Radio România Internațional

Tag: Lampedusa

  • 17.08.2019 (mise à jour)

    17.08.2019 (mise à jour)

    Visite – Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, effectuera une visite à Washington, à linvitation du président américain Donald Trump, les 19 et 20 août. L’entrevue entre les deux chefs d’Etat, prévue le 20 août, sera l’occasion de parler du renforcement et du développement du Partenariat stratégique reliant les deux pays. Klaus Iohannis mettra en avant à cette occasion la position de la Roumanie en tant que partenaire stratégique solide et allié responsable et digne de confiance des Etats-Unis. Le président roumain soulignera, durant sa visite à Washington, qu’une des priorités de la politique étrangère de la Roumanie, c’est de renforcer la relation transatlantique et la sécurité de l’espace euro-atlantique. Le président Iohannis a également affirmé qu’il souhaitait aborder avec son homologue de Washington la question des effectifs militaires américains présents en Roumanie. Dans ce contexte, il a déclaré que le pays peut accueillir des effectifs accrus de miliaires américains. Un autre sujet à l’agenda des discussions sera la levée des visas pour les citoyens roumains souhaitant se rendre aux Etats-Unis.


    Par ailleurs, selon le communiqué de la Maison Blanche, le président Trump sera ravi de célébrer aux côtés de son homologue roumain les 30 ans écoulés depuis la chute du communisme en Roumanie et les 15 ans d’adhésion du pays à l’OTAN. Lors de la première visite du président Klaus Iohannis aux Etats-Unis, en 2017, les deux chefs d’Etat se sont entretenus des perspectives d’approfondissement et d’élargissement du Partenariat stratégique entre la Roumanie et les Etats-Unis.



    Migrants — La Roumanie et plusieurs autres Etats membres de l’UE ont accepté d’accueillir une partie des quelque 150 migrants embarqués sur le navire humanitaire espagnole « Open Arms », qui se trouve au large de lîle italienne de Lampedusa. Selon un communiqué du ministère roumain des Affaires étrangères, il s’agit de la relocalisation de 10 personnes de Malte. « La décision des autorités de Bucarest démontre la disponibilité de la Roumanie à contribuer à l’effort de solidarité envers des personnes vulnérables, qui ont besoin de protection et cette réponse ne met pas la pression sur le système roumain d’asile », précise le document. Selon la même source, cette année, la Roumanie a donné suite à trois autres appels de ce type lancés par la Commission européenne, ayant accueilli 11 personnes.



    Cérémonie — Le ministère roumain de la Défense organisera lundi, à la Base aérienne 57 Mihail Kogălniceanu (sud-est), une cérémonie militaire à l’occasion du départ en mission au Mali du Détachement Carpathian Pumas. Les militaires roumains participeront à la Mission multidimensionnelle intégrée des Nations unies pour la stabilisation au Mali. Les quelque 120 membres du détachement roumain, qui seront accompagnés par quatre hélicoptères IAR-330 Puma L-RM, entameront leur mission à la mi-octobre. Ils exerceront des missions d’évacuation médicale, de transport de troupes et de matériel, des missions de transport de passagers, de patrouille aérienne et d’observation. 1.033 militaires roumains sont actuellement déployés à l’étranger.



    Alpinisme — Török Zsolt (45 ans), un des alpinistes roumains les plus connus, a été retrouvé mort, samedi, près du sommet Negoiu des Monts Fagaras (au centre de la Roumanie), ont fait savoir les représentants du centre de sauvetage en montagne de Sibiu. Török Zsolt comptait à son palmarès plusieurs records nationaux et mondiaux. En 2016, il a escaladé cinq pics de l’Himalaya. Trois de ces ascensions, il les a faites en compagnie d’un autre alpiniste roumain chevronné, Vlad Căpuşan. Les deux avaient réalisé alors deux premières nationales et une autre mondiale. Ils ont été les premiers a avoir atteint le Peak 5 de Makalu, une montagne qui culmine à 6.421m d’altitude et dont l’ascension n’était autorisée que depuis 2013. Török Zsolt a réussi, en première nationale, avec son équipe, à escalader le pic du Nanga Parbat, dans l’Himalaya (8.126 m). L’escalade de cette montagne, sur le versant Rupal, est considérée comme la plus importante performance dans l’histoire de l’alpinisme roumain.



