Radio România Internațional

Tag: Laurentiu Rebega

  • Liderii politici din Europa se pregătesc pentru alegerile din PE

    Liderii politici din Europa se pregătesc pentru alegerile din PE

    Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019. Parlamentul European și Comisia Europeană susțin sistemul candidatului la vârf utilizat pentru prima dată la alegerile europarlamentare din 2014.

    Reînnoirea Parlamentului European are loc la fiecare cinci ani. Conform legislaţiei europene, viitorul scrutin european urma să aibă loc între 6 şi 9 iunie 2019, dar ‘statele membre au considerat că este imposibilă’ organizarea alegerilor în intervalul menţionat. Alegerile europarlamentare se organiza în mai 2019 și vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE. Începând din 2019, România va avea 33 de mandate în Parlamentul European, faţă de 32 câte are în prezent, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Tot în 2019 Comisia Europeană își încetează mandatul. Pentru viitoarele alegeri europarlamentare Parlamentul European și Comisia Europeană susțin sistemul candidatului la vârf utilizat pentru prima dată la alegerile europarlamentare din 2014.

    Ce presupune acest sistem? Europarlamentarul Laurențiu Rebega face o analiză a viitoarelor alegeri europarlamentare:

    2019 este un an încărcat de evenimente și mize foarte importante. În mai vom avea alegeri europarlamentare. Comisia Europeană se află și ea la sfârșit de mandat. Până la alegeri se fac și se desfac calcule, alianțe și negocieri surpriză în interiorul și între marile familii politice europene. Pentru viitoarele alegeri europarlamentare, Parlamentul și Comisia Europeană susțin sitemul canditatului la vârf, un sistem utilizat pentru prima dată în 2014. Acest sitem însemnă că fiecare grup politic din Parlament desemnează câte un candidat pentru postul de Preșendinte la Comisiei Europene, înainte de alegerile europene. Alegătorii ar fi mai motivați cunoscând din timp cine ar putea ajunge în fruntea Comisiei adică a Guvernului Uniunii. Sistemul nu a primit însă acceptul formal al Parlamentului. În aceste condiții deși se vehiculează drept candidaţi de vârf nume precum Manferd Weber de la PPE și Frans Timmermans de la socialiști până la urmă viitorul Președinte al Comisiei Europene va fi decis tot în cadrul Consiliului European adică o alegere netransparent. Dacă ne uităm la sondaje și la alegerile recente din statele membre UE vedem că socialiștii și popularii, marile partide centriste pierd teren. Popularii vor cel mai numeros grup parlamentar dar cu sensibil mai puține mandate decât în actuala legislatură. Pe de altă parte partidele ecologiste și cele de extremă stânga sau dreapta vor câștiga mult mai multe locuri în viitorul Parlament. Configuarația viitoare a Parlamentului va complica lucrurile. Instabilitatea va crește și aceste evoluții vor grăbi fie reforma UE, fie degradarea ei.


  • UE aşteaptă încă reformele promise

    UE aşteaptă încă reformele promise

    În urmă cu 11 ani, liderii UE celebrau cea de-a 50-a aniversare a Tratatului de la Roma care a pus bazele construcției europene prin crearea Comunității Europene, precursoarea Uniunii de azi. Cu această ocazie, a fost semnată Declarația de la Berlin, care a deschis calea către un consens deosebit de prețios, creând condițiile necesare adoptării Tratatului de la Lisabona la câțiva ani după ce procesul de reformare a UE fusese blocat prin respingerea de către Franța și Olanda a propunerii pentru o Constituție europeană.

    11 ani mai târziu, ne aflăm într-un moment asemănător. UE este pusă pentru prima dată în față situației de a se despărți de unul dintre membrii săi – Marea Britanie. Nevoia de înnoire este indiscutabilă.

    Europarlamentarul Laurențiu Rebega observă că marea problemă a Uniunii Europene este că nu se decide ce anume să fie: un stat supranațional (federativ sau confederativ) sau o simplă organizație interstatală de cooperare. Iată intervenția europarlamentarului Laurențiu Rebega referitoare la reformele așteptate de UE, intreventie în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.



