Tag: La blouse roumaine

  • Ziua Universală a Iei, marcată pe mapamond

    Ziua Universală a Iei, marcată pe mapamond

    La 24 iunie, România sărbătorește Ziua Iei – cămaşa cu altiţă – bluziţa cu broderii ample şi colorate lucrate manual, sau pur şi simplu albă, simbol al tradiţiilor strămoşeşti și valoare inestimabilă a culturii româneşti. Croită inițial din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, ia a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc.

     

    Cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic – iile de sărbătoare – sau de in şi cânepă cu urzeală de bumbac – cele de zi cu zi – distingându-se, în funcţie de regiune, atât prin motive, cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta. Culorile folosite la cusut sunt în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar sunt și ii cusute în întregime cu fir negru, precum în Mărginimea Sibiului. După specificul zonelor, se adaugă culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele, iar în componenţa motivelor folosite la decorare intră floarea, figurile geometrice, animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate.

     

    Comunitatea online “La Blouse Roumaine” a propus, în 2012, ca data de 24 iunie, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei, să devină o zi dedicată iei şi să fie cunoscută drept Ziua Universală a Iei. Iar în iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema “Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, care a declanşat o adevărată mişcare culturală şi a readus în actualitate cămaşa şi portul tradiţional românesc.

     

    Anul acesta, tema Zilei Universale a Iei a fost “Un nou început – Oferă Recunoaştere”, toate brandurile internaţionale de modă fiind invitate “să vină în România, să ne respecte cultura şi dacă doresc să se inspire, să recunoască originile şi să implice creativ oamenii care, din generaţie în generaţie au creat, au îmbogăţit, au păstrat şi au transmis mai departe ia, cămaşa şi portul nostru tradiţional”, se arată pe pagina de facebook “La Blouse Roumaine”.

     

    Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 60 de ţări şi 130 de localităţi, cu sute de evenimente organizate anual. Manifestarea a intrat în programul muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice, iar de la 1 decembrie 2022, elementele “Artei cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” sunt înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

     

    Anul acesta, de Ziua Ieii, românii din întreaga lume au scris istorie la Nürnberg – Centrul Cultural Româno-Moldo-German “Dumitru Dorin Prunariu” din Germania a reuşit să intre de două ori în Cartea Recordurilor: pentru cel mai lung brâu românesc confecţionat în trei luni, care măsoară 1.667,41 de metri şi pentru cel mai greu brâu, care a cântărit 70 de kilograme. Brâul românesc a fost măsurat, în urmă cu o zi, de o comisie de la Cartea Recordurilor, la confecţionarea brâului participând peste 1000 de persoane din foarte multe organizaţii, din Noua Zeelandă până în Republica Moldova.

     

     

  • Ziua Universală a Iei la Muzeul Arhitecturii Populare din Curtișoara, Gorj

    Ziua Universală a Iei la Muzeul Arhitecturii Populare din Curtișoara, Gorj




    Școala Populară de Arte
    Constantin Brâncuși Târgu Jiu în parteneriat cu Biblioteca
    Județeană Christian Tell, Muzeul Județean Gorj Alexandru
    Ștefulescu, instituții subordonate Consiliului Județean Gorj, și
    Asociația La blouse roumaine vă invită să celebrați
    Sânzienele, Sfântul Ioan de Vară și Ziua
    Universală a Iei în povestea satului gorjenesc, pe 23 și 24 iunie 2022, la
    Muzeul Arhitecturii Populare din Curtișoara, Gorj.




    Comunitatea La blouse roumaine
    a readus IA și cămasa tradițională în actualitate, generând una dintre cele mai
    importante mișcări culturale românești din ultimii ani. Andreea Diana
    Tănăsescu, fondatoarea comunității, a propus, în 7 ianuarie 2013, ca 24 iunie
    să devină Ziua Universală a Iei, odată cu sărbătoarea creștină a Nașterii
    Sfântului Ioan Botezătorul și cea străveche, solstițială, a Sânzienelor și
    Drăgaicei. În iunie 2017 comunitatea La
    blouse roumaine a declanșat campania Give Credit, ce a devenit
    în scurt timp una dintre cele mai puternice mișcări internaționale de
    recunoaștere a originii culturale în designul vestimentar.




    Evenimentul ZIUA UNIVERSALĂ A IEI propune
    publicului o serie de activități


    Joi, 23 iunie 2022

    (8.00- 12.00) -Obiceiul culesului de Sânziene. Evenimentul se va desfășura în satul Stroiești, comuna
    Arcani;


    (17.00- 20.00) – Șezătoarea Sânzienelor – Muzeul Arhitecturii Populare Gorj Curtișoara; Șezătoarea este
    interactivă, invitații împreună cu meșterii populari își vor împleti cununițe
    de flori și vor asculta legendele sânzienelor povestite pe prispa casei
    bătrânești.


    Vineri, 24 iunie 2022 La Muzeul Arhitecturii Populare Gorj Curtișoara va avea loc Sărbătoarea
    satului gorjenesc.


    Derularea evenimentului se axează pe două momente esențiale:


    (08.30- 09.30) – Prăznuirea
    NAȘTERII SF. IOAN BOTEZĂTORUL


    (16.00-21.00) – SĂRBĂTOAREA
    SÂNZIENELOR- onorarea artei populare și a păstrătorilor tradițiilor autentice
    românești prin:


    – EXPOZITII MEȘTEȘUGURI
    TRADIȚIONALE;


    – Concursul IA GORJENEASCĂ-cămăși
    tradiționale și port popular se adresează purtătoarelor de ii și
    costum popular din Gorj și Diaspora și are 4 secțiuni:


    1. Cea mai reprezentativă ie-cămașă tradițională femeiască sau costum
    femeiesc (zona centrală a județului, precum și din zonele de
    interferență ale județului);


    2. Cea mai frumoasă poveste a iei/cămășii tradiționale gorjenești;


    3. Reproducere/ recuperare modele, motive și tehnici străvechi;


    4. Dor de Gorj participare on-line pentru româncele care dețin,
    poartă și cos cu mândrie ia gorjenească, se va prezenta ia/ cămașa împreună cu
    povestea ei (foto sau video).


    Pentru secțiunile cu participare fizică în cadrul evenimentului
    cultural-atistic de la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara, data
    limită de înscriere este 24 iunie 2022, ora 16:00.


    Pentru secțiunile on-line, data limită de înscriere în concurs este 23
    iunie 2022, ora 12:00.


    Concurenții vor prezenta ia/ cămașa tradițională, vorbind despre proveniență,
    vechime, material, tehnică de cusut, categorii de motive, cromatică,
    simbolistică. Juriul concursului va fi alcătuit din specialiști de prestigiu
    care, prin valoare și competență profesională, vor garanta corectitudinea
    clasamentului după următoarele criterii: Autenticitate, gradul de complexitate
    al cusăturii, starea de conservare.


    -ALAIUL CĂMĂȘILOR CU
    ALTIȚĂ


    -HORA BOIEREASCĂ






    Intrarea este liberă, dar
    adresăm rugămintea tuturor participanților să includă în ținuta vestimentară ia
    românească!


    Toate detaliile
    evenimentului pot fi găsite pe site-urile și paginile de facebook ale
    partenerilor evenimentului!

