Tag: LA

  • Romania at the Olympic Games – Los Angeles 1984

    Romania at the Olympic Games – Los Angeles 1984

     

    Romania was in the Olympics elites for many years. Between 1976 and 1988, more to the point in the Olympic Games in Montreal and Seoul, the Romanian delegation was among the top ten teams in the world in terms of medals. The best games in terms of medals, though, were those in Los Angeles in 1984, in which Romania came in second in terms of medals, namely 53, of which 20 gold, 16 silver, and 17 bronze, right behind the top team, the United States.

     

     

    The 1984 Olympic Games were boycotted by several countries from the Communist bloc. The Soviet Union announced its decision to opt out of the games on May 8, 1984, followed by Bulgaria and East Germany on May 10, then by almost all satellite states. Romania was the only country in the Soviet sphere of influence to refuse the boycott. As a result, the Romanian athletes gained a lot of sympathy among the sports fans attending the games.

     

     

    Without a doubt, the number one athlete in the Romanian delegation in Los Angeles was gymnast Ecaterina Szabo. She won four gold and one bronze medal. Since the Soviet athletes were not present, she was considered already a favorite in the competition. She missed winning the top Olympic title, though, because she took a fall in the beam event. She got her groove back at the finals winning three gold in the vault event, the floor event, and the beam event. In the last event, she tied with another Romanian gymnast, Simona Pauca. At the same time, her contribution was decisive to Romania’s victory.

     

     

    Another discipline where Romania shined was rowing. With 6 gold and two silver medals, the Romanian team dominated the competition. It was the edition in which Elisabeta Lipa, one of the world’s greatest rowers, won her first Olympic gold medal, next to Marioara Popescu. Lipa went on to win four more gold medals in future editions.

     

     

    Romanian athletics had its best results ever in Los Angeles. Thanks to the three gold medals won by Maricica Puica in the 3,000 m event, by Doina Melinte in the 800 m event, and by Anisoara Cusmir in the long jump event, Romania came in fourth in the world.

     

     

    Let us also take note of the fact that Los Angeles 1984 is the last edition attended by Ivan Patzaichin, the greatest Romanian canoeist in history. Next to Toma Simionov, he came in first in the double canoe, 1000 m event. Along his career, Patzaichin won 4 gold Olympic medals, in the 5 editions he took part in, between 1968 and 1984. (tr. C. Cotoiu)

     

  • Leçon 202 – Retour aux petits mots (1)

    Leçon 202 – Retour aux petits mots (1)

    Lecţia două sute doi



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni! Nous jetons aujourdhui un bref coup doeil sur 2 petits mots dune grande utilité pour construire nos phrases roumaines. Vous les connaissez déjà un peu, sans doute, pourtant ils posent certains problèmes, nétant pas toujours employés comme leurs homologues français. Et nous commençons par:



    la – à, chez


    Ioana: Bună, Alexandru! Bonjour, Alexandru!


    Alexandru: Bună! Salut!


    Ioana: Eşti la piaţă? Tu es au marché?


    Alexandru: Nu, sunt la birou. Non, je suis au bureau.


    Dar tu? Et toi?


    Ioana: Eu sunt la Valentina. Je suis chez Valentina.


    Valentina: Vii cu noi la spectacol diseară?


    Tu viens avec nous au spectacle, ce soir?


    Alexandru: La ce oră? A quelle heure?


    Ioana: La 7 (şapte). A 7 heures.


    Alexandru: Îmi pare rău, nu pot. Je regrette, je ne peux pas. La ora 7 (şapte) voi fi la părinţii mei. A 7 heures je serai chez mes parents. Noi mergem mâine la Braşov şi îl lăsăm pe Luca la ei. Demain nous allons à Braşov et nous laissons Luca chez eux.


    Valentina: Nu mergeţi la mare? Vous nallez pas à la mer?


    Alexandru: Nu. Mergem la munte.


    Non. Nous allons à la montagne.


    Ioana: Weekend plăcut! Bon weekend!


    Valentina: La revedere! Au revoir.


    Alexandru: Mulţumesc. La revedere! Merci. Au revoir!


    Retenez comme tels les syntagmes:


    la mine – chez moi


    la tine – chez toi


    la noi – chez nous




    Le second petit mot que nous exerçons aujourdhui est la préposition


    pe – sur


    Valentina: Alo? Alexandru? Bună! Allô? Alexandru? Salut!