    Cinéma — Au Festival du film de Locarno (Suisse), la co-production roumano-serbe « Ivana la terrible », le deuxième long-métrage de la réalisatrice Ivana Mladenovic, a obtenu le prix spécial du jury dans la section « Cinéastes d’aujourd’hui ». Né en 1984, en Serbie, Ivana Mladenovic a étudié le Droit à Belgrade avant de s’établir en Roumanie. Elle a réalisé plusieurs courts-métrages et documentaires, qui ont été sélectionnés et primés à des festivals internationaux. Ivana Mladenovic est surtout connue pour son film de début « Les soldats. Histoire du quartier de Ferentari ».



    Le Cerf dor — Dernière ligne droite des préparatifs pour l’édition 2019 du prestigieux festival international de la chanson « Le Cerf dor », qui sera accueilli, du 22 au 25 août, par la ville de Brasov, au centre de la Roumanie. 12 finalistes du concours d’interprétation se disputeront des prix totalisant plus de 55 mille euros. Parmi les stars qui donneront des récitals, mentionnons Emeli Sande et Ronan Keating. Le festival s’achèvera par un spectacle folklorique. Les débuts du festival remontent à 1968. Lors des précédentes éditions, 18 au total, de grands artistes du monde entier sont montés sur la scène de Brasov. Parmi eux: Diana Ross, Julio Iglesias, Dalida, Sheryl Crow, Tom Jones, Juliette Greco, Vaya con Dios, Christina Aguilera, Ricky Martin, Kelly Family, Gilbert Becaud, Josephine Baker, Toto Cutugno, Enrico Macias, Boy George, James Brown, Ray Charles ou UB 40.



  • August 17, 2019 UPDATE

    August 17, 2019 UPDATE

    VISIT The head of the Romanian state, Klaus Iohannis, will be on an official visit to Washington D.C. on August 19 and 20, at the invitation of the US president, Donald J. Trump. The 2 leaders will have a meeting on August 20, to discuss ways to strengthen and further develop the strong and dynamic strategic partnership between Romania and the US, in all its components. The Romanian president will emphasise on this occasion that his country will remain a reliable ally and strategic partner of the USA, one of the priorities of Romanias foreign policy being to consolidate the trans-Atlantic relation and Euro-Atlantic security. Klaus Iohannis said he also intended to talk to Donald J. Trump about the American troops in Romania and about the countrys capacity to host more US troops. The issue of US visa requirements for Romanian citizens will also be approached. Meanwhile, according to the White House, the US president looks forward to celebrating the 30th year since the fall of communism and the 15th year of Romanias NATO membership with president Iohannis. Klaus Iohannis and Donald Trump previously met at the White House in 2017, when they discussed the prospects for deepening and broadening the Strategic Partnership between Romania and the US.



    CLIMBER One of the best known Romanian climbers, Torok Zsolt, (45) was found dead on Saturday near Negoiu Peak in Fagaras Mountains, central Romania, the Sibiu mountain rescue service announced. Torok Zsolt broke several records in Romanian and world climbing. In 2016, Torok Zsolt climbed 5 Himalayan peaks, 3 of them accompanied by Vlad Căpuşan. They made the first ever ascent of Peak 5, in Makalu region, a 6.421m top that had not been climbed since the opening of the route in 2003. In 2013, Torok Zsolt was the leader of the Romanian team that climbed the 8.126m Nanga Parbat, which is still the most notable achievement in Romanian mountain climbing.



    MIGRANTS The Romanian authorities, alongside several other EU member states, have agreed to receive some of the nearly 150 migrants on board of the Spanish humanitarian vessel Open Arms, off the Italian island of Lampedusa. According to a news release issued by the Romanian Foreign Ministry, the agreement concerns the relocation of 10 people from Malta. The decision proves Romanias willingness to contribute to the solidarity efforts in such situations, and concerns vulnerable people, who need protection. The response poses no pressure on the Romanian asylum system, reads the release. Bucharest says there have been other similar situations this year, and Romania has responded to 3 such calls coming from the European Commission, namely 2 from Italy for 10 people, and one from Malta for 5 people in need of protection. Eleven of these have reached the country so far.



