Radio România Internațional

Tag: Laura Stefan

  • Jurnal Românesc – 08.06.2021

    Jurnal Românesc – 08.06.2021

    Legea privind
    instituirea, la data de 10 mai, a Zilei Românităţii Balcanice a fost promulgată
    de preşedintele Klaus Iohannis. Aceasta poate fi marcată de administraţia
    publică centrală şi locală şi de celelalte instituţii ale statului, de
    societatea civilă şi persoane fizice şi juridice de drept public ori privat,
    precum şi de reprezentanţii României în străinătate, prin organizarea, în ţară
    sau peste hotare, de programe şi manifestări dedicate acestei sărbători.
    Conform legii, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autorităţile
    administraţiei publice centrale şi locale şi organizaţiile neguvernamentale
    interesate pot sprijini material şi logistic organizarea şi desfăşurarea
    manifestărilor, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de
    Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor,
    cu prioritate, emisiuni culturale şi informative ori aspecte de la
    manifestările dedicate acestei sărbători în ţară şi peste hotare.




    Românca Laura
    Ştefan, director specializat în politici anticorupţie în cadrul Ministerului
    Justiţiei de la Bucureşti, a fost aleasă de preşedintele Republicii Moldova,
    Maia Sandu, să facă parte din Comitetul consultativ independent anticorupţie
    care şi-a început activitatea la 8 iunie. Organismul, constituit prin decret
    prezidenţial, are drept scop cercetarea cazurilor de corupţie, analizarea
    impedimentelor în calea luptei eficiente împotriva acesteia, recomandarea de
    îmbunătăţire a cadrului legislativ şi instituţional şi comunicarea publică
    despre cazurile vizate. Alături de româncă, din comitet mai fac parte
    diplomatul american James Wasserstrom, care a activat ca ofiţer anticorupţie la
    ambasada SUA în Afganistan, juristul sloven Drago Kos, şeful Grupului de lucru
    anticorupţie al OCDE, jurnalistul de investigaţie Alina Radu, specialistul în
    finanţe internaţionale Tamara Razin, care a lucrat 15 ani la Fondul Monetar
    Internaţional şi juristul Nadejda Hriptievschi, fondatoare şi director al
    Programului Justiţie şi Drepturile Omului din cadrul Centrului de Resurse
    Juridice din Moldova. Comitetul consultativ independent anticorupţie este un
    proiect finanţat de Uniunea Europeană şi de Statele Unite ale Americii.




    Institutul
    Diplomatic Român a făcut o donație de carte pentru Institutul Diplomatic al
    Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova,
    transmite Radio Chişinău. Donația, reprezentată de 77 de volume cu tematică
    politico-diplomatică diversă, a fost înmânată de ambasadorul Daniel Ioniță.
    Ambasada României în stânga Prutului a transmis că volumele donate au fost
    realizate într-o formă grafică de excepție și pot constitui un instrument de
    lucru necesar și util pentru viitorii diplomați ai Republicii Moldova, sau
    pentru autorii unor studii și cercetări tematice.




    Framing the
    Change, retrospectiva de film documentar românesc contemporan din Marea
    Britanie, organizată de ICR Londra, continuă pe 9 iunie cu proiecția filmului
    Păcătoasa Teodora, în regia Ancăi Hirte. Manifestarea, care a început la 26
    aprilie şi se desfăşoară până pe 31 iulie, cuprinde peste 30 de filme și
    evenimente speciale şi își propune o sondare a temelor actuale pentru
    societatea românească, precum efectele emigrației masive, relația complicată
    dintre școală și educația la domiciliu şi reflecția asupra istoriei recente a
    României. Retrospectiva va continua pe 12 iunie cu proiecția peliculei Tatăl
    nostru, în regia lui Andrei Dăscălescu, film care va încheia ofical prima
    parte a selecţiei. Cea de-a doua etapă va începe pe 15
    iunie şi se va derula până pe 31 iulie. Filmele sunt prezentate pe
    canalele online ale ICR Londra, cu subtitrare în limba engleză, iar unele
    dintre ele sunt disponibile doar în Marea Britanie. Programul complet se
    găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.




