Radio România Internațional

Tag: Lasatul Secului

  • Bucate de Lăsata Secului

    Bucate de Lăsata Secului

    Credincioşii
    ortodocşi intră în curând în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în
    care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, aceştia consumă doar mâncăruri din vegetale. Intrarea în
    postul Paştelui este marcată printr-o reunire a familiei, la masa de Lăsata
    Secului. Conform tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele mai în vârstă, iar finii trebuie săîi viziteze pe naşi. Există multe
    obiceiuri, foarte multe superstiţii, dar şi o masă cu multe preparate, unele rituale, precum piftie,
    grâu fiert şi plăcinte. În partea sudică a României, Lăsata Secului este
    însoţită de un obicei numit baterea alviţei, în cursul căruia copiii şi tinerii,
    cu mâinile la spate, încearcă să prindă cu gura o bucată de alviţă care este
    legată cu o sfoară şi trecută prin faţa lor.


    În
    sâmbăta de dinainte de Lăsata Secului, conform tradiţiei, sunt Moşii de
    iarnă, o zi în care se dă de pomană răcituri, mâncare din carne de porc sau de
    pasăre, sarmale şi colivă. Fiind asociată cu mâncarea, acest obicei – Moşii de
    iarnă – este cunoscut în Oltenia şi sub
    numele de Moşii de piftii, iar în Moldova i se spune Moşii de carne sau
    Moşii de cârnelegi.


    Pentru
    această zi se poate pregăti, de exemplu, pulpă de porc la tavă. Presupunem că avem o
    bucată de carne de circa 2 kg pe care o tăiem în felii groase de un deget.
    Crestăm aceste felii la margine, din loc în loc, pentru a evita curbarea
    acestora în timpul coacerii în cuptor. Aşezăm aceste felii, pe un singur strat,
    într-o tavă. În tavă turnăm puţină apă, atât cât să acopere feliile de carne,
    precum şi puţin bulion. În tavă punem şi câţiva căţei de usturoi, tocaţi
    mărunt, cimbru mărunţit şi piper şi lăsăm la cuptor la foc mediu spre mic circa
    trei sferturi de oră. Dacă în acest timp nivelul sosului scade prea mult,
    atunci se mai poate adăuga puţin suc de roşii sau, de ce nu?, un pahar de vin.
    Friptura de porc la tavă poate fi servită cu piure de cartofi şi cu salată de
    murături.


    Înainte de a fi
    pregătită, pulpa de porc poate fi lăsată într-un baiţ, ceea ce o va face mai
    fragedă. Astfel, în tava în care vom pregăti friptura la cuptor, vom întinde
    feliile de carne într-un singur strat şi le acoperim cu vin roşu în care punem
    şi condimente. Avem nevoie de o căpăţână de usturoi ai cărei căţei îi curăţăm
    şi îi mărunţim, de câteva fire de cimbru sau cimbru mărunţit, piper măcinat,
    două foi de dafin şi puţină sare. Lăsăm carnea în baiţ timp de câteva ore, apoi
    o pregătim în cuptor, după care poate fi servită cu piure de cartofi şi cu
    salată de murături.

  • Bucate de Lăsata Secului

    Bucate de Lăsata Secului

    Credincioşii
    ortodocşi intră în curând în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în
    care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, aceştia consumă doar mâncăruri din vegetale. Intrarea în
    postul Paştelui este marcată printr-o reunire a familiei, la masa de Lăsata
    Secului. Conform tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele mai în vârstă, iar finii trebuie săîi viziteze pe naşi. Există multe
    obiceiuri, foarte multe superstiţii, dar şi o masă cu multe preparate, unele rituale, precum piftie,
    grâu fiert şi plăcinte. În partea sudică a României, Lăsata Secului este
    însoţită de un obicei numit baterea alviţei, în cursul căruia copiii şi tinerii,
    cu mâinile la spate, încearcă să prindă cu gura o bucată de alviţă care este
    legată cu o sfoară şi trecută prin faţa lor.


    În
    sâmbăta de dinainte de Lăsata Secului, conform tradiţiei, sunt Moşii de
    iarnă, o zi în care se dă de pomană răcituri, mâncare din carne de porc sau de
    pasăre, sarmale şi colivă. Fiind asociată cu mâncarea, acest obicei – Moşii de
    iarnă – este cunoscut în Oltenia şi sub
    numele de Moşii de piftii, iar în Moldova i se spune Moşii de carne sau
    Moşii de cârnelegi.