  • Jurnal românesc – 21.06.2021

    Jurnal românesc – 21.06.2021

    ***O tânără română din Spania a fost
    decorată vineri, 18 iunie, de Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, cu Ordinul de
    Merit Civil, cu ocazia celei de-a șaptea aniversări a domniei sale într-o
    ceremonie desfășurată la Palatul Regal din Madrid. Alice Mihaela Cozma (32 ani)
    locuiește în Almendralejo, comunitatea autonomă Extremadura, iar eforturile
    sale depuse în folosul comunității locale nu au trecut neobservate. În prezent,
    conaţionala din Vaslui lucrează în farmacia Santana Morales din Mérida și învaţă
    la Universitatea din Extremadura pentru a deveni asistentă medicală. Din
    2012 e şoferiţă voluntară la Crucea Roșie spaniolă, iar din 2018 e șefa
    Departamentului de Ajutor și Urgențe al Adunării Regionale Tierra de Barros, cu
    sediul în Almendralejo. Alice Mihaela Cozma a ajuns în Spania în 2007, unde
    și-a deschis propria afacere, un bar, pe care l-a administrat timp de 8 ani. A aflat despre activitatea de voluntariat la Crucea Roșie spaniolă și a decis
    sa se înscrie la cursurile de asistent medical. În timpul pandemiei în Spania, românca
    a ajutat persoane bolnave și a distribuit mâncare sau medicamente celor care nu
    se puteau deplasa.




    ***Asociațiile Romeni in Italia și
    Democracy Next Level au organizat Ziua Universală a Iei pe 20 iunie, în
    Piazza Cordusio din Milano, cu muzică şi dansuri tradiţionale româneşti.
    Oficial marcată pe 24 iunie în România şi în comunităţile româneşti din
    întreaga lume, sărbătoarea cămăşii cu altiţă, cum mai e denumită ia, a fost
    iniţiată în 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care şi-a dorit ca
    bluza tradiţională românească şi obiceiurile noastre să devină un adevărat
    brand de ţară, recunoscut în întreaga lume. Numele comunităţii e dat de titlul unei
    lucrări a pictorului francez, Henri Matisse, care a imortalizat ia românească -
    La blouse roumaine- creaţia din 1940 fiind expusă la Muzeul Naţional de Artă
    Modernă din Paris. Pe 24 iunie e marcată şi Drăgaica sau sărbătoarea Sânzienelor,
    considerate potrivit tradiţiei zâne bune care cântă şi dansează, fac culturile
    să rodească din belşug, lecuiesc oamenii de boli şi le ajută pe tinere să îşi
    afle ursiţii.




    ***Un bucătar român din regiunea Cernăuţi,
    Ucraina, se poate lăuda că a cucerit multe capete încoronate cu bucatele sale
    delicioase. În ultimii ani, el a gătit
    pentru o familie nobiliară din centrul Lisabonei, într-un castel din secolul al
    XVI-lea. Multpremiat la concursuri internaţionale, după 14 ani de stat
    străinătate, Valentin Scurtu s-a întors acasă, în satul Prisăcăreni. Românul
    provine dintr-o familie de bucătari, străbunica lui a fost bucătăreasă la un
    cunoscut boier pe nume Grigorcea, de pe Valea Siretului, iar bunica şi mama
    şi-au dedicat întreaga viaţă acestei profesii. La 20 de ani, Valentin Scurtu
    emigra în Portugalia, unde a învăţat cum să devină bucătar, şi-a creat o
    carieră de succes şi şi-a întemeiat o familie. În plină pandemie, românul revenit
    din Portugalia şi-a deschis un restaurant în oraşul Hliboca din Cernăuţi, unde
    prepară oaspeţilor bucate tradiţionale bucovinene, dar şi din bucătăria
    tradiţională italiană şi portugheză. Localul său a devenit unul dintre cele mai
    apreciate din regiune. Desemnat cel mai
    bun bucătar-şef din Ucraina, Valentin Scurtu a declarat că intenţionează să îşi
    deschidă un restaurant cu bucate tradiţionale româneşti şi ucrainene la
    Bucureşti.




    ***Autorităţile de la Kiev
    trebuie să respecte drepturile comunităţii istorice româneşti într-o măsură
    ‘proporţională cu tratamentul corect’ de care au parte minorităţile etnice care
    locuiesc pe teritoriul României, a afirmat senatorul AUR, Claudiu Târziu,
    preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, la Forumul internaţional Comunităţile româneşti din regiunea Odesa: modalităţi eficiente de dezvoltare
    a relaţiilor ucraineano-române, organizat, joi, la Ismail.

    Nu cerem nimic în plus faţă de
    ceea ce oferim la rândul nostru minorităţilor etnice care trăiesc pe teritoriul
    românesc: drepturi lingvistice, educaţionale şi culturale în limba maternă -
    toate consfinţite de Constituţie. Doleanţele fraţilor noştri din Sudul
    Basarabiei sunt de a conserva şi de a exprima – liber – ceea ce le aparţin
    dintotdeauna: limba română, cultura naţională şi procesul educaţional, după
    criterii care să le respecte identitatea de neam. Nimic mai legitim de atât
    , a
    subliniat liderul AUR la reuniunea organizată de către Rectoratul Universităţii
    Umaniste de Stat din Ismail şi de către Consulatul General al României la
    Odesa. În opinia sa, ‘în absenţa unei politici articulate şi coerente din
    partea partidelor care s-au perindat la guvernare, comunitatea istorică din
    Ucraina e supusă unui intens şi agresiv proces de asimilare forţată din partea
    statului ucrainean’
    .

    Aflat într-o vizită oficială de două zile în Ucraina, în fruntea unei
    delegaţii parlamentare, Claudiu Târziu a purtat discuţii cu cadrele
    didactice de la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, dar şi cu primarul
    oraşului, Andrii Abramchenko, sau cu preşedintele Administraţiei raionale
    Ismail, Radion Abaşev.




    ***Un concurs de recitare de poezie pentru elevii de etnie română din Regiunea
    Cernăuţi, prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la Serbarea de la Putna, e lansat
    de Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera, sub egida Consiliului Judeţean Suceava,
    în parteneriat cu Societatea Scriitorilor Bucovineni şi Societatea Scriitorilor
    Români din Cernăuţi. Elevii trebuie să recite câte un poem sau câteva versuri,
    se înregistrează, iar clipul îl trimit spre jurizare la adresa de email a
    bibliotecii amintite (bbsv@bbsv.ro).
    Concursul se desfăşoară în perioada 21 iunie – 31 august a.c. Data limită de
    primire a înregistrărilor e 21 iulie a.c., în timp ce anunţarea câştigătorilor
    şi publicarea materialelor filmate pe pagina de Facebook a Bibliotecii
    Bucovinei I. G. Sbiera din Suceava vor avea loc până la 31 august cel târziu.










  • Giornata universale della camicia tradizionale romena, celebrazioni virtuali a Venezia

    Giornata universale della camicia tradizionale romena, celebrazioni virtuali a Venezia

    Indossata tutti i giorni nelle comunità tradizionali, ma anche nei momenti importanti della vita, come il battesimo o il matrimonio, la camicia tradizionale romena – chiamata “ie” – rappresenta un elemento identitario incontestabile, famosa ormai nellintero mondo. Il 24 giugno 2013, in occasione della Festa della Natività di San Giovanni Battista e di quella che ricorda gli antichi rituali delle fate chiamate Sanziene, la comunità virtuale “La Blouse Roumaine” istituiva e celebrava la prima Giornata universale della ie.



