Experţii avertizaseră, deja, că Paştele catolic, celebrat duminică, la
doar cinci zile după carnagiul de la Bruxelles, e pentru jihadişti un bun
prilej să lovească din nou. Neaşteptată a fost mai degrabă ţinta. Nu Europa, ci
deja primejduita minoritate creştină, care însumează doar un procent din
populaţia Pakistanului majoritar musulman, a căzut de aceasta dată victimă
asasinilor. Peste 70 de oameni au fost ucişi şi câteva sute răniţi în oraşul
Lahore, într-un parc în care catolicii celebrau Învierea. O facţiune a mişcării
talibane pakistaneze a revendicat atacul.
Asemenea mai tuturor liderilor
politici de pe planetă, preşedintele României,
Klaus Iohannis, i-a transmis imediat omologului său, Mamnoon Hussain, un mesaj
de condoleanţe şi a exprimat compasiunea şi solidaritatea românilor cu poporul
pakistanez şi cu familiile victimelor. Preşedinţia şi ministerul de Externe de
la Bucureşti au repetat, la unison, că România condamnă cu fermitate astfel de
atentate şi rămâne angajată în lupta internaţională împotriva terorismului.
În
ţară, a afirmat premierul Dacian Cioloş,riscul
privind terorismul există, dar lucrurile sunt ţinute sub control. Într-un
interviu acordat unui post privat de televiziune şi difuzat duminică, Cioloş a
adăugat că serviciilor autohtone de informaţii trebuie să li se acorde
instrumente care să le permită monitorizarea situaţiei, fără ca astfel să
afecteze transparenţa şi drepturile cetăţeneşti.
Şeful Guvernului a pledat
pentru un control mai riguros al vânzării cartelelor telefonice PrePay, care în
România se pot cumpăra fără verificarea identităţii, şi a precizat ca tema e
examinată de miniştrii Justiţiei şi de Interne. Înţeleg, a mai spus Cioloş, că
în pregătirea unor atentate în alte state membre ale Uniunii Europene au fost
folosite cartele PrePay achiziţionate din România.Serviciul Român de Informaţii a precizat că, în acest
moment, nu poate oferi informaţii referitoare la terorişti care au comis atentate în Europa şi
care ar fi utilizat cartele româneşti.
SRI a precizat, însă, că deţine
informaţii că sunt folosite cartele nenominale ale operatorilor români de
telefonie mobilă în zone de conflict, inclusiv în Siria şi Irak.
Cum identitatea persoanelor care le utilizează nu
poate fi stabilită, există posibilitatea ca aceste cartele să fie folosite de
cetăţeni români rezidenţi în zone de conflict, dar şi de persoane având
conexiune cu entităţi teroriste – mai spune Serviciul, într-un comunicat emis la solicitarea presei.
Cert e că, în dezbaterile publice de la Bucureşti, s-au înmulţit vocile atât
care pledează pentru reglementarea modului de achiziţionare a cartelelor
telefonice, cât şi cele care avertizează că, în numele luptei antiteroriste,
serviciile speciale pot fi tentate de imixtiunea în viaţa privată a cetăţenilor
paşnici.