  • Bilanţ la finalul mandatului Bulgariei la Preşedinţia Consiliului UE

    Bilanţ la finalul mandatului Bulgariei la Preşedinţia Consiliului UE

    Începând cu 1 iulie 2018, Bulgaria a predat Președinția Consiliului
    Uniunii Europene Austriei, după șase luni de eforturi prin care a încercat să
    promoveze unitatea sub sloganul Uniți suntem puternici. In acest sens
    Bulgaria a depus o munca asidua cu ocazia primei sale președinții, în care a
    pus accentul pe nevoia unei colaborări mai strânse cu țările din Balcanii de
    Vest.






    Pe 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat pentru
    prima dată în istoria sa președinția Consiliului Uniunii Europene într-o
    perioadă plină de provocări în ceea ce
    privește construcția viitorului Uniunii.La finele perioadei , la 1
    iulie, Bulgaria a predat mandatul Austriei. Premierul bulgar Boiko Borisov a
    prezentat in Plenul Parlamentului European , bilanţul celor şase luni în care a
    fost la şefia Consiliului Uniunii Europene.


    Un bilant la finele mandatului Bulgariei la Presedintia
    Consiliului de Ministri al UE face si europarlamentarul , Laurentiu Rebega: Prioritatile Presedintiei bulgare derulate sub motto-ul Uniti suntem mai
    puternici s-au referit la viitorul Europei si tinerii, securitatea ,
    stabilitatea , economia digitala si progresul integrarii in UE a
    Balcanilor.Presedintia rotativa a Consiliului, a fost incredintata astfel
    pentru prima data unui stat membru ce se afla sub monitorizare speciala a
    Bruxellesului, nu face parte nici din zona euro si nici din spatiul
    Schengen.Fara indoiala, Bulgaria a avut in fata sa un dublu test .Bulgaria a
    luptat cu multiplele dosare europene incercand in acelasi timp sa isi pastreze
    echilibrul politic intern, vital in reformarea justitiei si combaterea
    coruptiei. Bulgaria s-a conformat agendei de optsprezece luni a Consiliului UE
    deschisa de Presedintia Estoniei, iar obiectivele sale au fost atinse. Aceasta
    este concluzia bilantului oficial care prezinta si fapte si date.36000 delegati
    europeni au vizitat Bulgaria pentru a participa la 284 evenimente printre care
    Summitul UE balcanic si 12 reuniuni ministeriale.La capitolul reusite sunt
    mentionate: Proiectul european pentru educatie profesionala, votarea legilor
    pentru alegerile europene, convenirea unor proiecte comune pentru Balcani in
    sectorul digital, de transport si energetic, Directiva pentru muncitorii
    detasati, propunerile premierului Boiko Borisov pentru rezolvarea crizei
    migrantilor apreciate de liderii europeni, imbunatatirea imaginii externe a
    Bulgariei. Opozitia din tara nu este de aceeasi parere si considera ca
    obiectivele precum :zona Schengen, zona Euro si cea mai mare ambitie a
    Bulgariei impulsionarea aderarii Balcanilor la UE nu au fost atinse. Pentru
    Romania mandatul Bulgariei nu a produs mari schimbari. Felicit Bulgaria pentru
    rolul de intermediar intre Turcia si liderii UE. Romania trebuie sa analizeze
    atent mandatul Bulgariei si mai ales agenda ei de politica externa. Urmeaza alte
    doua presedintii din aceeasi regiune: Austria si tara noastra. Stim deja ca
    Austrian nu are acelesi prioritati cu
    noi, motiv pentru care cred ca adevarata provocare pentru tara noastra este ce
    va lasa Austria in urma ei.




  • Cooperare la nivel naţional înaintea deţinerii preşedinţiei Consiliului UE

    Cooperare la nivel naţional înaintea deţinerii preşedinţiei Consiliului UE

    La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției uneia dintre cele mai importante instituții — Consiliul Uniunii Europene. Pregătirea și derularea acestui mandat reprezintă o prioritate națională.



    Deținerea Președinției Consiliului UE va fi o premieră pentru țara noastră și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și coordonare la nivel național precum și un dialog susținut cu instituțiile UE și statele membre ale Uniunii Europene.