    Lanciata dalla connazionale Andreea Tănăsescu, la comunità è stata intitolata al famoso omonimo quadro del pittore francese Henri Matisse che ha reso celebre la nostra camicia tradizionale. I grandi stilisti del mondo la includono ormai nelle loro collezioni haute couture. Indossate sia dagli uomini che dalle donne, queste camicie sono fatte da materiali ottenuti da fibre vegetali o seta naturale. Ovviamente, la ie prende diverse forme a seconda delle numerose e svariate zone etnografiche della Romania e i modelli sono cuciti sempre a mano. Riveste anche un valore sociale: nelle comunità tradizionali, la camicia di tutti giorni era diversa da quella indossata per le festività.



    In occassione della Giornata universale della camicia tradizionale, il 24 giugno, a partire dalle ore 17:00, lIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia invita il pubblico su Facebook e Instagram a scoprire, attraverso brevi filmati in romeno con sottotitoli in italiano, latelier di unartigiana romena. Si tratta di Elena Pascu, tessitrice di Mălâncrav, paesino in provincia di Sibiu, nella Romania centrale, che vi svelerà i segreti delle camicie tradizionali femminili della zona di Sibiu, Târnave e Brașov, come ha spiegato a Radio Romania Internazionale Loredana Surdu, addetta alle relazioni istituzionali presso lIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e responsabile del progetto.



    Liniziativa rientra nella serie delle celebrazioni dedicate alla Giornata universale della ie lanciate dallIstituto Culturale Romeno di Bucarest a partire dal 2013.



  • La blouse roumaine: Rumänische Leinenbluse erobert die Mode

    La blouse roumaine: Rumänische Leinenbluse erobert die Mode

    Virginia Linul wurde im Landkreis Bistriţa-Năsăud (Bistritz-Nassod) geboren. In ihrer Familie wurden traditionelle bestickte Blusen schon seit immer genäht. Heutzutage ist Virginia Eigentümerin eines regelrechten Museums für rumänische Trachten. Sie sammelte um sich herum 50–60 Mitarbeiterinnen, die ihr beim Nähen helfen. Den Sinn ihrer Arbeit begriff sie aber erst später. Vertrauen zu den von ihr gefertigten Kleidungsstücken gewann sie nämlich erst 1999. In dem Jahr beteiligte sich Rumänien an dem Smithsonian Folklife Festival in Washington. Unser Land stellte beim Festival verschiedene Volkstrachten vor, aber auch traditionelle Gerichte und andere volkstümliche Bräuche. Ihr Beruf setze eine hohe Verantwortung voraus, sagte uns Virginia Linul:



    Wir fertigten zunächst Volkstrachten, die für unsere Region — Bistriţa-Năsăud — spezifisch sind. Danach nähten wir auch Volkstrachten, die für andere Regionen des Landes typisch sind. Die Arbeitstechnik ist ähnlich, nur die Muster sind verschieden. Wir haben sehr verantwortungsvoll gearbeitet, haben uns im Voraus dokumentiert, sowohl in Museen wie auch vor Ort, auf dem Land. Ich nähe nicht blo‎ß Volkstrachten, um eine Bestellung los zu werden. Ich ahme keine Volkstracht künstlich nach, sondern übernehme die Verantwortung für die kommenden Generationen. Denn wenn wir unseren Kindern gefälschte traditionelle Blusen anbieten, werden sie irgendwann mal glauben, es seien Originalteile. Sie werden meinen, das sei das Richtige. Wir Eltern tragen die Verantwortung für die Entwicklung der nachkommenden Generationen. Wir wollen ihnen die wahre Tracht nahe bringen: Eine Volkstracht muss authentisch und von der Hand genäht sein. Nur so wird sich das Kind merken, wie eine echte Volkstracht auszusehen hat.“




    Virginia Linul erklärte uns, in unserem Land gäbe es 450 ethnografische Regionen. Es sei unsere Pflicht, ihre Repräsentativität aufrecht zu erhalten. Sie erzählte uns auch, dass die rumänische Volkstracht wieder in die Mode zurückkehrte:



    2011 kam nach Rumänien ein französischer Designer, Philippe Guiller. Er arbeitete als Leiter der Kulturabteilung bei der Botschaft Frankreichs in Bukarest. Er reiste kreuz und quer durch das Land und verliebte sich in seine Schönheit. Er erkannte die Kunst in den handwerklich erzeugten Produkten, in den Schmuckstücken und wusste, diese zum Vorschein zu bringen. Er stellte eine Sammlung zusammen und präsentierte sie unter dem Namen »100%.ro. prejudecăţi« (zu dt. in etwa: 100% rumänische Vorurteile). Dank diesem Ausländer, der mit mir zusammenarbeitete, wurden 60% der Kollektion hier gefertigt — mit Handwerkern in Maramureş, in der Bukowina, in Braşov, in der Kleinen Walachei (Oltenien). Wir arbeiteten mit Handwerkern aus allen Ecken Rumäniens zusammen und lie‎ßen die rumänische volkstümliche Kunst zum Vorschein kommen. Das Projekt wurde gefördert, TV-Sender berichteten darüber. Und so erfuhren viele Prominente über unsere Erzeugnisse und sie begannen, sie zu tragen. Sie zogen die rumänische traditionelle Bluse anlässlich des Nationalfeiertags an, danach auch bei anderen Gelegenheiten. Nach einem Jahr fing Andreea Tănăsescu, die Gründerin der Webseite »La Blouse Roumaine« an, die traditionelle bestickte Bluse auf Facebook zu fördern. Sie organisierte auch verschiedene Events zum Thema.“




    Die Präsenz der rumänischen Volkstrachten im Internet wird immer deutlicher. Ein Beispiel dafür ist der Verein Semne cusute“ (dt. genähte Symbole). Seit Juni schon ist der Verein auf Google Arts and Culture durch eine Ausstellung vertreten. Es handelt sich um die Ausstellung Îmbrăcate în povești“ (dt. märchenhaft bekleidet). Die Ausstellung erkundet das Handwerk des Webens. Konkret dokumentiert die Ausstellung, wie traditionelle rumänische Blusen gewoben und bestickt werden und enthüllt das Geheimnis der Geschichte, die hinter dem Stickmuster steht. Sämtliche Farben und Symbole werden dabei entschlüsselt. Wir haben es mit einer Reise an die Grenze zwischen Kunst und Tradition zu tun. Ioana Corduneanu ist die Begründerin des Vereins Semne cusute“. Sie erzählte uns mehr Einzelheiten über die Fertigung einer traditionellen Bluse:



    Ich hoffe, wir werden allmählich die billigen Stoffe vergessen und uns daran erinnern, wie unsere Gro‎ßmütter und Urgro‎ßmütter dieses Handwerk vollbrachten. Sie arbeiteten mit Leinen, Hanf, Seide und Wolle. Das sind gesündere Stoffe, sowohl für uns als auch für unseren Planeten. Es sind edlere Stoffe — und unsere Hemde, unsere Blusen verdienen eine derartige Behandlung. Mit Sicherheit gibt es Damen, die ihr Outfit mit einer solchen Bluse stilvoll ergänzen möchten.“




    Ioana Corduneanu erzählte uns, die Mitglieder der Gruppe Semne cusute“ würden meistens aus Spa‎ß nähen:



    Sie nähen aus Spa‎ß, denn Sticken ist eine Kunst, eine Entspannungsmethode. Sie nähen die Blusen für sich selbst, um sie selber zu tragen. Oder sie verschenken sie an ihre Familienmitglieder. Die gro‎ßzügigsten von ihnen nähen die Blusen, um sie im Rahmen unserer Ausstellungen zu zeigen. Die Ausstellungen können mittlerweile auch im Internet gesehen werden.“




    Die Damen, die sich der Näherinnengruppe gesellen möchten, brauchen nur ein paar einfache Schritte zu machen — so Ioana Corduneanu:



    Wer auf Google nach den Begriffen »semne cusute« (dt. genähte Zeichen) sucht, findet das Blog der Gruppe sowie einen Link zur entsprechenden Facebook-Seite. Sie können der Gruppe beitreten, ihre Aktivität verfolgen und den Wunsch ausdrücken, der Näherinnengruppe auch in Wirklichkeit, nicht nur online, beizutreten. Die verwendeten Symbole haben universellen Charakter, sind allgemein verständlich. Spezifisch Rumänisch ist die Grammatik, die Aufstellung der Buchstaben in Sätzen. Darin besteht unsere Einmaligkeit. Und so können wir unsere Hemde und Blusen von denen unserer Nachbarn unterscheiden. Wir können sogar so weit gehen und aus den Motiven erschlie‎ßen, in welchem Dorf oder in welcher Region das Hemd genäht wurde. Es gibt Frauen aus den Niederlanden, Bulgarien oder Japan, die zusammen mit uns nähen. Denn sie haben verstanden, dass es eigentlich um universelle Werte geht, die durch dieses Handwerk weiter übertragen werden.“




    Anlässlich des diesjährigen Nationalfeiertags Rumäniens am 1. Dezember trugen mehrere Damen zusammen mit Ioana Corduneanu im Pariser Zentrum Pompidou die rumänische Volkstracht, ergänzt durch einen blauen Rock. Wieso ein blauer Rock die traditionelle Volkstracht ergänzte, verstanden wir erst später, als wir bemerkten, dass sich die Besucher mit den Damen fotografieren lie‎ßen. Allerdings nicht an einem beliebigen Ort, sondern direkt neben dem Gemälde von Henri Matisse La blouse roumaine“ (beendet im April 1940).

  • Нове життя румунської вишиванки

    Нове життя румунської вишиванки




    Румунські народні костюми знову в
    моді. Підтягнуті до шиї, з
    ключем або без, збірчасті чи прямі,
    простіші чи більш витончені,
    румунські вишиванки здобувають нове життя.




    Народившись у Бістріца-Несеудському
    повіті, у родині, в якій всі її члени вишивали народні сорочки, Вірджинія Лінул
    пишається сьогодні своїм будинком музеєм і зібрала біля себе 50-60 жінок, з
    якими вона працює. Але зізнається, що почала краще усвідомлювати важливість її
    праці в 1999 році, після участі Румунії у Вашингтоні на фестивалі «Smithsonian
    Folklife»з народними костюмами, традиційною
    кухнею та фольклором. Вірджинія Лінул каже, що її робота – це велика
    відповідальність: Спочатку ми вишивали народні вбрання специфічні нашому Бістріца-несеудському
    повіту, потім почали вишивати народні костюми з інших регіонів країни. Техніка
    роботи схожа, тільки моделі різні. І це нам вдалося в результаті серйозних попередніх
    досліджень, як у музеях, так і в селах. Я не вишиваю будь-як ці народні
    костюми, не займаюся підробкою народних костюмів, бо відчуваю велику
    відповідальність перед майбутнім поколінням, тому що знаю, що якщо ми одягнемо наших
    дітей підробленим одягом, то коли виростуть, вони подумають, що так правильно поступати.
    Ми, як батьки, несемо відповідальність перед майбутніми поколіннями правильно
    їх одягати: народний костюм, який повинен бути справжнім румунським, вишитим
    вручну, щоб дитина мала уявлення про те, що означає автентичний румунський
    народний одяг.







    Вірджинія Лінул також розповіла, що наша країна має 450
    етнографічних районів: У 2011 році прибув до нас французький
    дизайнер Філіп Гілер, який працював культурним директором у посольстві Франції
    в Румунії. Він відвідав Румунію, закохався в нашу країну. Він зумів бачити
    мистецтво в кожному предметі, кожному ювелірному виробі і вивів його на
    сцену, створивши колекцію, яка називалася «100%.ro.
    упередження». За допомогою цього іноземця,
    який приїхав і працював зі мною, 60% предметів колекції було відпрацьовано тут. Він працював з
    майстрами з Марамуреша, з майстрами з Буковини, з майстрами з Брашова, з
    Олтенії, працював з румунськими майстрами з усіх куточків
    країни. І просуваючи цей захід, він запросив телебачення, а також різних
    особистостей одягнути в Національний день Румунії вишиванку. Через рік
    Андрея Тенесеску, засновниця «La
    Blousee Roumaine», почала просувати у Facebook румунську народну
    вишиванку і організовувати заходи повсюди.







    Інша примітна присутність народних
    костюмів в онлайн-середовищі представлена ​​асоціацією Зшиті знаки,
    яка з червня цього року присутня в GoogleArtsandCulture із виставкою
    Одягнені в казках і досліджує ремесло виготовлення традиційних
    румунських сорочок та представляє історії кожної тканини, розшифровуючи кожен
    колір та символ. Це подорож на межі між мистецтвом і традицією. Іоана Кордуняну,
    ініціатор асоціації «Зшиті знаки», розповіла нам про вишиванки як про історію
    кохання: Я сподіваюся, що все більше і більше ми відмовимося від дешевих полотен
    і вирішимо використовувати, як цього робили наші прабабусі, льон, коноплю, шовк
    та шерсть, бо вони є здоровішими для нас та для нашої планети. Вони є більш
    цінними, благороднішими матеріалами, а цього заслуговують наші вишиванки.




    Теж від Іоани Кордуняну ми
    дізналися, що члени громади «Зшиті знаки» особливо люблять вишивати: Переважно
    вони вишивають ці сорочки із задоволенням, адже вишивка – це мистецтво та
    розслаблення. Вони вишивають їх для себе, щоб мати що одягнути, вишивають їх
    для членів сім’ї, для своїх близьких, друзів, і найбільш щедріші члени нашої
    громади вишивають їх для виставок.






    Будь-яка жінка, яка хоче
    приєднатися до цієї громади, повинна зробити лише кілька простих кроків,
    як зізналася Іоана Кордуняну: У
    Google, набравши «Зшиті знаки» вони знайдуть там блог, робочу групу у
    facebook, і все, що їм потрібно зробити, – це зайти в цю швейну групу, вивчити
    трохи з того, що обговорювалося, що було зроблено, висловити своє бажання (приєднатися до нас)
    сказати чому вони там, що вони хочуть
    зробити, що хочуть пошити і вони отримають допомогу. Символи універсальні, це
    візуальна мова, яку розуміють усі. Специфічним румунським є лише
    граматика, тобто як скласти ці букви в реченнях. Це
    робить нас унікальними. І ми можемо відрізнити румунську вишиванку від усіх
    вишиванок наших сусідів, більше того, ми можемо відрізнити сорочку
    так точно, що ми можемо знайти навіть село, якщо ні то, хоча б
    регіон, в якому вона була вишита. Членами
    нашої громади є жінки з Нідерландів, з Болгарії, з Японії, які також
    цікавляться вишиванками і яким подобається вишивати їх, бо
    вони розуміють, що це не суто румунська сорочка, символи нашої сорочки є
    дійсними та універсальними в будь-який момент, і зараз, і в минулому
    і в майбутньому.