    Pentru
    această zi se poate pregăti, de exemplu, pulpă de porc la tavă. Presupunem că avem o
    bucată de carne de circa 2 kg pe care o tăiem în felii groase de un deget.
    Crestăm aceste felii la margine, din loc în loc, pentru a evita curbarea
    acestora în timpul coacerii în cuptor. Aşezăm aceste felii, pe un singur strat,
    într-o tavă. În tavă turnăm puţină apă, atât cât să acopere feliile de carne,
    precum şi puţin bulion. În tavă punem şi câţiva căţei de usturoi, tocaţi
    mărunt, cimbru mărunţit şi piper şi lăsăm la cuptor la foc mediu spre mic circa
    trei sferturi de oră. Dacă în acest timp nivelul sosului scade prea mult,
    atunci se mai poate adăuga puţin suc de roşii sau, de ce nu?, un pahar de vin.
    Friptura de porc la tavă poate fi servită cu piure de cartofi şi cu salată de
    murături.


    Înainte de a fi
    pregătită, pulpa de porc poate fi lăsată într-un baiţ, ceea ce o va face mai
    fragedă. Astfel, în tava în care vom pregăti friptura la cuptor, vom întinde
    feliile de carne într-un singur strat şi le acoperim cu vin roşu în care punem
    şi condimente. Avem nevoie de o căpăţână de usturoi ai cărei căţei îi curăţăm
    şi îi mărunţim, de câteva fire de cimbru sau cimbru mărunţit, piper măcinat,
    două foi de dafin şi puţină sare. Lăsăm carnea în baiţ timp de câteva ore, apoi
    o pregătim în cuptor, după care poate fi servită cu piure de cartofi şi cu
    salată de murături.

  • Bucate de Lăsata Secului

    Bucate de Lăsata Secului

    Peste câteva zile se va intra în postul Crăciunului, iar acest
    lucru este marcat printr-o reunire a familiei, la masa de Lăsata Secului. Conform
    tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele mai în vârstă, iar finii trebuie să îi viziteze pe naşi.
    Există multe obiceiuri, foarte
    multe superstiţii, dar şi o masă cu multe preparate.


    Pe masă se întinde o faţă albă, iar pe mijloc este aşezată o pâine coaptă în casă şi sare, simbol
    al ospitalităţii. Invitaţii trebuie să rupă din pâine şi să o guste după ce au dat-o prin sare. Masa de Lăsata Secului este alcătuită din aperitive,
    ciorbe, preparate din carne, sarmale, friptură de pasăre, plăcinte cu bânză,
    dovleac şi mere. De asemenea, trebuie servită ţuica din noua recoltă, precum şi
    vinul care tocmai s-a limpezit. La alcătuirea meniului se ţine cont de
    preferinţele invitaţilor şi de tradiţiile gastronomice locale şi regionale.
    Astfel în Transilvania şi în Maramureş sunt multe preparate cu carne de porc.
    În toate regiunile României, pe masa de Lăsata Secului ar trebui să fie
    sarmale. În mod obişnuit se fac cu carne de porc însă, de Lăsata Secului,
    mesenii ar trebui să consume şi carne de pasăre deoarece există superstiţia că
    în acest fel pot fi evitate cheltuielile neprevăzute.

    Există o soluţie pentru a
    gusta şi carne de porc, şi de pasăre, ba chiar şi de vită, iar aceasta ar fi
    sarmalele în cuib. Folosim ca înveliş foi de varză, dulce sau acră, foi cărora le
    îndepărtăm cotoarele. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de 2…3
    cepe, de pastă de roşii, de o cană de orez, de câteva boabe de piper negru, de
    două frunze de dafin şi de două felii de pâine cu coajă, înmuiate
    în apă şi stoarse bine. Trecem prin maşina de tocat carnea de porc, ceapa şi
    feliile de pâine. Amestecăm, adăugăm orezul, boabe de piper şi sare după gust.
    Punem umplutura pe fiecare foaie, o rulăm
    şi obţinem astfel sarmalele. În
    mod similar se poate face umplutură
    cu carne de viţel, cu carne de miel, cu carne de pasăre, pui sau gâscă şi cu
    ciuperci. Obţinem, deci, 5
    amestecuri diferite şi 5 feluri
    de sarmale. Aceste sarmale diferite sunt puse, câte una din fiecare într-o
    foaie de varză mai mare şi obţinem aşa-numitul
    cuib.