    Asumarea, pentru o perioadă de șase luni, a Președinției Consiliului Uniunii Europene este o obligație ce decurge din calitatea de stat membru UE și presupune un efort excepțional în direcția consolidării unei viziuni naționale cu privire la viitorul Uniunii Europene și creșterii capacității administrative necesare exercitării acestui mandat. În timpul Președinției, România va gestiona dosare extrem de complexe aflate pe agenda UE: Brexit, Cadrul Financiar Multianual post-2020, modificările instituționale la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European, un mediu internațional impredictibil.



    Mandatul României va avea două priorități-cheie: asigurarea continuității agendei UE, promovarea bunei cooperări între statele membre și instituțiile UE.



    Pentru ca Romania sa isi duca misiunea la indelplinire este nevoie de o buna cooperare intre presedintele Iohannis, premier si Parlamentul Romaniei a declarat europarlamentarul Laurentiu Rebega:



    “Pe 30 iunie s-a incheiat mandatul Bulgariei la Presedintia Consiliului de Ministri al UE. Urmatoarele sase luni mandatul va reveni Austriei si incepand de la 1 ianuarie 2019 el va fi preluat de catre Romania.Presedintia Consiliului de Ministri al UE, insemna ca pe de o parte tara care o detine trebuie sa gestioneze cat mai bine dosarele curente ale Consiliului, dosare care privesc intreaga UE si pe de alta parte tara respectiva, poate sa promoveze o serie de teme care o intereseaza in mod direct. Se pune intrebarea:este Romania pregatita penstru aceasta importanta sarcina? Guvernarea zice da, opozitia spune nu. Imi este greu sa apreciez stadiul in care se afla pregatirile. Vreau sa subliniez un lucru: daca in tara ne putem certa, in momentul in care vorbim despre locul si prestigiul Romaniei in Europa trebuie sa avem si sa aparam o pozitie comuna. Este foarte neplacut sa constat ca aceasta pozitie comuna nu se vede, cel putin pana acum. Teoretic pregatirea cade in sarcina guvernului, practic la reuniunile la varf in cadrul UE, Romania a fost reprezentata de presedintele Iohannis. Acum intre Presedinte si Guvern este o prepastie. Rivalitatea dintre presedinte si premier este o chestiune care ar trebui reglata prin amendarea constitutiei. Pana atunci trebuie gasit rapid un compromis pentru ca tara sa nu piarda o oportunitate care vine doar o data la 14 ani. Cred ca presentintele Iohannis, premierul si Parlamentul ar trebui sa lase de o parte disputele, si sa stabileasca de comun acord foaia de parcurs pana la 1 ianuarie.”




  • Schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal

    Schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal

    Recentla
    Bruxelles s-a desfășurat reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare
    al Uniunii Europene (ECOFIN)    .


    Pe agenda reuniunii au figurat teme precum schimbul automat obligatoriu
    de informaţii în domeniul fiscal în legătură cu modalităţile transfrontaliere
    raportabile, pachetul de măsuri de reducere a riscurilor în sectorul
    financiar-bancar    . În ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii
    în domeniul fiscal în legătură cu modalităţile transfrontaliere raportabile,
    miniştrii Finanţelor din Uniunea Europeană au agreat propunerea de directivă
    prin care sunt incluse noi reguli în materie de transparenţă aplicabile
    intermediarilor – consultanţi fiscali, contabili, bănci şi avocaţi – care
    concep şi promovează sisteme de planificare fiscală pentru clienţii lor.
    Astfel, propunerea vizează planificarea fiscală agresivă, printr-un control mai
    strict al activităţilor desfăşurate de diferite entităţi şi consilieri în
    domeniul planificării fiscale.


    Laurentiu Rebega-Europarlamentar-intervenția din Parlamentul European privind Schimbul automat
    obligatoriu de informații în domeniul fiscal: Iata ca in urma scandalurilor tot mai dese legate de lupta impotriva
    evaziunii fiscale aflam ca este tot mai greu pentru statele membre de a-si
    proteja bazele nationale fiscale impotriva eroziunii. In paralel, structurile de
    planificare fiscala devin din ce in ce mai sofisticate si profita de
    mobilitatea sporita a capitalului dur, dar, si de lipsa unei mai mari
    transparente in spatiul european. Consider ca lupta impotriva planificarii
    fiscale agresive si impotriva structurilor ce practica acest gen de activitati
    nu se poate duce atat timp cat ele nu incalca de fapt nicio prevedere
    legislativa. Sunt de parere ca institutiile europene sunt datoare sa
    implementeze o legislatie sanatoasa si eficienta in spatiul UE care sa permita
    protejarea mai intai a intereselor financiare a statelor membre dar si a ale UE
    in ansamblu. Pana cand aceste conditii preliminare nu vor fi indeplinite
    printr-o legislatie stricta si transparenta, orice schimb de informatii inre
    statele membre nu va putea produce niste rezultate concrete.