    І, гарна новина! Цього року, 1
    грудня,з нагоди Національного дня Румунії,у Парижі, кілька жінок у
    супроводі Іоани Кордуняну гордо носили, у Центрі
    Помпіду, вишиванки, що були поєднані з блакитними сукнями.
    Спочатку, ми не зрозуміли чому ці жінки
    поєднали румунські вишиванки із блакитними сукнями, поки не побачили, що наплив
    відвідувачів, які скористалися безкоштовним входом на виставку в першу
    неділю місяця, бажали сфотографуватися з румунками, одягнутими
    цими вишиванками, поруч із картиною Анрі Матісса La Blouse
    Roumaine (квітень 1940 р.).

  • La Journée de la blouse roumaine 2018

    La Journée de la blouse roumaine 2018

    Le costume traditionnel et la magie du folklore se donnent rendez-vous pour la Journée universelle de la blouse roumaine, lorsque de nombreux événements intéressants sont organisés. On est invité à tresser des couronnes et des bracelets, à modeler de petits objets avec de la pâte fimo, à participer ou assister à un défilé des blouses roumains à vélo organisé par SkirtBike, par exemple, à Constanţa ou à des défilés de mode… rétro.

    De l’avis d’Andreea Tănăsescu, fondatrice de la communauté « La Blouse Roumaine », la campagne visant à relancer la blouse roumaine a été un succès, mais cela ne suffit pas : « Elle a été un succès et à présent de plus en plus de femmes la portent, elle a été assimilée. Pourtant, malgré le succès de cette activité de promotion, il nous reste beaucoup de choses à faire pour sa protection légale et pour l’institution de certaines normes. Car le marché est envahi par des peudo-blouses roumaines et on risque de ne plus savoir ce qu’est réellement la blouse roumaine traditionnelle, authentique. »

    Give Credit, ne campagne en ligne pour aire reconnaître les valeurs traditionnelles

    Andreea Tănăsescu est aussi l’initiatrice de la campagne Give Credit (Donner Crédit), visant à faire reconnaître les valeurs traditionnelles, même si elles deviennent une source d’inspiration pour des créations modernes : « L’idée a été lancée après le plagiat dont s’est rendue coupable l’année dernière la créatrice de mode Tory Burch, PDG de cette marque américaine, qui a copié tel quel un manteau traditionnel roumain pour homme – une sorte de trois-quarts provenant de la contrée d’Olt et qui fait partie de la collection du Metropolitan Museum of Art de New York. Le mot « plagiat » n’est peut-être pas le meilleur, car le design traditionnel ne bénéficie d’aucune forme de protection légale ; pourtant nous essayons de trouver des solutions pour lui assurer une telle protection. Evidemment, la présentation, côte à côte, du manteau traditionnel roumain exposé au Metropolitan Museum et du manteau créé par Tory Burch a suscité une vive émotion dans les milieux en ligne, surtout que la marque américaine avait associé l’identité culturelle de cette pièce de vêtement à l’Afrique, ce qui n’avait aucun rapport avec la vraie origine de ce manteau traditionnel. C’est ce qui a déclenché la campagne en ligne Give Credit, par laquelle nous avons demandé à la créatrice américaine de modifier la description de sa collection et de retirer cette pièce, qui était une copie fidèle de notre manteau traditionnel exposé au musée de New York. »

    Andreea Tănăsescu estime que de telles démarches doivent acquérir un caractère national : « Nous n’avons pas fait beaucoup de progrès, parce qu’il n’y a pas de législation dans ce domaine. La Roumanie doit prendre position à ce sujet, car, de même que nous possédons les dernières forêts vierges d’Europe, je pense que nous possédons aussi la dernière culture rurale créatrice de telles merveilles, d’un art traditionnel de haut niveau. Et l’on doit trouver un moyen d’assurer à ses produits une place dans le monde si changeant du design vestimentaire. Car, finalement, quand on parle de vêtements, qu’ils représentent la tradition ou une mode de dernière heure, ils entrent tous dans ce « malaxeur » appelé design. »

    Où doit-on aller chercher la blouse traditionnelle authentique ?


    Andreea Tănăsescu: « Je conseille les magasins de produits artisanaux. Les blouses qu’on y trouve sont un peu différentes de celles travaillées dans les communautés ; elles sont seulement vintage. On assiste pourtant, de nos jours, à un mouvement de reconstitution des blouses roumaines d’il y a cent ans et de plus en plus de femmes confectionnent leurs propres blouses, qui rivalisent avec celles travaillées par leurs arrière-grands-mères. »

    Selon Andreea Tănăsescu, ça vaut la peine d’investir dans une blouse roumaine authentique, même si, en fonction de la richesse de sa décoration, elle coûte au moins 200 lei (soit quelque 40 euros) : «Oui, absolument, si l’on achète une blouse travaillée il y a 70 ans, qui est en parfait état. Et de nos jours, où trouve-t-on encore des vêtements en fibres naturelles et qui nous représentent, nous, notre identité, le monde dont nous sommes sortis, avec son histoire. Ça vaut la peine d’investir une somme importante dans une telle blouse. Nous devons devenir conscients de la valeur de la vraie blouse roumaine et nous espérons réussir, par nos projets, à accélérer cette prise de conscience. »

    La blouse roumaine la plus spectaculaire est celle propre à la Valachie, contrée qui couvre le sud du pays. Il faut six mois pour réaliser une telle blouse cousue main, qui peut coûter 2500 lei – soit environ 500 euros. (Trad. : Dominique)

  • Volkstracht und Fashion: Tag der rumänischen Leinenbluse

    Volkstracht und Fashion: Tag der rumänischen Leinenbluse

    Die rumänische traditionelle Bluse — die sogenannte ie (< lat. linea) –, ein internationales Symbol der rumänischen Kulturidentität und ein emblematischer Bestandteil der rumänischen Volkstracht, wird alljährlich am 24. Juni gefeiert. Am internationalen Tag der rumänischen Bluse treffen die rumänische Volkstracht und die Magie der Folklore zusammen. Dabei entsteht eine Reihe von spannenden Veranstaltungen — es werden Blumenkränze und Armbänder geflochten, es wird mit Lehm modelliert und sogar eine Fahrrad-Parade wird organisiert, bei der die rumänische traditionelle Bluse zur Schau gestellt wird. Die Fahrradparade wird von der gemeinnützigen Organisation SkirtBike in Constanţa organisiert. Au‎ßerdem werden auch Fashion-Shows veranstaltet, bei denen die traditionelle Bluse im Mittelpunkt steht.