    FILM ‘Ivana the Terrible, Ivana Mladenovics second feature film, has won the special prize of the jury in the Cineasti del Presente section of the Locarno Film Festival, which came to an end on Saturday. The section is devoted to directors at their first, second or third films. ‘Ivana the Terrible, a Romanian-Serbian co-production, is an unconventional story about people and places, based on an event in the directors life. Ivana Mladenovic was born in 1984, in Serbia, she went to law school in Belgrade and then moved to Romania. She made several shorts and documentaries awarded in international festivals, and is best known for her debut feature, ‘Soldiers. A story from Ferentari’.



    ACTOR The American actor Peter Fonda, son of Henry Fonda and brother to Jane Fonda, died at the age of 79, in Los Angeles (USA), after battling lung cancer. He shot to fame after playing in the 1969 cult classic Easy Rider. In 1971 he directed his first film, “The Hired Hand, in which he also played the lead role. He had an Oscar nomination for best actor, in “Ulee’s Gold, 1998, which also won a Golden Globe. His last film, The Last Full Measure, featuring Samuel L. Jackson, Morgan Freeman and Laurence Fishburne, is scheduled for release in late October in the US.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Les immigrés, un problème compliqué pour l’UE

    Les immigrés, un problème compliqué pour l’UE

    En proie aux conflits et à la pauvreté, de plus en plus de personnes issues des pays tels la Libye, l’Erythrée, la Syrie, le Nigéria ou encore la Somalie, risquent leur vie pour s’embarquer depuis les villes portuaires du nord de l’Afrique, dans l’espoir de rejoindre les côtes européennes de la Méditerranée, principalement celles italiennes. Face à l’ampleur du phénomène, l’UE fait des efforts soutenus pour trouver des solutions.

    Les pays européens principalement visés par cette vague de migration ont appelé les autres Etats membres à faire preuve de solidarité et à prendre en charge, à leur tour, des nouveaux venus. Une position partagée aussi par des pays tels l’Allemagne qui a accueilli à elle seule en 2014, 250.000 demandeurs d’asile. La tragédie d’avril dernier quand 800 migrants ont péri dans le naufrage de leur chalutier, au large de l’île de Lampedusa, tout comme celle intervenue quelques jours plus tard et soldée à son tour par des centaines de morts, ont poussé les chefs d’Etat et de gouvernement européens à se réunir d’urgence pour trouver des solutions.

    Une première décision a été adoptée : tripler le budget de l’opération de surveillance et de sauvetage en mer, «Triton», dont le budget initial était de trois millions d’euros par mois. Mais, selon l’Agence pour les Réfugiés des Nations Unies, le plus important serait de trouver une solution afin de diminuer les pertes de vies et de mettre en place un système d’asile européen commun. Le plan d’action pour l’immigration et l’asile présenté par la Commission européenne prévoit en fait des clés de répartition pour assurer une distribution équitable de certains réfugiés et, en cas de crise, un transfert des demandeurs d’asile entre les États membres de l’UE. Bruxelles entend alléger le fardeau de pays comme l’Italie et la Grèce qui ont accueilli les dizaines de milliers de personnes ayant traversé la Méditerranée et obtenu le statut de réfugié.

    La répartition se ferait en fonction de la population, du PIB et de la capacité d’accueil de chacun des 28. Soutenue par les pays les plus exposés à la migration, la proposition a provoqué des réactions négatives de la part d’autres Etats membres tels la France ou le Royaume-Uni. Londres a marqué son opposition à la proposition de Bruxelles en affirmant qu’une distribution des migrants sur l’ensemble du vieux continent n’allait pas décourager les futures vagues de réfugiés, trop souvent victimes du trafic d’êtres humains. Poussés par le désespoir, victimes des violences et de la manipulation, ces personnes sont contraintes à payer des sommes importantes aux trafiquants dont les affaires sont de plus en plus prospères, affirme les autorités britanniques.

    Pour sa part, la Commission Européenne a demandé aux Etats de l’UE dont la Roumanie, de prendre en charge sous deux ans 40.000 candidats à l’asile syriens et érythréens arrivés en Grèce et en Italie, et les a appelés à accueillir dans le même délai 20.000 réfugiés. Selon le schéma avancé par Bruxelles, ce sera à la France et à l’Allemagne d’accueillir le plus grand nombre d’immigrés, tandis qu’au pôle opposé on retrouve la Slovénie et Chypre. Pour sa mise en place, la proposition doit recevoir le vote des 28, dont plusieurs continuent à s’y opposer.

