Tag: LARES

  • Aoa și 100 di añi, prota companie aerianâ internaţionalâ

    Aoa și 100 di añi, prota companie aerianâ internaţionalâ

    Tru aestâ vahti di kiro internaţionalâ, anda traficlu aerianu, cabaia easti ñicuratu, nica ș’dramaticu, s’yilipsimu unu sticu di oarâ di aoa și un seculu, thimilliusearea-a protâllei companii di navigaţie aerianâ internaţionalâ transcontinentalâ ditu lumi trâ pasageri, poştâ şi pârmâtii. Eara cu numa Compania Franco-Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA) şi, maca eara prota ditu lumi, cum ți s’hibâ easti şi prota companie aeriană românească, şi prota ditu Europa.



    Istoria zugrâpseaști sticlu di oarâ tru cari, tru cadurlu a pâzârâpserloru di iriñe di Versailles, anâmusitlu diplomatu românu Nicolae Titulescu, ți deapoa vrea s-agiungâ tu ipotisea di prezidentu a Ligâllei Naţiuñilor, precursoarea ONU di astândzâ, avea muabeti du ghenearalu Duval, pitricutlu a Franţâllei ți u-avea borgea cu dezarmarea. “Ditu aviaţie s’adrămu unâ armatâ di iriñe”, spusi Titulescu, mea-lli-pripusi salami a ufițialui frânțescu și thimilliusearea-a unâllei companii aerienâ franco-română.



    Tu dzuua di 23 di priiuru 1920, s’clleamâ tamamu aoa și seculu, Paris, eara vulusitâ cartea pritu cari eara thimilliusitâ Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană, lucru hâirlâticu, fitrusitu, cu minduearea ali Românie ş’ali Frânție. Scamnul ali companie eara pi cânâscuta Rue des Pyramides, anâmusitlu bancher românu Aristidi Blanck avea bâgatâ pâradz tu lucru 3 miliuñi di franki a deapoa cratlu frânțescu asiguripsi 18 di avioani, piloţ şi mecaniț. Prota cali pi cari azbuiră compania româno-frânțeascâ eara Paris – Strasbourg, deapoa, daima, aesti călliuri furâ teasi/ lârdziti di s-agiundzea Praga, Varşovia, Viena, Budapesta şi, cadealihea, Bucureşti.



    Tu 13 di sumedru 1921, piloţlli frânțeșțâ a Companiillei, Albert Diullin şi Lionel di Marmier dișcllisirâ calea di azboiuru Paris – Bucureşti. Trâ Bucureşti eara ufilisitu aeroportul Băneasa, iu s’avea adratâ și unâ fineri/ faru trâ dipunerli di noaptea, a deapoa Arad, tru Ascâpitata a Româniillei, eara adaratu nai marli hangaru aerianu ditu lumi, tru ațel kiro. Tru 1922 s’azboairâ di Bucureşti câtâ Istanbul, tu ațel kiro, cunuscutu cu numa di Constantinopol. Easti zborlu ti protlu azboiur transcontinental, dimecu easti dișcllisâ prota cali aeriană transcontinentală, unâ altă premieră aviatică scoasâ mbuveti, ș-cu hâiri, di Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană.



    Tru 1925 s’azboairâ di Bucureşti câtâ Galaţi, di easti prota cali aeriană internă românească. Easti unâ hâirlâticâ aestâ turlie ași câ s’azboairâ ș’ma largu, câtâ Iaşi nica şi Chişinău. Tut tru 1925, Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA) ș’alâxeaști numa tru Compania Internațională di Navigație Aeriană (CIDNA), unâoarâ cu mintearea/ cilâstâsearea și alti stati. Activitatea-a nauuâllei societati aerienâ s’bitisi tu 5 di avgustu 1933, cându s’tuki/ s’feați unâ cu compania Air France.



    Tru România, succesoarea-a llei eara cânâscutâ cu numa, LARES, s’clleama, multu aplo, spusu Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statlu, deapoa u’alâxi numa tu cunuscutlu Tarom, di astăndzâ. Tora, dupu unâ sută di añi di la evenimentul thimilliusitoru a protâllei companii di navigaţie aeriană internaţională transcontinentală ditu lume, Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA), fu dizvâlitâ unâ ploaci ti aduțeari aminti tamamu la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – “Aurel Vlaicu”. Ploacea fu bâgatâ pi monumentul cari spuni semnul trâ thimilliusearea-aliștei companii aerienâ, dizvâlitu la Aeroportul Băneasa tru anlu 1923.