    Dieser Feiertag ist Dank des Projektes La Blouse Roumaine“, der ersten der ie gewidmeten Online-Community, möglich. Andreea Adriana Tănăsescu ist Mitbegründerin der genannten Online-Community. Sie lieferte uns mehr Einzelheiten zum Projekt:



    Es war ein Erfolgsprojekt. Die Menschen tragen gerne traditionelle rumänische Blusen. Die rumänische ie wird gut gefördert, allerdings müssen wir noch im Hinblick auf den Schutz ihrer Herkunft arbeiten. Sowie in Bezug auf die Schaffung von entsprechenden Standards. Denn der Markt wurde von Blusen überflutet, die als traditionelle Blusen verkauft werden, allerdings keine echten Trachtenblusen sind. Es besteht die Gefahr, dass die echte Bluse von den Pseudo-Blusen nicht mehr unterschieden wird, dass ihre Identität verloren geht.“




    Andreea Adriana Tănăsescu ist zugleich auch die Initiatorin der Kampagne Give Credit, einer Initiative zur Anerkennung traditioneller Werte, auch wenn diese von Mode-Designern neu interpretiert werden:



    Letztes Jahr gab es einen Plagiat-Fall in der Modewelt. Der amerikanische Modedesigner Tori Burch lie‎ß sich von einer rumänischen Volkstracht, die im Metropolitan Museum in New York ausgestellt war, inspirieren und kreierte ein fast identisches Kleidungstück, allerdings in moderner Neuinterpretation. Der Begriff Plagiat mag vermutlich nicht die allerbeste Wortwahl sein, denn das rumänische traditionelle Design genie‎ßt keinen gesetzlichen Herkunftsschutz. Allerdings bemühen wir uns, Lösungen diesbezüglich zu finden. Die parallele Präsentation der drei Kleidungsstücke — nämlich der als Inspirationsquelle verwendeten Tracht im Metropolitan Museum, der traditionellen Volkstracht aus der Region Oltenien und dem von Toni Burch neu kreierten Kleidungsteil — sorgte für Aufregung in der Online-Community. Vor allem auch weil das amerikanische Modehaus die Herkunft des Kleidungsstücks irgendwo in Afrika lokalisiert hatte, was mit der Wirklichkeit überhaupt nicht übereinstimmte. Der Zwischenfall war der Auslöser für eine Online-Kampagne, die wir starteten — Give Credit. Mittels der Kampagne forderten wir den amerikanischen Designer auf, die Beschreibung der Kollektion zu ändern und das genannte Kleidungsstück aus der Kollektion zurückzuziehen, denn letztendlich, handelte es sich um ein Plagiat.“




    Andreea Adriana Tănăsescu ist der Ansicht, derartige Vorhaben sollten landesweit gefördert werden:



    Leider gibt es keinen kohärenten gesetzlichen Rahmen in diesem Bereich, also haben wir bislang nur wenige Schritte eingeleitet. Rumänien muss diesbezüglich seine Gesetze abändern, vor allem dieses Jahr, anlässlich der Feier zum hundertjährigen Bestehen des rumänischen Staates. In Rumänien gibt es immer noch die letzten Urwälder Europas und ich glaube, wir können desgleichen auch über die letzte ländliche Kultur sprechen, die solche Wunder, also traditionelle erstklassige Kunst schafft. Diese ländliche Kultur muss über einen entsprechenden gesetzlichen Rahmen verfügen, der sie in Schutz nimmt. Und sie muss Schritt halten mit den Änderungen, die derzeit in der Modewelt stattfinden.“




    Andreea Adriana Tănăsescu empfiehlt interessierten Kunden die passendsten Orte, wo man eine traditionelle rumänische Bluse kaufen kann:



    Ich empfehle die Läden, in denen kunsthandwerkliche Produkte verkauft werden. Dort kann man handgenähte traditionelle Blusen finden. Sie sind verschieden von den Blusen, die innerhalb mancher Gemeinschaften angefertigt werden, die nur Vintage sind. In letzter Zeit beobachten wir allerdings eine Bewegung, die sich auf die Nachstellung einhundert Jahre alter Blusen konzentriert. Immer mehr Frauen beginnen, sich traditionelle Blusen selbst zu nähen, gleich wie es ihre Urgro‎ßmütter vor Zeiten machten.“



    Eine traditionelle Bluse ist alles Geld wert, auch wenn sie 50 Euro oder sogar mehr kostet (je nachdem, wie komplex das gestickte Muster ist), so Andreea Adriana Tănăsescu:



    Eine ie ist eine recht gute Investition. Denken Sie nur daran, dass eine vor 70 Jahren genähte Bluse heute immer noch in perfektem Zustand sein kann. Die traditionellen Blusen werden aus natürlichen Materialien gefertigt und drücken unsere Identität aus, sie erzählen die Geschichte unseres Werdens. Das ist doch was, oder? Die Investition lohnt sich auf jeden Fall. Ich hoffe, die Leute von dem Wert einer ie überzeugen zu können. Dafür setzen wir zahlreiche Projekte um.“




    Die bei Weitem spektakulärste rumänische Leinenbluse stammt aus der Walachei. Sie wird in rund sechs Monaten gefertigt und kostet bis zu 500 Euro, je nach Stickerei.

  • Nachrichten 19.06.2016

    Nachrichten 19.06.2016

    Lyon: Rumänien hat am Sonntagabend die Qualifizierung für das Achtelfinale der Fu‎ßball-Europameisterschaft in Frankreich verfehlt. Gegen Albanien unterlag die rumänische Nationalmannschaft in Lyon 0-1; den Treffer erzielte in der 43. Minute Armando Sadiku. Aus der A-Gruppe kommen Tabellenbester Frankreich mit sieben Punkten und die Schweiz mit fünf Punkten weiter, die sich ebenfalls am Sonntag Null zu Null trennten. Albanien lag mit drei Punkten an dritter Stelle. Rumänien ist mit einem einzigen Punkt Gruppenletzter.

    Das Eröffnungspiel gegen Frankreich verlor Rumänien 2-1, das Spiel gegen die Schweiz endete im Remis 1-1. Die beiden Tore des rumänischen Teams wurden von Bogdan Stancu geschossen, beide waren Elfmeter.



    Bukarest: Der deutsche Bundespräsident Joachim Gauck unternimmt am Montag einen Staatsbesuch in Rumänien. In Bukarest wird Joachim Gauck mit dem rumänischen Staatschef Klaus Iohannis und mit dem Premier Dacian Cioloş zu Gesprächen zusammenkommen und bei der Nationalbibliothek eine Rede zur Zukunft Europas halten. Am Dienstag wird Gauck das mittelrumänische Sibiu (Hermannstadt) besuchen und mit Vertretern der deutschen Minderheit, der auch der rumänische Präsident Klaus Iohannis angehört, zu Gesprächen zusammenkommen. Präsident Iohannis bekleidete 14 Jahre lang das Bürgermeister-Amt der Stadt Sibiu. Am Mittwoch werden Joachim Gauck und Klaus Iohannis mit rumänischen und deutschen Geschäftsleuten diskutieren.



    Bukarest: Die rumänische orthodoxe Kirche feiert am Sonntag und Montag Pfingsten. 50 Tage nach dem Ostersonntag und 10 Tage nach Christi Himmelfahrt, wird von den Gläubigen die Entsendung des Heiligen Geistes gefeiert. Im Neuen Testament wird erzählt, dass der Heilige Geist auf die Apostel herabkam, als sie in Jerusalem versammelt waren. Alle Apostel wurden mit dem Heiligen Geist erfüllt und begannen, in fremden Sprachen zu reden, wie es der Geist ihnen eingab. Dieses Datum wird in der christlichen Tradition auch als Gründung der Kirche verstanden.