    Est-ce qu’un tel projet risquerait de déstabiliser l’UE ? Le président du Centre pour la prévention des conflits, Iulian Chifu, insiste sur le fait qu’il s’agit seulement d’une proposition : « La décision appartient à chaque Etat membre. Il y en a qui disent « vous savez, moi, j’ai reçu déjà tel ou tel nombre d’immigrés ; je ne trouve pas normal que quelqu’un m’impose un nombre différent, calculé en fonction de mon PIB et de mes capacités d’accueil ». Avancé par Bruxelles, ce projet n’arrivera malheureusement pas à résoudre la situation des réfugiés. Pour cela, il faudrait une implication de tous les Etats partenaires. Par exemple, il faudrait que le Maroc, la Tunisie, l’Algérie, la Libye ou l’Egypte – tous ces pays que les réfugiés traversent pour arriver dans les ports sud-méditerranéens – mettent en place des centres de triage qui, à présent, existent seulement sur le continent. La destruction des bateaux de passeurs ne pourra pas se faire sans la contribution des pays de l’Afrique du Nord où ces personnes arrivent avant de s’aventurer en mer. Le Centre pour la prévention des conflits, en collaboration avec le Système d’alerte précoce, a élaboré un rapport basé sur des informations sur le transfert d’une partie de l’argent reçu par les passeurs vers l’Etat islamique et les groupements radicaux libyens. C’est un scénario qui reprend en quelque sorte ce qui s’est passé en Somalie avec les pirates Al-Shabab proches d’Al Quaïda. »

    A l’heure où l’on parle, une question s’impose : la Roumanie est-elle prête à ouvrir ses portes à plus de 2000 immigrés, le quota décidé par Bruxelles ? Maria Voica, coordinatrice des programmes du Bureau de Bucarest de l’Organisation Internationale pour la Migration, affirme :: « L’expérience accumulée par la Roumanie en matière d’accueil et de droit d’asile nous fait penser qu’il nous serait difficile d’assumer un nombre tellement important. Outre la capacité restreinte d’accueil, le fait que toutes ces personnes ne parlent pas le roumain supposera des efforts considérables pour leur insertion sur le marché de l’emploi. Je doute qu’ils débarquent en Roumanie munis d’un diplôme d’études ou d’un certificat de compétences, vue les guerres qui déchirent leurs pays d’origine. Je doute vraiment que la Roumanie puisse prendre convenablement en charge toutes ces personnes. »

    D’autant plus que les frontières roumaines sont les seules à s’ouvrir, à présent, aux réfugiés ukrainiens.

  • Imigranţii, o problemă complicată pentru UE

    Imigranţii, o problemă complicată pentru UE

    ONU
    estimează că peste 60 de mii de emigranţi au încercat să traverseze Mediterana
    de la începutul acestui an, iar 1.800 dintre aceştia au murit în naufragiile
    vaselor precare şi supraaglomerate. Măcinate de conflicte şi sărăcie, Libia,
    Eritreea, Siria, Nigeria şi Somalia sunt principalele ţări de provenienţă
    pentru aceşti migranţi, care fac eforturi pentru a ajunge în porturile din
    nordul Africii, în special în cele libiene, ca de acolo să pornească, pe mare,
    în principal spre sudul Italiei. Fenomenul dă mari bătăi de cap UE, care chiar
    dacă nu reuşeşte să-i combată cauzele, încearcă să-i gestioneze efectele.

    Ţările europene care fac faţă în prima linie acestui val de migraţie au
    solicitat ca şi ceilalţi membri ai UE să împartă povara. Acestora li se alătură
    ţările către care se îndreaptă preponderent solicitările de azil, în special
    Germania, care anul trecut a primit un număr uriaş: 250 de mii.

