În cursul unei vizite în Gorj, există câteva
mănăstiri ortodoxe, unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă, la care
trebuie să vă opriţi. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului
Gorj. Construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii
1699-1700, în timpul domnitorului român Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona
şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al XIV-lea,
biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei
mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, despre care nici acum nu se ştie
cum s-a obţinut, dar care poartă numele de roşu de Tismana. Apoi, mai este şi
mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului. Iată câteva
lăcaşuri de cult, cu o istorie bogată, ale căror porţi le deschidem azi.
Mănăstirea Tismana se află la aproximativ 30 de km
de municipiul Târgu Jiu, într-un loc înconjurat de păduri. A fost construită
într-un an şi îşi trage numele de la arborii de tisă care acopereau odinioară
întreaga zonă. Călugărul Nicodim, canonizat datorită meritelor sale, a folosit
tehnici de construcţie deosebite pentru perioada anilor 1500. Biserica din
interiorul mănăstirii este înconjurată de ziduri puternice, accesul în interior
făcându-se printr-o uriaşă poartă de lemn, spune Oana Paloş, purtător de cuvânt
al Consiliului Judeţean Gorj. Mănăstirea Tismana este o
bijuterie arhitecturală. Clădirea mănăstirii, dar şi zona de munte în care este
poziţionată atrage foarte mulţi oameni, mai ales de hramul mănăstirii, de Sf.
Maria. Atunci vin mii şi mii de pelerini.
Muzeul Mănăstirii Tismana are o istorie de peste 6
secole, iar primele pagini au fost scrise de către călugărul Nicodim. Acesta a
ridicat mănăstirea, însă nu a decorat pereţii interiori ai bisericii,
limitându-se doar să-i picteze într-o singură culoare, ocru, cu motive florale
şi geometrice. Prima pictură policromă a mănăstirii a fost făcută în secolul
16, de Dobromir din Târgovişte, una dintre aşezările care au devenit, de-a
lungul timpului, capitale domneşti. Dobromir a folosit culori vegetale, între
care un roşu oriental, numit astăzi roşu de Tismana.
Arhidiaconul Dioniţă Apostolache, purtător de
cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei, spune că turiştii vor găsi în Gorj cele mai
vechi mănăstiri ortodoxe din ţară: Începem cu mănăstirea
Tismana, ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana. Acest sfânt aşezământ a
luat fiinţă în secolul al XIV-lea, Sf. Nicodim fiind considerat în tradiţia
monahală ortodoxă drept întemeietorul monahismului de tip neoisihast din
Oltenia. Aşadar, mănăstirea Tismana, aşezată într-un ancadrament pitoresc, cu
frumuseţi naturale deosebite, vine în întâmpinarea credinciosului care doreşte
să se roage şi care, în acelaşi timp, doreşte să admire şi frumuseţile naturii.
Aici, pe lângă sfânta mănăsătire, sunt inedite şi pădurile de tisă şi de castan
sălbatic. Mai nou, chiar lângă mănăstirea Tismana, a fost întemeiat Muzeul
Monetăriei Naţionale, aici fiind depozitat tezaurul naţional din perioada
Primului Război Mondial. Există şi muzee care împodobesc patrimoniul
mănăstirilor noastre. La Tismana există un muzeu cu obiecte foarte vechi,
unicat la noi în ţară. De aici, prin dialog cu părinţii de la mănăstire, cu
maicile care ostenesc acolo, pot fi direcţionaţi către zonele mai puţin
cunoscute. La Tismana, de exemplu, la 1.000 de metri altitudine, se poate merge
chiar pe jos şi se ajunge la schiturile Cioclovina de Sus şi Cioclovina de Jos.
Detaliile despre călătoria spre acestea se pot obţine de la maicile de la
mănăstirea Tismana.
Un alt reper pentru un circuit cultural-religios
în judeţul Gorj este mănăstirea ortodoxă Polovragi, care datează din anul 1505,
situată în apropierea localităţii cu acelaşi nume. Mănăstirea se află chiar la
intrarea în Cheile Olteţului, care separă Munţii Parângului de Munţii
Căpăţânii. Tot aici, în Cheile Olteţului, ceva mai sus faţă de mănăstire,
întâlnim peştera Polovragi, care are o lungime de aproape 11 km, dintre care
prima porţiune, de 800 de metri, este deschisă pentru turişti. Arhidiacon
Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei. A doua destinaţie care ar putea fi amintită în acest context este
mănăstirea Polovragi. Acolo, de asemenea, într-o zonă deosebit de frumoasă,
pelerinul poate observa frumuseţea stilului brâncovenesc. Mănăstirea Polovragi
este construită sub influenţa artei brâncoveneşti, pictura fiind unicat în ţara
noastră. A fost restaurată şi sfinţită de curând.
O altă mănăstire reprezentativă din judeţul Gorj
este Lainici, situată la 35 de km de municipiul Târgu Jiu. Şi această mănăstire
se pare că ar fi fost ctitorită de călugărul Nicodim care a înălţat o
construcţie din piatră sau din lemn, care a rezistat până în secolul al 18-lea,
spune Arhidiacon Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei
Craiovei. A treia destinaţie ar fi mănăstirea Lainici, aşezată
pe defileul Jiului, pe ruta Petroşani, făcând legătura cu partea transilvăneană
a României. Este o mănăstire cu tradiţie, de călugări. Rolul important al
acestui aşezământ s-a remarcat în special în perioada interbelică, când
călugării de la Mănăstirea Lainici au participat activ la susţinerea spiritului
românesc şi la promovarea valorilor şi tradiţiilor ortodoxe. În prezent,
mănăstirea Lainici este unul dintre punctele de atracţie din zonă pentru faptul
că în sfântul aşezământ sunt moaştele Sfântului Irodion de la Lainici. Este
unul dintre stareţii de seamă ai acestei mănăstiri, canonizat de curând de
către Biserica Ortodoxă Română. Fiecare mănăstire are pregătit un reprezentant
care să dea toate detaliile într-o limbă de circulaţie internaţională.
Iată aşadar un traseu care include cele mai vechi
şi mai cunoscute mănăstiri din Gorj, cu o istorie bogată, aşezate într-un cadru
natural de excepţie.