    Washington: Die Bürgermeisterin von Washington Muriel Bowser hat den 24. Juni zum “Internationalen Tag der rumänischen Trachtenbluse Ie” in Washington erklärt. Die rumänische Trachtenbluse sei weltweit zum Symbol der rumänischen Kultur geworden und bildet eine Inspirationsquelle für zahlreiche Mode-Designer, so die Bürgermeisterin von Washington. Die Initiative ist der virtuellen Gemeinschaft von Internet-Nutzern “La Blouse Roumaine” zu verdanken. “Der Internationale Tag der rumänischen Trachtenbluse Ie” bietet Anlass, die rumänische Tradition au‎ßerhalb der Landesgrenzen zu fördern. Ia” ist ein Hemd aus hauchdünnem, durchsichtigem Leinen mit bauschigen Ärmeln, das in verschiedenen Farbkombinationen bestickt ist. Die Bluse ist Teil der rumänischen Nationaltracht.



    Wetter: Die starken Regenfälle, Gewitter und der Hagel vom Wochendende sorgen im Osten und Süden Rumäniens für Überschwemmungen. Dutzende Häuser stehen unter Wasser, Hunderte Hektar Ackerland wurden vom Hochwasser zerstört. Der Sturm rie‎ß Bäume um und beschädigte landesweit zahlreiche Häuser. Dutzende Menschen wurden infolgedessen evakuiert. Nach extremer Hitze in weiten Landesteilen warnt der Wetterdienst auch in den nächsten Tagen vor starken Regefällen, Sturmböen und Hagel. Die Wassermengen können vereinzelt 50 l/qm überschreiten. Die Höchtswerte sinken bis auf 32 Grad. Im Osten des Landes gilt ebenfalls eine Hochwasserwarnung der Stufe Orange an elf Flüssen.


  • La blouse roumaine

    La blouse roumaine

    Pe vremea bunicilor şi a străbunicilor oamenii nu prea aveau paşapoarte. Ştiai însă de unde să-i iei, după felul în care erau îmbrăcaţi. Hainele pe care le purtau spuneau suficiente lucruri despre ei, despre locul de unde vin şi despre cine sunt, prin semne vizibile pe cămaşă, prin croiala şi înfloritura hainei, prin felul podoabei sau forma căciulii ori a pălăriei. Cine mai poartă însă ie în 2013? Unde mai pot fi văzute altiţele negre sau roşii, brâiele cu motive geometrice, stelele în opt colţuri şi toate celelalte însemne cusute pe pânza de in sau pe borangic? Poate veţi fi tentaţi să credeţi că au fost uitate iile, cămăşile frumoase pe care nu s-au sfiit să le poarte reginele şi prinţesele României ori temerarele şi savantele născute pe aici. Ei bine, nici vorbă. Ia românească defilează astăzi pe podiumurile marilor prezentări de modă semnate Yves Saint Laurent sau Tom Ford şi face înconjurul lumii, plimbată de frumoase fotomodele ce se fotografiază pe Calea Victoriei ori purtată cu drag şi dor de româncele care atunci când au emigrat şi-au pus în valiză şi ia de la bunica.



    Ia românească este din nou la modă şi asta nu este o întâmplare, mi-a spus Andreea Tănăsescu, fondatoarea unei comunităţi virtuale intitulate La blouse roumaine”. Aproape 17 mii de persoane din întreaga lume îşi bucură zilnic ochii cu fotografiile, documentele şi detaliile postate de Andreea. Cum a început totul? Aveam de doi ani un album pe Facebook, în care colectam fotografii cu ii româneşti, ba interpretate de Yves Saint Laurent, ba de Tom Ford, de designeri internaţionali, cu gândul că poate cineva o să observe şi o să interpreteze şi în România o ie, să o pună în locul care i se cuvine. Când am văzut succesul de care se bucura acest album, am creat o comunitate. Nu m-am aşteptat să aibă un aşa succes, vă spun sincer. Au început să vină foarte mule mesaje, în special de la români plecaţi în afara ţării, care dintr-o dată şi-au regăsit originea, bucuria de a fi român, amintirile copilăriei şi tot ce are mai de preţ un om care e departe de ţară.”



    Imaginile au început să curgă apoi şi din alte surse. Pe mailul comunităţii ajung zilnic fragmente din scrieri despre portul popular românesc, fotografii mărturii cu familia regală pozând pentru cărţi poştale oficiale în costume tradiţionale, afişe ale unor expoziţii şi explicaţii ale însemnelor de pe ie. Andreea spune că nu doar oamenii răspândiţi prin lume au fost atinşi de aceste imagini, ci şi instituţiile abilitate, care se bucură de orice mic ajutor din afară: Am reuşit să influenţăm foarte multe alte comunităţi şi chiar muzee, pentru că tot ce postăm pe internet este redistribuit de muzeul Satului, de Muzeul de Istorie, de Muzeul de Artă. Am reuşit să influenţăm tinere să poarte ii. Şi împreună cu o echipă ambiţioasă de tinere am făcut un proiect la care visam de foarte multă vreme: O plimbare pe Calea Victoriei în ie.”



    Pe 6 aprilie 2013, Instagram îşi provoca utilizatorii din întreaga lume să iasă la plimbare şi să încarce fotografii din diverse oraşe ale lumii. Andreea Tănăsescu a văzut imediat o oportunitate fantastică de a pune ia pe sute de mii de monitoare. Împreună cu fundaţia cu acelaşi nume ca al principalei artere a Bucureştiului, Calea Victoriei, a organizat o plimbare în ie. Zeci de fotografi veniţi anume pentru acest eveniment au împânzit reţelele de socializare cu instantanee ale unor modele superbe îmbrăcate în ii. Andreea Tănăsescu spune că a fost o zi fantastică: “Ne-am organizat în 4-5 zile şi ne-am întâlnit pentru prima oară cu doritorii de plimbări fotografice. A fost fantastic, toată lumea s-a comportat incredibil de bine, totul a ţinut cu noi, de la vremea incredibil de frumoasă până la câinele care a condus tot timpul fetele, ca şi cum s-ar fi plimbat pe Calea Victoriei de 100 de ori. Foarte mulţi oameni care pur şi simplu şi-au petrecut două ore ca pe vremuri, când românii ieşeau la plimbare pe Calea Victoriei în cele mai frumoase haine, în perioada interbelică, inclusiv în ii. De fapt ăsta a fost mesajul, ne dorim o Cale a Victoriei pe care o vedem în pozele din perioada aceea, ne dorim să ducem spre Victorie toate simbolurile şi poveştile României.”



    A urmat o nouă plimbare, câteva zile mai târziu. Şi lucrurile nu se vor opri aici. Andreea Tănăsescu are planuri mari pentru 24 iunie, pentru sărbătoarea Sânzienelor: Am început demersurile pentru deschiderea unei asociaţii pentru protejarea, valorizarea şi promovarea iei româneşti, asociaţie care promovează Ziua de Sânziene ca zi universală a iei, în care toate femeile care au ie, care or să-şi facă ie sau care îşi vor cumpăra ie o vor purta în ziua de Sânziene aşa cum făceau străbunele noastre. Ele spuneau că în acea zi se deschid cerurile şi putem să comunicăm cu universul, să trimitem gândurile noastre de bine. Pe 24 iunie o s-o marcăm foarte simplu anul ăsta. Vom purta ie şi vom construi pe internet o hartă a lumii pe care vom posta poze cu românce în ie. Veţi vedea cum planeta se îmbracă în ie, pentru că sunt sigură că sunt românce în foarte multe locuri de pe planeta asta care poartă o ie, care au o ie acasă. Nu este un brand de ţară, este un spirit de ţară. Costumul popular este un templu la purtător şi avem, spre deosebire de alte naţiuni, o istorie neîntreruptă de mii de ani, vie, pe care noi o purtăm şi pe care în 2013 începe să o poarte toată planeta, pentru că este la mare modă. Trebuie să ne folosim de momentul ăsta şi să ne spunem povestea mai departe. Toate vin la timpul lor şi a venit şi vremea noastră.”