    Încă de anul
    trecut, când deţinea preşedinţia rotativă a UE, Italia a solicitat ajutorul
    celorlalte state, după tragedia de la Lampedusa, soldată cu moartea a mii de
    persoane. În aprilie, anul acesta, peste 800 de persoane, majoritatea migranţi ilegali
    din Libia şi Siria care încercau să ajungă în Europa, au murit după ce vasul pe
    care se aflau s-a scufundat. La scurt timp, o tragedie similară a mai făcut
    câteva sute de morţi. Reuniţi de urgenţă, şefii de stat şi de guvern din UE au decis să tripleze bugetul operaţiunilor
    de salvare a imigranţilor clandestini din Marea Mediterană. Este un prim pas
    important pentru acţiunea în comun a UE, dar adevăratul test va fi diminuarea
    pierderilor de vieţi omeneşti şi crearea unui sistem european unitar de azil, a
    apreciat Agenţia pentru Refugiaţi a ONU. Comisia Europeană a cerut statelor membre să
    îşi asume cote obligatorii de migranţi care să fie transferaţi pe teritoriile
    lor. Aceste cote au fost stabilite în funcţie de populaţia, PIB şi capacităţile
    de primire ale ţărilor membre. Propunerea, susţinută de ţările cele mai expuse,
    nu a fost însă agreată de toată lumea. Marea Britanie a anunţat că se opune
    oricărei cote impuse, ridicând următoarea problemă: distribuirea imigranţilor
    pe tot continentul nu va descuraja valurile ulterioare de refugiaţi care sunt
    victime ale unui trafic foarte prosper de fiinţe umane. Disperarea, manipularea
    şi violenţele la care sunt supuşi îi fac să plătească sume mari unor traficanţi
    ale căror afaceri s-au dezvoltat exploziv, a atras atenţia Londra. Concret, Comisia Europeană a
    cerut statelor membre, între care şi România, să preia în următorii doi ani 40
    de mii de candidaţi la azil din Siria şi Eritreea ajunşi în Grecia şi Italia şi
    să primească, în acelaşi interval de timp, 20 de mii de persoane cu statut de
    refugiat. Potrivit schemei Bruxelles-ului, cei mai mulţi refugiaţi ar urma să
    fie preluaţi de Germania şi Franţa, iar cei mai puţini de Cipru şi Slovenia. Măsura trebuie
    aprobată de statele membre, care sunt, însă, mai degrabă reticente. Acest plan
    şi modul de acţiune al Comisiei riscă să dezbine UE?

    Iulian Chifu, preşedintele
    Centrului de Prevenire a Conflictelor, subliniază că nu este
    vorba despre un plan, ci de o propunere : Decizia revine statelor. Sunt
    state care spun, uite, până la această oră, am primit acest număr de
    imigranţi, nu e normal ca acum să mi se impună, pe baza PIB-ului şi capacităţii
    mele de a primi, o altă normă. E o temă pusă pe masă, ea nu rezolvă
    problema esenţială a imigranţilor. Aici trebuie obligatoriu angajamentele
    statelor partenere. Ar trebui ca în Maroc şi Algeria, Tunisia şi Libia şi
    Egipt, celelalte state pe unde traversează cei din sud şi de unde vin aceste
    valuri de imigranţi, să se construiască zonele de triere şi nu pe continent.
    Distrugerea bărcilor şi ambarcaţiunilor traficanţilor şi distrugerea acestei
    afaceri nu se poate face decât împreună cu statele din această zonă, din nordul
    Africii, pe unde aceşti oameni vin către Europa. Noi am avut, de exemplu,
    informaţii şi am emis şi un raport în acest sens, Centrul de Prevenire a
    Conflictelor şi Early Warning, în legătură cu faptul că o parte din aceşti bani
    se duc către Statul Islamic şi către grupările radicale din Libia exact într-o
    formulă de simbioză, cum s-a întâmplat, dacă vă aduceţi aminte, în Somalia cu
    piraţii şi Al-Shabab, deci radicalii care ţineau de Al Qaeda. Acelaşi lucru se
    întâmplă aici.

    Este România pregătită să primească peste 2 mii de imigranţi, cât ar
    rezulta din calcule? Maria Voica, coordonatorul de programe de la Biroul din
    Bucureşti al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie: Experienţa
    noastră de până acum în ceea ce priveşte primirea şi integrarea celor care au
    solicitat o formă de protecţie în România sau azil arată că un număr atât de
    mare va fi foarte greu de integrat. Pe lângă capacitatea destul de redusă de
    cazare din acest moment, faptul că oamenii aceştia nu cunosc deloc limba română
    va implica un efort considerabil, vor trebui investite resurse pentru ca
    oamenii aceştia să poată să fie absorbiţi pe piaţa forţei de muncă. Nu cred că
    vin cu diplome sau cu capacitate şi competenţe din ţările din care vin, având
    în vedere situaţia de război care este acolo şi parcursul educaţional, care
    probabil este unul foarte, foarte dificil. Îmi este foarte greu să cred că
    România va putea să facă faţă unui astfel de număr.

