile locale. Ei sunt prezenţi la orele de limba
    engleză sau de limba franceză în calitate de vorbitori nativi. Pe lângă faptul
    că asta schimbă foarte mult dinamica orelor de curs de la şcoală, se vede cum,
    în această comunitate destul de închisă, se deschid minţile copiilor şi
    tinerilor. De exemplu, se întâlnesc pentru prima dată cu un italian vegan şi
    înţeleg acum ce înseamnă vegan, de ce nu consumă carne sau lapte. Este o
    experienţă de interculturalitate foarte puternică. Acesta este un proiect pe
    care îl facem. Şi pe de altă parte, sper să începem acum, în ianuarie, un proiect
    prin care vrem să aducem împreună, la aceeaşi masă, tineri din localitate şi
    factorii decizionali – membri ai Consiliului Local, pentru a discuta într-un
    dialog structurat. În cadrul acestui dialog să putem găsi lucruri comune -
    care sunt interesele tinerilor şi cu ce pot ajuta Primăria şi Consiliul Local.
    Este un proiect finanţat prin programul Erasmus +, care sper să aibă un impact
    direct asupra comunităţii locale şi să reuşim să implicăm cât de mulţi tineri
    posibil, ca să înveţe ce înseamnă să fie într-un dialog cu cineva care are
    putere decizională, să prezinte argumente, să se gândească la soluţii … de
    fapt, să fie cetăţeni activi, participativi.