    Dacă aveţi acasă o ie, aşteptăm să vă vedem fotografiile.

  • La blouse roumaine – sau portul popular readus în atenţia contemporanilor

    La blouse roumaine – sau portul popular readus în atenţia contemporanilor

    Pe vremea bunicilor şi a străbunicilor oamenii nu prea aveau paşapoarte. Ştiai însă de unde să-i iei, după felul în care erau îmbrăcaţi. Hainele pe care le purtau spuneau suficiente lucruri despre ei, despre locul de unde vin şi despre cine sunt, prin semne vizibile pe cămaşă, prin croiala şi înfloritura hainei, prin felul podoabei sau forma căciulii ori a pălăriei. Cine mai poartă însă ie în 2013? Unde mai pot fi văzute altiţele negre sau roşii, brâiele cu motive geometrice, stelele în opt colţuri şi toate celelalte însemne cusute pe pânza de in sau pe borangic? Poate veţi fi tentaţi să credeţi că au fost uitate iile, cămăşile frumoase pe care nu s-au sfiit să le poarte reginele şi prinţesele României ori temerarele şi savantele născute pe aici. Ei bine, nici vorbă. Ia românească defilează astăzi pe podiumurile marilor prezentări de modă semnate Yves Saint Laurent sau Tom Ford şi face înconjurul lumii, plimbată de frumoase fotomodele ce se fotografiază pe Calea Victoriei ori purtată cu drag şi dor de româncele care atunci când au emigrat şi-au pus în valiză şi ia de la bunica.



    Ia românească este din nou la modă şi asta nu este o întâmplare, mi-a spus Andreea Tănăsescu, fondatoarea unei comunităţi virtuale intitulate La blouse roumaine”. Aproape 17 mii de persoane din întreaga lume îşi bucură zilnic ochii cu fotografiile, documentele şi detaliile postate de Andreea. Cum a început totul? Aveam de doi ani un album pe Facebook, în care colectam fotografii cu ii româneşti, ba interpretate de Yves Saint Laurent, ba de Tom Ford, de designeri internaţionali, cu gândul că poate cineva o să observe şi o să interpreteze şi în România o ie, să o pună în locul care i se cuvine. Când am văzut succesul de care se bucura acest album, am creat o comunitate. Nu m-am aşteptat să aibă un aşa succes, vă spun sincer. Au început să vină foarte mule mesaje, în special de la români plecaţi în afara ţării, care dintr-o dată şi-au regăsit originea, bucuria de a fi român, amintirile copilăriei şi tot ce are mai de preţ un om care e departe de ţară.”



    Imaginile au început să curgă apoi şi din alte surse. Pe mailul comunităţii ajung zilnic fragmente din scrieri despre portul popular românesc, fotografii mărturii cu familia regală pozând pentru cărţi poştale oficiale în costume tradiţionale, afişe ale unor expoziţii şi explicaţii ale însemnelor de pe ie. Andreea spune că nu doar oamenii răspândiţi prin lume au fost atinşi de aceste imagini, ci şi instituţiile abilitate, care se bucură de orice mic ajutor din afară: Am reuşit să influenţăm foarte multe alte comunităţi şi chiar muzee, pentru că tot ce postăm pe internet este redistribuit de muzeul Satului, de Muzeul de Istorie, de Muzeul de Artă. Am reuşit să influenţăm tinere să poarte ii. Şi împreună cu o echipă ambiţioasă de tinere am făcut un proiect la care visam de foarte multă vreme: O plimbare pe Calea Victoriei în ie.”



    Pe 6 aprilie 2013, Instagram îşi provoca utilizatorii din întreaga lume să iasă la plimbare şi să încarce fotografii din diverse oraşe ale lumii. Andreea Tănăsescu a văzut imediat o oportunitate fantastică de a pune ia pe sute de mii de monitoare. Împreună cu fundaţia cu acelaşi nume ca al principalei artere a Bucureştiului, Calea Victoriei, a organizat o plimbare în ie. Zeci de fotografi veniţi anume pentru acest eveniment au împânzit reţelele de socializare cu instantanee ale unor modele superbe îmbrăcate în ii. Andreea Tănăsescu spune că a fost o zi fantastică: “Ne-am organizat în 4-5 zile şi ne-am întâlnit pentru prima oară cu doritorii de plimbări fotografice. A fost fantastic, toată lumea s-a comportat incredibil de bine, totul a ţinut cu noi, de la vremea incredibil de frumoasă până la câinele care a condus tot timpul fetele, ca şi cum s-ar fi plimbat pe Calea Victoriei de 100 de ori. Foarte mulţi oameni care pur şi simplu şi-au petrecut două ore ca pe vremuri, când românii ieşeau la plimbare pe Calea Victoriei în cele mai frumoase haine, în perioada interbelică, inclusiv în ii. De fapt ăsta a fost mesajul, ne dorim o Cale a Victoriei pe care o vedem în pozele din perioada aceea, ne dorim să ducem spre Victorie toate simbolurile şi poveştile României.”



    A urmat o nouă plimbare, câteva zile mai târziu. Şi lucrurile nu se vor opri aici. Andreea Tănăsescu are planuri mari pentru 24 iunie, pentru sărbătoarea Sânzienelor: Am început demersurile pentru deschiderea unei asociaţii pentru protejarea, valorizarea şi promovarea iei româneşti, asociaţie care promovează Ziua de Sânziene ca zi universală a iei, în care toate femeile care au ie, care or să-şi facă ie sau care îşi vor cumpăra ie o vor purta în ziua de Sânziene aşa cum făceau străbunele noastre. Ele spuneau că în acea zi se deschid cerurile şi putem să comunicăm cu universul, să trimitem gândurile noastre de bine. Pe 24 iunie o s-o marcăm foarte simplu anul ăsta. Vom purta ie şi vom construi pe internet o hartă a lumii pe care vom posta poze cu românce în ie. Veţi vedea cum planeta se îmbracă în ie, pentru că sunt sigură că sunt românce în foarte multe locuri de pe planeta asta care poartă o ie, care au o ie acasă. Nu este un brand de ţară, este un spirit de ţară. Costumul popular este un templu la purtător şi avem, spre deosebire de alte naţiuni, o istorie neîntreruptă de mii de ani, vie, pe care noi o purtăm şi pe care în 2013 începe să o poarte toată planeta, pentru că este la mare modă. Trebuie să ne folosim de momentul ăsta şi să ne spunem povestea mai departe. Toate vin la timpul lor şi a venit şi vremea noastră.”


    Dacă aveţi acasă o ie, aşteptăm să vă vedem, pe 24 iunie, fotografiile.