    Cu atât mai mult cu
    cât România primeşte refugiaţi şi din Ucraina, pe care nu-i împarte cu nimeni.

  • Imigranţii, o problemă complicată pentru UE

    Imigranţii, o problemă complicată pentru UE

    ONU
    estimează ca peste 60 de mii de emigranţi au încercat să traverseze Mediterana
    de la începutul acestui an, iar 1.800 dintre aceştia au murit în naufragiile
    vaselor precare şi supraaglomerate. Măcinate de conflicte şi sărăcie, Libia,
    Eritreea, Siria, Nigeria şi Somalia sunt principalele ţări de provenienţă
    pentru aceşti migranţi, care fac eforturi pentru a ajunge în porturile din
    nordul Africii, în special în cele libiene, ca de acolo să pornească, pe mare,
    în principal spre sudul Italiei. Fenomenul dă mari bătăi de cap UE, care chiar
    dacă nu reuşeşte să-i combată cauzele, încearcă să-i gestioneze efectele.

    Ţările europene care fac faţă în prima linie acestui val de migraţie au
    solicitat ca şi ceilalţi membri ai UE să împartă povara. Acestora li se alătură
    ţările către care se îndreaptă preponderent solicitările de azil, în special
    Germania, care anul trecut a primit un număr uriaş: 250 de mii.

    Încă de anul
    trecut, când deţinea preşedinţia rotativă a UE, Italia a solicitat ajutorul
    celorlalte state, după tragedia de la Lampedusa, soldată cu moartea a mii de
    persoane. În aprilie, anul acesta, peste 800 de persoane, majoritatea migranţi ilegali
    din Libia şi Siria care încercau să ajungă în Europa, au murit după ce vasul pe
    care se aflau s-a scufundat. La scurt timp, o tragedie similară a mai făcut
    câteva sute de morţi. Reuniţi de urgenţă, şefii de stat şi de guvern din UE au decis să tripleze bugetul operaţiunilor
    de salvare a imigranţilor clandestini din Marea Mediterană. Este un prim pas
    important pentru acţiunea în comun a UE, dar adevăratul test va fi diminuarea
    pierderilor de vieţi omeneşti şi crearea unui sistem european unitar de azil, a
    apreciat Agenţia pentru Refugiaţi a ONU. Comisia Europeană a cerut statelor membre să
    îşi asume cote obligatorii de migranţi care să fie transferaţi pe teritoriile
    lor. Aceste cote au fost stabilite în funcţie de populaţia, PIB şi capacităţile
    de primire ale ţărilor membre. Propunerea, susţinută de ţările cele mai expuse,
    nu a fost însă agreată de toată lumea. Marea Britanie a anunţat că se opune
    oricărei cote impuse, ridicând următoarea problemă: distribuirea imigranţilor
    pe tot continentul nu va descuraja valurile ulterioare de refugiaţi care sunt
    victime ale unui trafic foarte prosper de fiinţe umane. Disperarea, manipularea
    şi violenţele la care sunt supuşi îi fac să plătească sume mari unor traficanţi
    ale căror afaceri s-au dezvoltat exploziv, a atras atenţia Londra. Concret, Comisia Europeană a
    cerut statelor membre, între care şi România, să preia în următorii doi ani 40
    de mii de candidaţi la azil din Siria şi Eritreea ajunşi în Grecia şi Italia şi
    să primească, în acelaşi interval de timp, 20 de mii de persoane cu statut de
    refugiat. Potrivit schemei Bruxelles-ului, cei mai mulţi refugiaţi ar urma să
    fie preluaţi de Germania şi Franţa, iar cei mai puţini de Cipru şi Slovenia. Măsura trebuie
    aprobată de statele membre, care sunt, însă, mai degrabă reticente. Acest plan
    şi modul de acţiune al Comisiei riscă să dezbine UE?