    Filmul Câmp
    de maci, în regia lui Eugen Jebeleanu, reprezintă România la evenimentul
    Pride Weekend, organizat în perioada 9-12 iunie de TLVFest -
    Festivalul Internaţional de Film LGBTQ. Pelicula românească, nominalizată şi
    laureată la numeroase festivaluri internaționale precum cele de la Torino,
    Glasgow, Miami, San Francisco, Tallin, Londra şi Gijón, va fi prezentată pe 11
    iunie la Cinemateca din Tel Aviv. Reprezentanţa Institutului Cultural Român
    transmite că Festivalul organizează evenimente conexe precum TLVFest Movie
    Club, cu proiecții de filme tematice care au loc lunar, și ateliere sau
    conferințe cu tema drepturilor comunității LGBT pentru a sprijini combaterea
    discriminării de orice gen și pentru a promova toleranța.


  • Raport critic al Comisiei Europene

    Raport critic al Comisiei Europene

    Aflată în ultimele săptămâni de mandat, actuala Comisie Europeană nu
    pleacă fără să adreseze o noua admonestare severă clasei politice de la
    Bucureşti. În raportul publicat marţi, executivul comunitar constată un regres
    al reformelor şi al respectării statului de drept şi o involuţie în lupta
    anticorupţie    . Autorităţile române, spune Comisia, nu au pus în aplicare
    recomandările privind revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs
    recomandărilor privind îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor aduse
    Codului Penal şi Codului de Procedură Penală – toate susceptibile să stopeze
    lupta anticorupţie şi să subordoneze magistraţii puterii politice. Instituțiile-cheie
    din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de
    independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției – se mai arată în
    comunicatul Comisiei.


    La Bucureşti, ministrul Justiţiei,
    Ana Birchal, spune că România este pregătită să-şi asume un rol activ în
    consolidarea construcţiei europene, în cadrul căreia justiţia ocupă un loc
    primordial    . DNA îşi menţine angajamentul ferm în continuarea activităţii de
    combatere a corupţiei la nivel înalt cu imparţialitate şi profesionalism, dar
    notează şi că raportul MCV a observat atacurile împotriva activităţii sale,
    modificările succesive aduse legislaţiei şi punerea la îndoială a autorităţii
    deciziilor definitive.


    Cert e că starea actuală de lucruri reprezintă un motiv
    de preocupare pentru Comisie, care propune menţinerea Mecanismului de Cooperare
    şi Verificare în domeniul justiţiei    , instituit încă de la admiterea României în
    Uniunea Europeană, în 2007. În schimb, pentru Bulgaria, vecină României şi
    admisă simultan cu acesta, este recomandată ridicarea supravegherii.


    Expertul
    anticorupţie Laura Ştefan atrage atenţia asupra rolului jucat de clasa politică
    în domeniul justiţiei. Ea a declarat la Radio România că problemele semnalate
    în raportul MCV sunt rezultatul unui regres înregistrat începând din 2017, după
    ani buni de progrese reale.


    Laura Ştefan: E cu atât mai grav aceast raport
    cu cât nu putem să ne abţinem să nu facem o comparaţie cu Bulgaria, care
    primeşte laude, paradoxal, deşi, dacă e să fim foarte cinstiţi şi obiectivi,
    România a făcut lucruri pe care Bulgaria nici măcar nu şi le-a propus vreodată.
    În România a existat cu adevărat o ofensivă împotriva corupţiei la nivel înalt
    şi în instituţii funcţionale şi condamnări şi confiscări de averi. România nu a
    fost niciodată pradă unei infracţionalităţii de masă violente, aşa cum s-a
    întâmplat la vecinii noştri. Deci una peste alta, e un gust foarte amar.


    Şi comentatorii din presă pun severitatea diagnosticului de la Bruxelles pe
    seama politicilor în domeniu ale guvernelor de stânga din ultimii trei ani.
    Conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose ori Viorica Dăncilă, acestea au fost,
    toate, instalate şi controlate de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, în cele din
    urmă ajuns după gratii pentru fapte de corupţie.