    O altă variantă de sarmale în
    cuib este cea în care folosim
    doar carne de porc. Acestea sarmale, mici ca dimensiune, sunt puse într-o
    foaie de varză ceva mai mare, în interiorul căreia strecurăm şi câteva felii de cârnat afumat. Foaia de varză se strânge ca o
    sarma uriaşă şi se pune într-un vas la baza căruia punem şi nişte varză tocată.
    Printre sarmale se pun crenguţe de cimbru. Cuiburile de sărmăluţe se pun la
    fiert în apă în care am adăugat bulion sau suc de roşii, iar apoi se lasă la
    cuptor să scadă. Pot fi servite cu smântâmă şi cu mămăligă, alături de un pahar
    de vin.

  • Bucate de Lăsata Secului

    Bucate de Lăsata Secului

    Peste câteva zile se va intra în postul Crăciunului, iar acest
    lucru este marcat printr-o reunire a familiei, la masa de Lăsata Secului. Conform
    tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele mai în vârstă, iar finii trebuie să îi viziteze pe naşi.
    Există multe obiceiuri, foarte
    multe superstiţii, dar şi o masă cu multe preparate.


    Pe masă se întinde o faţă albă, iar pe mijloc este aşezată o pâine coaptă în casă şi sare, simbol
    al ospitalităţii. Invitaţii trebuie să rupă din pâine şi să o guste după ce au dat-o prin sare. Masa de Lăsata Secului este alcătuită din aperitive,
    ciorbe, preparate din carne, sarmale, friptură de pasăre, plăcinte cu bânză,
    dovleac şi mere. De asemenea, trebuie servită ţuica din noua recoltă, precum şi
    vinul care tocmai s-a limpezit. La alcătuirea meniului se ţine cont de
    preferinţele invitaţilor şi de tradiţiile gastronomice locale şi regionale.
    Astfel în Transilvania şi în Maramureş sunt multe preparate cu carne de porc.
    În toate regiunile României, pe masa de Lăsata Secului ar trebui să fie
    sarmale. În mod obişnuit se fac cu carne de porc însă, de Lăsata Secului,
    mesenii ar trebui să consume şi carne de pasăre deoarece există superstiţia că
    în acest fel pot fi evitate cheltuielile neprevăzute.

    Există o soluţie pentru a
    gusta şi carne de porc, şi de pasăre, ba chiar şi de vită, iar aceasta ar fi
    sarmalele în cuib. Folosim ca înveliş foi de varză, dulce sau acră, foi cărora le
    îndepărtăm cotoarele. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de 2…3
    cepe, de pastă de roşii, de o cană de orez, de câteva boabe de piper negru, de
    două frunze de dafin şi de două felii de pâine cu coajă, înmuiate
    în apă şi stoarse bine. Trecem prin maşina de tocat carnea de porc, ceapa şi
    feliile de pâine. Amestecăm, adăugăm orezul, boabe de piper şi sare după gust.
    Punem umplutura pe fiecare foaie, o rulăm
    şi obţinem astfel sarmalele. În
    mod similar se poate face umplutură
    cu carne de viţel, cu carne de miel, cu carne de pasăre, pui sau gâscă şi cu
    ciuperci. Obţinem, deci, 5
    amestecuri diferite şi 5 feluri
    de sarmale. Aceste sarmale diferite sunt puse, câte una din fiecare într-o
    foaie de varză mai mare şi obţinem aşa-numitul
    cuib.


    O altă variantă de sarmale în
    cuib este cea în care folosim
    doar carne de porc. Acestea sarmale, mici ca dimensiune, sunt puse într-o
    foaie de varză ceva mai mare, în interiorul căreia strecurăm şi câteva felii de cârnat afumat. Foaia de varză se strânge ca o
    sarma uriaşă şi se pune într-un vas la baza căruia punem şi nişte varză tocată.
    Printre sarmale se pun crenguţe de cimbru. Cuiburile de sărmăluţe se pun la
    fiert în apă în care am adăugat bulion sau suc de roşii, iar apoi se lasă la
    cuptor să scadă. Pot fi servite cu smântâmă şi cu mămăligă, alături de un pahar
    de vin.