    Alexandru: Bună, Valentina. Bonjour, Valentina. Ce faceţi? Quest-ce que vous faites? Unde sunteţi? Où êtes-vous?


    Valentina: Noi suntem pe drum. Nous sommes en route.


    Alexandru: Sunteţi cu maşina? Vous êtes en voiture?


    Ioana: Nu! Mergem pe jos. Non! Nous allons à pied.


    Valentina: Suntem pe stradă. Nous sommes dans la rue.


    Ioana: Venim la Radio, pe strada Berthelot.


    Nous venons à la Radio, rue Berthelot.


    Valentina: Sunt nori pe cer şi este plăcut!


    Il y a des nuages dans le ciel et cest agréable.


    Alexandru: Atunci pe curând! Alors, à bientôt!


    Retenez comme telle les expressions:


    pe curând – à bientôt


    pe jos – à pied


    pe stradă – dans la rue


    Nu e nimeni pe stradă – Il ny a personne dans la rue


    să vadă ce simt acum – pour voir ce que je ressens maintenant.


    Besoin de partage avec le groupe Spin. Nimeni pe drum – «Personne sur la route» – est la chanson de notre petite leçon de roumain.


    LA REVEDERE!






    Nimeni pe drum



    Nimeni pe drum..

    Nimeni acum

    Nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. ahaa

    Nimeni pe drum



    Sunt singur şi pe drum nu e nimeni să poată înţelege ce e în inima mea

    Nici eu nu mai ştiu ce-i cu mine

    Să te chem, să te iert, să te uit.. să te chem înapoi

    Dar ştiu, e mult prea târziu



    Nu e nimeni pe drum

    Nu e nimeni acum

    Nu e nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. eee….



    Nimeni pe drum…



    Sunt singur şi pe drum nu e nimeni să poată înţelege ce e în inima mea

    Nici eu nu m-aş duce cu mine

    Să te chem, să te iert, să te uit.. să te chem înapoi

    Dar ştiu, e mult prea târziu.



    Fără tine sufletul meu e pustiu

    Nu am curajul să mai zâmbesc

    Şi mi-e teamă, ştiu că nu voi prea uita

    Cât de mult te iubesc…



    Nu e nimeni pe drum

    Nu e nimeni acum

    Nu e nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. eee…. 2x



    Nimeni pe drum…



    Nu e nimeni pe drum

    Nu e nimeni acum

    Nu e nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. eee….



    Nimeni pe drum….


  • ROMANIA AT THE OLYMPIC GAMES

    ROMANIA AT THE OLYMPIC GAMES


    Romania was in the Olympics elites for many years. Between 1976 and 1988, more to the point in the Olympic Games in Montreal and Seoul, the Romanian delegation was among the top ten teams in the world in terms of medals. The best games in terms of medals, though, were those in Los Angeles in 1984, in which Romania came in second in terms of medals, namely 53, of which 20 gold, 16 silver, and 17 bronze, right behind the top team, the United States.



    The 1984 Olympic Games were boycotted by several countries from the Communist bloc. The Soviet Union announced its decision to opt out of the games on May 8, 1984, followed by Bulgaria and East Germany on May 10, then by almost all satellite states. Romania was the only country in the Soviet sphere of influence to refuse the boycott. As a result, the Romanian athletes gained a lot of sympathy among the sports fans attending the games.



    Without a doubt, the number one athlete in the Romanian delegation in Los Angeles was gymnast Ecaterina Szabo. She won four gold and one bronze medal. Since the Soviet athletes were not present, she was considered already a favorite in the competition. She missed winning the top Olympic title, though, because she took a fall in the beam event. She got her groove back at the finals winning three gold in the vault event, the floor event, and the beam event. In the last event, she tied with another Romanian gymnast, Simona Pauca. At the same time, her contribution was decisive to Romania’s victory.



    Another discipline where Romania shined was rowing. With 6 gold and two silver medals, the Romanian team dominated the competition. It was the edition in which Elisabeta Lipa, one of the world’s greatest rowers, won her first Olympic gold medal, next to Marioara Popescu. Lipa went on to win four more gold medals in future editions.



    Romanian athletics had its best results ever in Los Angeles. Thanks to the three gold medals won by Maricica Puica in the 3,000 m event, by Doina Melinte in the 800 m event, and by Anisoara Cusmir in the long jump event, Romania came in fourth in the world.