    Iulian Chifu, preşedintele
    Centrului de Prevenire a Conflictelor, subliniază că nu este
    vorba despre un plan, ci de o propunere: Decizia revine statelor. Sunt
    state care spun, uite, până la această oră, am primit acest număr de
    imigranţi, nu e normal ca acum să mi se impună, pe baza PIB-ului şi capacităţii
    mele de a primi, o altă normă. E o temă pusă pe masă, ea nu rezolvă
    problema esenţială a imigranţilor. Aici trebuie obligatoriu angajamentele
    statelor partenere. Ar trebui ca în Maroc şi Algeria, Tunisia şi Libia şi
    Egipt, celelalte state pe unde traversează cei din sud şi de unde vin aceste
    valuri de imigranţi, să se construiască zonele de triere şi nu pe continent.
    Distrugerea bărcilor şi ambarcaţiunilor traficanţilor şi distrugerea acestei
    afaceri nu se poate face decât împreună cu statele din această zonă, din nordul
    Africii, pe unde aceşti oameni vin către Europa. Noi am avut, de exemplu,
    informaţii şi am emis şi un raport în acest sens, Centrul de Prevenire a
    Conflictelor şi Early Warning, în legătură cu faptul că o parte din aceşti bani
    se duc către Statul Islamic şi către grupările radicale din Libia exact într-o
    formulă de simbioză, cum s-a întâmplat, dacă vă aduceţi aminte, în Somalia cu
    piraţii şi Al-Shabab, deci radicalii care ţineau de Al Qaeda. Acelaşi lucru se
    întâmplă aici.

    Este România pregătită să primească peste 2 mii de imigranţi, cât ar
    rezulta din calcule? Maria Voica, coordonatorul de programe de la Biroul din
    Bucureşti al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie: Experienţa
    noastră de până acum în ceea ce priveşte primirea şi integrarea celor care au
    solicitat o formă de protecţie în România sau azil arată că un număr atât de
    mare va fi foarte greu de integrat. Pe lângă capacitatea destul de redusă de
    cazare din acest moment, faptul că oamenii aceştia nu cunosc deloc limba română
    va implica un efort considerabil, vor trebui investite resurse pentru ca
    oamenii aceştia să poată să fie absorbiţi pe piaţa forţei de muncă. Nu cred că
    vin cu diplome sau cu capacitate şi competenţe din ţările din care vin, având
    în vedere situaţia de război care este acolo şi parcursul educaţional, care
    probabil este unul foarte, foarte dificil. Îmi este foarte greu să cred că
    România va putea să facă faţă unui astfel de număr.

    Cu atât mai mult cu
    cât România primeşte refugiaţi şi din Ucraina, pe care nu-i împarte cu nimeni.

  • EU führt Grenzkontrollsystem EUROSUR ein

    EU führt Grenzkontrollsystem EUROSUR ein

    Im Oktober hatten die EU-Au‎ßenminister den Einsatz des Europäischen Grenzkontrollsystems EUROSUR genehmigt. Diese Woche soll das System in Betrieb genommen werden. Seine Mission ist es, die Au‎ßengrenze der EU, das hei‎ßt die See- und Landgrenzen, einschlie‎ßlich im Schengener Raum abzusichern.



    EUROSUR ermöglicht den Mitgliedsstaaten, operationelle Informationen auszutauschen und mit der Grenzschutzagentur Frontex für die Minderung der Anzahl illegaler Einwanderer zusammenzuarbeiten. Und gleichzeitig wird das System das Leben derjenigen retten, die hohe Risiken in Kauf nehmen, um illegal an die europäische Küste zu gelangen: den Mitgliedsstaaten werden bessere Instrumente zur Verfügung gestellt, mit denen sie die kleinen Migrantenboote in Gefahr aufspüren sollen. Gemä‎ß europäischen und internationalen Konventionen muss in solchen Fällen Hilfe geleistet werden.



