În dimineaţa zilei de
vineri, 6 decembrie, de Sf. Nicolae, copiii găsesc, în ghetuţele lustruite,
fructe şi dulciuri sau o nuieluşă dacă nu au fost cuminţi în decursul anului
care se încheie. Este un obicei întâlnit nu numai în România, Moş Nicolae fiind
un protector al copiilor. În unele sate româneşti se mai păstrează un obicei ca
băieţii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor repeta
colindele de Crăciun şi de Anul Nou.
Şi pentru că am amintit de dulciurile oferite copiilor cu ocazia Sf. Nicolae, în această ediţie vă
propunem două reţete pentru produse de patiserie. În toate regiunile României întâlnim gogoşi umplute cu brânză, fie dulce, fie sărată, sub diferite
nume. În Moldova întâlnim faimoasele poale-n brâu, o plăcintă de dimensiune mai mică sau, dacă doriţi, o gogoaşă căreia îi împletim aluatul în
partea superioarăşi căreia i se mai spune şi brânzoaică.
În Dobrogea, acest produs de patiserie este umplut cu brânză sărată, la fel ca şi în Transilvania unde a împrumutat numele de langoş, din gastronomia maghiară. Diferenţe sunt şi la modul de preparare, brânzoaicele fiind coapte în cuptor, în timp ce langoşii sunt prăjiţi în ulei, ca orice gogoaşă. Pentru a pregăti poale-n brâu, avem nevoie de jumătate de kg de
făină, de 50 de grame de drojdie sau de un plic de drojdie uscată, de 4 ouă, de
lapte, zahăr şi sare. Pentru umplutură ne trebuie brânză proaspătă de vaci în
care adăugăm şi stafide.
Dacă folosim drojdie uscată, atunci amestecăm direct
ingredientele cu făina. Pentru a pregăti aluatul, drojdia trebuie dizolvată în
lapte călduţ, iar apoi se amestecă cu 3 gălbenuşuri de ou şi cu 100 de grame de
zahăr. Turnăm acest amestec într-un vas mai mare, deasupra făinii şi amestecăm
circa 20 de minute până obţinem o cocă pe care o lăsăm la dospit circa o oră,
într-o încăpere încălzită, fără curenţi de aer.
Din acest aluat întindem foi de
plăcintă nu foarte subţiri pe care le porţionăm în pătrate cu latura de circa
15 cm. Pe aceste pătrate de aluat, întindem umplutura, după care aducem
colţurile spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu
atunci când intră în apa unui râu pentru a spăla rufe. Punem aceste plăcinte într-o tavă
unsă cu puţin unt. Ungem şi plăcintele cu un amestec făcut din gălbenuş de ou
şi zahăr şi apoi introducem tava în cuptorul deja încălzit, la foc potrivit, 20
… 30 de minute, până se rumenesc.
Dacă avem fructe confiate
sau congelate, putem face brioşe. Avem nevoie de jumătate de kg de făină, de un sfert
de kg de zahăr alb, de 3 ouă, de iaurt sau smântână, de esenţă de vanilie,
coajă rasă de lămâie, puţin praf de copt şi sare. Toate acestea se amestecă
până se obţine o pastă destul de fluidă, în care se mai adaugă, de exemplu, afine.
Acest aluat moale este turnat în forme de brioşă, iar deasupra lor se poate pune
un topping făcut din 150 de grame de făină albă, 50 de grame de zahăr brun şi 100
de grame de unt. Brioşele se bagă apoi în cuptor la foc mediu pentru circa 25
de minute.