    Let us also take note of the fact that Los Angeles 1984 is the last edition attended by Ivan Patzaichin, the greatest Romanian canoeist in history. Next to Toma Simionov, he came in first in the double canoe, 1000 m event. Along his career, Patzaichin won 4 gold Olympic medals, in the 5 editions he took part in, between 1968 and 1984. (tr. C. Cotoiu)

  • Omlu a Anlui 2016 la RRI

    Omlu a Anlui 2016 la RRI

    Vrut sot, RRI u duti ma largu tradiţionala a l’ei anchetã di opinie anamisa di ascultãtori şi ufilisitori di Internet şi sutial media şi vă provoacă la un nau exerciţiu, avem nadia di mari sinfer.


    Vă placarsim s-apufusiţ cari di personalităţli a prezentului alasara tor nai cama multu, tru noima hairlatica, tru lumi tru anlu 2016. Na ndridzem s-lu alidzem, pi thimel’ilu a minduerlor a dvs. angrapsiti, “Omlu a anlui 2016 la RRI”. Cari poati s-hiba aestu/aesta şi, maxus, cate? Va s-hiba un om politic, un lider di opinie, un om di emburlachi, un sportiv, un artistu, un om de ştiinţă i varnu nicanascut a marlui public, ama cu una pirmituseari exemplară? Apandisea easti a voastra, asi cum easti arada!


    Aştiptãm pripunirli a dvs., cata cum şi furn’ia a aistor, cât cama ntraoara, ndreptu pi site, la www.rri.ro, ama s-cu pitritearea a unlui comentariu la articol, prit e-mail la arom@rri.ro directu pi profilurli a noastri di Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum turlia di comentariu, prit fax la 00.4021.319.05.62 ica prit poştă, la adresa Calea General Berthelot nr. 60-64, sectorlu 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.


    Adutem aminti că “Omlu a Anlui 2015 la RRI” fu aleapta cancelarlu ghirman Angela Merkel.


    Va s-dimandam cari easti “Omlu a anlui 2016 la RRI” tru emisiunile di dumanică, 1 di yinar 2017.

  • România, oaspi di tin’ie a Panayirlui Internaţional di Carti di Istanbul

    România, oaspi di tin’ie a Panayirlui Internaţional di Carti di Istanbul

    Tru harea di vasilie tin’isitaa a Panayirlui Internaţional di Carte di Istanbul, organizat anamisa di 7 şi 10 di brumar sum sloganlu Avem borgi s-va spunem ndaua zboara”, România avu un program variat cari acata tru isapi numi di vazi dit litearatura română contemporană. Gabriela Adameşteanu, Matei Vişniec, Dan Lungu, Octavian Soviany, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Florin Bican, Lucian Dan Teodorovici, Radu Vancu, Vasile Ernu şi Alexandru Matei suntu ndoi di scriitorii cari ş-prezentara litearatura şi deadira apandisi a ntribărlor a publiclui prezent la standul ali Românie.Tu kirolu a panayirlui Internaţional di Carte di Istanbul, s-tanura şi dezbateri, fura lansate versiunile tru limba turcă a volumelor “Suntu o babă comunistă!” di Dan Lungu (Editura Bence Kitap) şi “O fereastră trutunecată” di Florin Irimia (Editura Aylak Adam), s-disvartira andamusi anamisa di profesionişti culturali dit România şi dit Turchia, cata cum şi evenimente tra cilimean’i, em la standul naţional, em şi la ICR Istanbul.



    La Teatrul Üsküdar Tekel Stage şi la Liceulu Francez Sainte-Pulchérie dit Istanbul era giucati dauă piese di Matei Vişniec, tru prezenţa a autorlui: Maşinăria Cehov” şi Cuvântul progres spus di mama mea sună teribil di fals”, iara una di dezbaterle cari scoasira tru migdani mari sinfer fu intitulată Litearatura tra copii, un lucru serios” şi l’i-avu ca invitaţ Oana Ispir, di la Clublu a Ilustratorilor, şi pi scriitorl’ii Florin Bican şi Vasile Ernu. Antribat ti lu feati să s-aproachi di litearatura tra cilimean’i, Vasile Ernu spusi că di totna fu un mare fan al cărţalor tra cilimean’i şi că, tru opinia a lui, ari un momentu decisiv, tru ficiurami, a anadamusil’ei cu cartea:




    Ahurhii să studiedzu fenomenul tra furn’ia ca mi interesa, vream să achicasescu cate easti importantă cartea tra cilimean’I şi pricunosc că earam multu nervos pi an’il’i 90 di furn’ia că s-ndreapsi un miraj a discl’idearil’ei, ama pan tru soni, mutrit cu ngatan, fu ma ayon’ea una ncl’ideari. Tru noima că tru România tut ti nsimneadza carte tra cilimean’I nsimeadza apriduteari, avem impresia că avem dininti una diversitate, cându, di fapt, eara vorba di un singur imaginar, di acela tip Disney., Şi nu voi să s-akisească că am tiva contra a pirmituserlor di turlia Disney, criscui şi cu aesti pirmituseri, ama armâne masi una variantă dit ateali pi cari li avem tru mână. Şi tru momentul atel, lucrul nai ma greu n’i si păru ca va s-hiba dispariţia aproapea toatală a cărţlor tra cilimean’i scrise di autori români, cu ilustrari di autori români. Minduescu că easti multu importantu s-nă na spunem pirmituserli isisi ti achicasearea a cilimean’ilor, s-la comunicăm a cilimean’ilor părerle, frimântărli a noastre”




    Una altă antribare adresată di jurnalista Carmen Muşat a participanţilor la discuţie fu desi s-poate sa s-ndreaga una ierarhie anamisa di imagine şi textu, tru ti scara textul îşi cl’eamă ilustraţia şi al’iumtrea. Pe scurtu, ti fu prota, textul ica imaginea? Scriitorlu şi traducătorul Florin Bican, considiră că, invariabil, textul, ama că lucrurile nu lipseasti s-armana aşe. Tra s-a curayiu ti comunicari anamisa di scriitori şi ilustratori la pripusi em a scriitorilor, em a desenatorlor, una colaborare. Rezultatlu a aistei colaborari poartă numa di “Bookătăria di texte şi imagini. Antologie di poveşti ilustrate tra copii”, volum aalncitu la Editura Pro Editura şi Tipografie. Easti zborlu ti una carte – manifest, dovada că există resurse proaspiti, em tru zona a textelor originale româneşti tra cilimean’i em şi tru atea ali ilustraţie di carte di calitate. După golu alăsat di dispariţia a titlurilor di carti românească tra cilimean’i dit anii 80, Bookătăria” demonstreadză că ari cabilea ti una anudari ligătura cu una tradiţie aparent kirută.




    Ia ti spusi Scriitorlu Florin Bican: ”La pripunirea ali Oana Ispir, iniţiatoarea a Clubului Ilustratorilor, la pripusim a scriitorilor s-cilastiseasca să scrie şi texte tra cilimean’i, pe cari deapoa ilustratorii să-şi poată exersa harea şi imaginaţia. Şi pot sa spun că fu una colaborare til’eaharaua, ilustratorii fura haracochi s-yilipseasca textele pripuse di scriitori, iara autorl’ii fura tru arada a lor harsiţ s-veadă ti ilustraţii işira tru videala dit pirmituserlir a lor. Ditru scriitorl’ii prezenţa anlu aestu la Târgul di Carte di Istanbul, îl’i aflam atel’i trei şi tru aestu tom, ca autori di pirmituseri tra cilimean’i: Vasile Ernu, Doina Ruşti, şi io, Florin Bican. Idheea aistei carti fu s-fatem timbihea că tru România ari em editori, em ilustratori tra cilimean’i.”




    Ma largu, Vasile Ernu. Antribat desi litearatura tra cilimean’i nsimneadza una alta turlie di abordare andicra di destinatar, scriitorlu apandasi: ”Cadealihea, cându eşti autor di litearatură şi ahurhesta sa scrii şi tra cilimean’ii dukesta că lucarle agiungu ma complicate. Tra atea că aakicasim cu kirolu că easti multu lisor să-l’i aradz pi maturi şi imposibil să-I’i aradz pi cilimean’i. Ma s-apraftasesta să scrii una carte pi cari cilimean’il’I s-u lugurseasca captivantă, easti un multu mare lucru. Tra atea că pi cilimean lipseasti să-lu l’eai pi napandica iara cilimeanlu nica nu easti altearat di minciună, di falsitate, aşi cum him noi. Iara cartea tra cilimean’i easti un tot, cilimeanlu nica nu fati diferenţa anamisa di textu şi imagine, diferenţă pi cari u fatem noi. Ti atea, zborlu yilipsitor an’I pare puţan niuidisitu cându yini zborlu ti diseamnili tra aesti cărţa tra cilimean’i. Şi atel cari scrie, şi atel cari disimneadză suntu autori.