    Durch EUROSUR wird Brüssel eine Antwort auf das heikle Problem der illegalen Einwanderung geben, vor allem an der Südgrenze der EU. Spätestens seit der Tragödie auf Lampedusa ist das Bedürfnis einer Überwachung in Echtzeit der unsicheren und übervollen Flüchtlingsboote mit Migranten aus Afrika oder dem Nahen Osten akut geworden. Das Unglück hat bewiesen, dass die europäischen Behörden von dem Ausma‎ß des Phänomens überrascht waren. Brüssel ist sich dessen bewusst geworden, dass das Vermeiden solcher Tragödien im Mittelmeer überwiegend von dem rechtzeitigen Informationsaustausch und koordinierten Anstrengungen der nationalen und europäischen Agenturen abhängt. In diesem Zusammenhang, bietet EUROSUR einen koordinierten institutionellen Rahmen, sowie bessere Instrumente für die Vorbeugung grenzübergreifender Straftaten, wie Menschen- und Drogenhandel.” (Radio Rumänien-Korrespondentin in Brüssel, Cerasela Radulescu)



    Das EUROSUR-System soll ab heute schrittweise in den 18 EU-Mitgliedsstaaten an den mittleren und östlichen Au‎ßengrenzen der Union eingeführt werden, sowie in Norwegen, das assoziierter Schengen-Staat ist. Die weiteren 11 EU-Mitgliedsstaaten und assoziierten Schengen-Staaten werden sich ab dem 1. Dezember 2014 an EUROSUR beteiligen. Die unterschiedlichen Bestandteile des Systems sollen in den kommenden Jahren ständig aktualisiert werden. Das EUROSUR-System bietet jedem Mitgliedsstaat einen schnelleren Zugang zu Informationen und damit kürzere Reaktionszeiten bei Zwischenfällen mit illegalen Einwanderern und grenzübergreifender Kriminalität.

  • EU führt neues System zum Schutz der Außengrenzen ein

    EU führt neues System zum Schutz der Außengrenzen ein

    Das neue System soll eine Schlüsselrole bei der Vermeidung von Flüchtlingskatastrophen, wie die in der Nähe der italienischen Insel Lampedusa spielen. Die Zahl der Opfer der jüngsten Schiffstragödie liegt bei 200. Ziel von EUROSUR sei die Verstärkung der Kontrolle an EU-Au‎ßengrenzen. Das neue System soll den Austausch operationeller Informationen zwischen den Behörden verschiedener Mitgliedstaaten und eine enge Kooperation mit Frontex, der Europäischen Agentur für operative Zusammenarbeit an Au‎ßengrenzen ermöglichen. Das System soll im Kampf gegen illegale Einwanderung, Drogen- und Menschenhandel helfen, aber auch die Rettung von Flüchtlingen in Seenot erleichtern.




    EUROSUR soll Anfang Dezember in 18 Mitgliedstaaten, daruter auch Rumänien und ein Jahr später auch in den anderen EU-Staaten in Kraft treten. Der rumänische Staatssekräter für Europäische Angelegenheiten George Ciamba bekräftigte beim EU-Rat für Allgemeine Angelegenheiten die Unterstützung Rumäniens für die Bekämpfung der illegalen Einwanderung, wofür sich die Europäische Union in Folge der letzten Flüchtlingstragödie von Lampedusa stark engagiert.




    Ferner erinnerte George Ciamba an den wesentlichen Beitrag Rumäniens zum Gemeinsamen Marineeinsatz “EPN Aeneas 2013”, koordiniert von der Europäischen Agentur für operative Zusammenarbeit an Au‎ßengrenzen. Rumänien beteiligte sich mit dem Schiff “Ştefan cel Mare” der Grenzschutzpolizei neben Polizeikräften verschiedeneder EU-Staaten an dem Einsatz an der italienischen Seegrenze. Rund 1 000 illegale Einwanderer wurden vom rumänischen Schiff aufgegriffen.




    Italien kündigte dennoch an, es werde bei dem bevorstehenden EU-Rat in Brüssel konkrete Ma‎ßnahmen angesichts der Einwanderungspolitik forden. Es handelt sich um den raschen Einsatz von EUROSUR, die Stärkung von Frontex, einen Handelsplan zur Lösung von Notsituationen in Fragen von Migration und den Aufbau eines Dialogs mit den Mittelmeerstaaten.




    Griechenland und Spanien betonten ihreseits den Wunsch, eine gemeisame Lösung in Fragen von Migration mit Spanien, Italien und Frankreich zu finden. Beide Staaten verterten die Ansicht, die illegale Einwanderung sei zeitgleich eine “Bedrohung”, die die europäische Stabilität untergräbt und eine humanitäre Angelegenheit, die eine Lösung auf europäischer Ebene benötigt.