  • Justiţia din România, la raport

    Justiţia din România, la raport

    Comisia
    Europeană, care de 10 ani monitorizează felul în care decurge reforma
    sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei în România, a decis să
    menţină acest Mecanism de Cooperare şi Verificare, deşi raportul recunoaşte
    progresele majore făcute de Bucureşti în ultimii ani în domenii-cheie. În
    primul rând factorul politic este cel care trebuie să facă eforturi în direcţia
    asigurării unei justiţii eficiente, se apreciază în documentul amintit, făcut
    public pe 25 ianuarie, în care se recomandă implementarea unui sistem robust şi
    independent de numire a procurorilor cu rang înalt, prevederi clare în codul de
    conduită pentru parlamentari, prevederi clare cu privire la respectul reciproc
    între instituţii şi precizarea că parlamentarii trebuie să respecte
    independenţa sistemului juridic. Cum ar arăta oare acest raport dacă ar fi
    întocmit acum? Adică
    după ce, la mai puţin de o săptămână de la publicarea documentului, noul guvern
    Grindeanu a adoptat o controversată ordonanţă de urgenţă prin care a modificat
    Codul penal şi Codul de procedură penală, în pofida protestelor de stradă la
    care au participat zeci de mii de oameni. Astfel, sub pragul unui prejudiciu de
    200 de mii de lei (circa 45 de mii de euro), abuzul în serviciu nu va mai fi
    sancţionat penal, iar favorizarea infractorului a fost dezincriminată.
    Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului se dezincriminează şi dacă
    fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II.
    Guvernul Grindeanu nu a renunţat nici la graţiere, pentru care a elaborat un
    proiect de lege, care va fi trimis în procedură de urgenţă la Parlament,
    potrivit ministrului justiţiei. Florin Iordache argumentează deciziile luate
    invocând supraaglomararea închisorilor, reclamată de CEDO, şi unele decizii ale
    Curţii Constituţionale. Graţierea nu vizează violatorii, pe cei acuzaţi de
    fapte de corupţie şi de violenţă şi nici recidiviştii. Într-un interviu acordat
    pentru Radio România, preşedintele Expert Forum, Laura Ştefan, avertiza,
    imediat după publicarea raportului MCV, că măsurile, pe atunci doar vehiculate,
    sunt extrem de periculoase în cazul în care vor fi adoptate. Ceea ce între timp
    s-a întâmplat. Laura Ştefan, despre posibilele consecinţe: Se poate ajunge la reevaluarea performanţei României
    obţinute in ultimii 10 ani. Pentru că este evident că, dacă-i eliberezi din
    puşcării pe toţi cei care au ajuns acolo în ultimii 10 ani ca urmare a
    eforturilor făcute de autorităţile judiciare, logic este ca şi evaluările
    pozitive legate de aceste lucruri să se schimbe în evaluări negative. Dar pe
    lângă critica adusă acestui tip de legiferare, de fapt cred că ce e mai grav
    este faptul că cei de la Comisia Europeană au văzut că metehnele vechi ale
    României şi anume adoptarea de acte normative extrem de periculoase peste
    noapte, care au un impact major asupra felului în care evoluează politicile
    anticorupţie, sunt în continuare un instrument politic utilizat. Pentru că cei
    de la Comisia Europeană au mai văzut acest stil de operare la România, cu
    ocazia marţii negre sau cu ocazia altor momente în care s-a încercat peste
    noapte să se schimbe în lucrurile esenţiale legislaţia penală. Şi de aceea
    Comisia Europeană tot insistă asupra maturizării acţiunii politice de fapt,
    asupra faptului că putem să avem încredere că România este o ţară matură doar
    atunci când factorul politic din această ţară va demonstra că ştie să se
    comporte ca atare. Şi din păcate, din păcate, observăm că problema asta
    persistă şi în 2017.     Cât
    de mult poate contribui societatea civilă şi fiecare cetăţean al României la
    progresul sistemului judiciar? Din nou, Laura Ştefan: Eu cred că va fi o ţară matură
    şi vom ajunge la ridicarea MCV-ului doar atunci când societatea civilă şi
    mediul politic vor învăţa să discute unii cu alţii. Din păcate în aceste zile
    nu prea vedem apetit din partea clasei politice pentru discuţie. Eu cred că e o
    greşeală şi cred că dacă discutăm un subiect atât de sensibil, cum este, de
    exemplu cel al supraaglomerării în penitenciare e nevoie chiar de toate minţile
    din ţara asta pentru a găsi o soluţie la această problemă. Pentru că problema
    nu este una uşor de rezolvat, este una care are multiple aspecte şi care nu se
    va rezolva peste noapte. Nu se va rezolva peste noapte nici măcar prin aceste
    ordonanţe care, din păcate, ca efect colateral au şi anularea progreselor
    făcute în lupta anticorupţie în ţara noastră. Cred că avem nevoie cu toţii să
    ne aplecăm un pic mai înţelept asupra acestor probleme.     Partidele
    de opoziţie, societatea civilă şi organizaţii ale magistraţilor consideră că
    modificarile sunt făcute pentru a scăpa de pedeapsă personaje influente din
    clasa politică sau din administraţie. Preşedintele
    Klaus Iohannis a calificat ziua adoptării ordonanţei drept una de doliu pentru
    statul de drept în România, calificând situaţia drept inacceptabilă.