    Programlu ali Românie, tru harea di oaspi di tin’ie a Târgului Internaţional di Carte di Istanbul, fu organizat di Ministerlu a Cultural’ei dit România tru colaborare cu Institutlu Cultural Român “Dimitrie Cantemir” di Istanbul.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Organizarea a alidzerlor dit diaspora, tru anchetă.

    Organizarea a alidzerlor dit diaspora, tru anchetă.

    Social-democraţl’i spun că vor s-ducă guvernarea până tru cap tra s-tin’isească, aestă turlie voturli prit cari miliun’i di român’i la deadiră aestă pitipseari anda s-tănură alidzerli parlamentari dit 2012. Opozanţăl’i lă caftă, al’iumtrea, s-tragă măna di la puteari, a deapoa a premierlui Victor Ponta să-şi dipună mandatlu tră turlia tru cari fură organizati ateali dit soni alidzeri prezidentiali dit diaspora. Easti cazlu nica si a prezidentului tru exerciţiu, Traian Băsescu:



    Nu va s-hibă/ nu va s-aibă văsilie tru Uniunea Europeană tru cari ma să s-agiundzea tu catastisea di la turlu ună şi turlu doi la alidzeri prezidentiali, aşi cum s-feati tu 2 şi 16 di brumar, primlu ministru s-nu s-da demisia. La noi, domnul Ponta s-lugurseasti cu ndreptu tra s-armănă tru funcţie. Fac apel la Victor Ponta s-achicasească că, tru aestu momenut, agiumsi ună scambă ligaăta di ciciorlu ali Românie.



    Explicaţia a crititlor easti simplă: cănăscut ti orientarea a lor politică preponderentu di dreapta, roman’il’i dit xinătati putea s-li aspargă planurli a şeflui a Executivlui tra s-agiungă tu naima marea funcţie dit stat. Em, prit organizarea cu vreari, multu slabă a scrutinlui dit xinătati, echipa al Victor Ponta vrea tra să spună că nu easti dealithea ună ahtari eventualitate. Victor Ponta chiru, ama, alidzerli prezidentiali, a deapoa diaspora ălu votă tru proporţie multu mari contracandidatlu liberal Klaus Iohannis. Fostu membru a PSD, proaspit exclus dit partid, Mircea Geoană spuni cu dzeaditlu:


    Responsabilii politit morali ali aistei situaţii suntu candidatlu Ponta şi atel’I cari fură ninga el’i şi cari loară apofasili cari dusiră la ună azvindzeari catastrofală a PSD-ului.



    Demisiile ti s-li deadiră ti un kiro di ună stămână atel’i doi miniştri di externi — Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, aflat căbati ti ună slabă chiverniseari — nu putură s-li isihăsească spiritili. Ma mulţă român’i, dit arada a n’il’ilor cari sidzură săhăts ntredz arada tra s-voteadza şi nu apraftăsira, featiră plândzeri penale. Instrumentat tru ună primă fază di Parchetlu General, dosarlu fu priloat di Direcţia Naţională Anticorupţie, că tse fură lugursiti că faptili pot s-hibă acătsati tru isapi ş-tru dispoziţiile a nomlui mutrindalui prevenirea, aflarea şi sancţionarea a faptilor di corupţie. Tru aestu kiro, parlamentarl’i di Bucureşti declară că vor ta s-află soluţii atsea turlie că situaţia di la prezidentiali s-nu s-facă diznău. Deputatlu Eugen Tomac:



    Nu ari cama s-ampărtsăm România di năuntru şi România di nafoară. Zburăm di roman’il’i cari băneadzăa năuntrul ali UE. Şi Londra, şi Cluj oamin’il’I au idyili ndrepturi şi borgi ti li au tuţ cetăţean’il’i comunitari. Ti atea, minduescu că soluţia nai ma sigura easti s-bagăm tru lucru ntrăoară votlu prit coresponditţă.”



    Victor Ponta insuşi pricunoaşti că pălti păhălu politic tră ateali ti s-featiră, adăvgândalui, la capitolu ‚pripuniri’, băgarea tru practico a votlui electronic şi alidzearea a unei instituţii, altă andicra di Ministerlu di externe, cari s-lucreadză ti organizarea tehnică a protesului electoral dit xinătati.



    Armanipsearea: Tascu Lala