    Nica s’adutemu aminti că, astâ toamnâ, şapti avioani ditu Cehia, nâpoi feațirâ simbolicu calea Paris – Strasbourg – Nurenberg – Praga – Viena – Budapesta – Arad – Belgrad – Bucureşti, iu dipusirâ, kiola pi Aeroportulu Băneasa. Fu un evenimentu ahârdzitu trâ tsentenarlu a Companiillei Franco-Românâ di Navigaţie Aeriană ți-lu-yuirstusimu dzâlili aesti.



    Ngrâpsearea: Marius Tița


    Armânipsearea: Tașcu Lala





  • Acum 100 de ani, prima companie aeriană internaţională

    Acum 100 de ani, prima companie aeriană internaţională

    În acest context internaţional,
    în care traficul aerian este redus drastic, dramatic chiar, să evocăm un moment
    de acum un secol, înfiinţarea primei companii de navigaţie aeriană internaţională transcontinentală
    din lume pentru pasageri, poştă şi mărfuri. Se numea Compania Franco-Română de
    Navigaţie Aeriană (CFRNA) şi, fiind prima din lume, oricum, este şi prima
    companie aeriană românească, şi prima din Europa.


    Istoria reţine momentul în
    care, în cadrul negocierilor de pace de la Versailles, celebrul diplomat român
    Nicolae Titulescu, viitor preşedinte al Ligii Naţiunilor, precursoarea ONU de
    astăzi, discuta cu generalul Duval, reprezentantul Franţei însărcinat cu
    dezarmarea.
    Din aviaţie să facem o armă de pace, a spus Titulescu,
    propunându-i concret oficialului francez înfiinţarea unei companii aeriene
    franco-române.


    La 23 aprilie 1920, deci acum fix un secol, la Paris, a fost
    parafat actul prin care era înfiinţată Compania Franco – Română de Navigaţie
    Aeriană, ca rezultat al iniţiativei României şi Franţei. Sediul companiei se
    afla pe celebra Rue des Pyramides, vestitul bancher român Aristide Blanck a
    investiti 3 milioane de franci iar statul francez a asigurat 18 avioane, piloţi
    şi mecanici. Prima rută pe care a zburat compania româno-franceză a fost Paris
    – Strasbourg, apoi, mereu, aceste rute au fost extinse, ajungându-se la Praga,
    Varşovia, Viena, Budapesta şi, desigur, Bucureşti.


    La 13 octombrie 1921, piloţii
    francezi ai Companiei, Albert Deullin şi Lionel de Marmier au deschis linia
    Paris – Bucureşti. Pentru Bucureşti era folosit aeroportul de la Băneasa, unde
    se ridicase şi un far pentru aterizările de noapte, iar la Arad, în Vestul
    României, a fost construit cel mai mare hangar aerian din lume, în acel moment.
    În 1922 se zboară de la Bucureşti la Istanbul, atunci Constantinopol. Este
    vorba de primul zbor transcontinental, deci este deschisă prima rută aeriană
    transcontinentală, o altă premieră aviatică reuşită de Compania Franco – Română
    de Navigaţie Aeriană.


    În 1925 se zboară de la Bucureşti la Galaţi, fiind prima
    rută aeriană internă românească. Este un succes astfel că se zboară şi mai
    departe, la Iaşi şi la Chişinău. Tot în 1925, Compania Franco – Română de
    Navigaţie Aeriană (CFRNA) își schimba denumirea în Compania Internațională de
    Navigație Aeriană (CIDNA), odată cu implicarea şi a altor state. Activitatea
    noii societăţii aeriene s-a încheiat la 5 august 1933, când a fost înglobată în
    compania Air France.


    În România, succesoarea sa s-a numit, mai întâi, LARES,
    ceea ce însemna, pur şi simplu, Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul,
    apoi a schimbat numele în cunoscutul Tarom, de astăzi. Acum, la o sută de ani
    de la evenimentul fondator al primei companii de navigaţie aeriană internaţională
    transcontinentală din lume, Compania Franco – Română de Navigaţie Aeriană
    (CFRNA), a fost dezvelită o placă memorială chiar la Aeroportul Internaţional
    Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu. Placa a fost amplasată pe
    monumentul care marchează înfiinţarea acestei companii aeriene, dezvelit la
    Aeroportul Băneasa în anul 1923.


    Şi să
    mai amintim că, în toamna anului trecut, şapte avioane din Cehia au refăcut
    simbolic ruta Paris – Strasbourg – Nurenberg – Praga – Viena – Budapesta – Arad
    – Belgrad – Bucureşti, unde au aterizat chiar pe pista Aeroportului Băneasa. A
    fost un eveniment dedicat centenarului Companiei Franco-Române de Navigaţie
    Aeriană pe care îl sărbătorim în aceste zile.