  • Cotele obligatorii de migranţi

    Cotele obligatorii de migranţi

    În urmă cu doi ani, Comisia Europeană a
    aprobat un plan privind relocarea a 160.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia
    în celelalte state membre UE    , dar până în prezent doar 30.000 de persoane au
    fost primite în alte ţări    . În afară de Finlanda, Irlanda, Lituania,
    Luxemburg, Malta şi Suedia, cotele de primire a refugiaţilor pentru celelalte
    ţări erau sub 50%. Polonia, Ungaria şi Cehia au refuzat să accepte refugiaţi,
    iar Comisia Europeană s-a adresat Curţii Europene de Justiţie. Procesele ar
    putea conduce la sancţiuni financiare pentru aceste state membre, dar pot trece
    luni sau ani până la soluţionarea disputei.



    Laurențiu Rebega-europarlamentar: La reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie 2017 liderii europeni au purtat ample discuții privind politicile europene din domeniul migrației. În chestiunea cotelor obligatorii rezultatele arată clar că sunt ineficiente și generează o puternică dezbinare între statele membre. Cotele obligatorii introduse în 2015 prevedeau o relocare în statele europene a 160.000 de refugiaţi din Grecia și Italia. Dar surpriză! La sfârșitul programului, în septembrie 2017, doar 32.000 de refugiați erau relocați. În afară de Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta şi Suedia gradul de primire a refugiaților în celelalte țări era sub 50%. Polonia, Ungaria şi Cehia au refuzat să accepte refugiaţi, iar Comisia Europeană a cerut sancțiuni financiare pentru aceste state. Este posibil un compromis cu privire la eliminarea cotelor obligatorii? Categori da, zice președintele Consiliului European, Donald Tusk. Categoric nu, zice Comisia europeană mândră de succesul sau. De peste 2 ani de zile am cerut Comisiei Europene să își asume eșecul și să abandoneze aceste politici lipsite total de viziune și realism. Nimeni nu poate impune unui stat să accepte cotele de migranți iar soluționarea crizei constă în oprirea conflictului la originea sa. În timp ce Comisia Europeană și Consiliul se bat ca să-și salveze reputația, cine va plăti pentru eșecul cotelor obligatorii și pentru dezastrul pe care aceste politici lipsite total de viziune și realism îl lasă în urma lor?


  • Habari dit bana romaneasca si internationala (12.01.2017)

    Habari dit bana romaneasca si internationala (12.01.2017)

    Liderlu a Partidului Liberal dit Ripublica Moldova, Mihai Ghimpu, spuni că fostul preşedinte ali României, Traian Băsescu, nu are ananghi di cetăţenia moldovenească şi că ti bun va s-hiba s-lucreadza tra problemele dit România, “s-adară nomuri atea turlie ca vasilia s-agiunga pi dezvoltari, s-hibă ma atractivă tra cetăţen’il’i ali Ripublica Moldova, tra s-faca unirea”. Liderul a liberalilor dit Ripublica Moldova declara că Băsescu nu lipsea s-l’ia cetăţenia moldovenească, câte Moldova easte masi una parte ali Românie şi el nu va s-aiba ananghi ti cetăţenia ali Ripublica Moldova. Mutrindalui posibilitatea ca Traian Băsescu sa-şi timil’iuseasca un partid Chişinău, Ghimpu sumlinie că Băsescu “nu poate s-hiba deputat em Chişinău, em Bucureşti. Preşedintele ali Republica Moldova, Igor Dodon, simna sătămâna ti tricu un decret prit care al’I trapsi cetăţenia moldovenească al Traian Băsescu. Fostul presedinte român apandasi una s-una spunânda ca decizia al Igor Dodon easte una politică şi cundil’e că va s-cafta minduita a avocaţlor a lui.




    România prezintă tuti condiţiile atea turlie ca, estan, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) s-hibă bitisitu, declara, gioi, ministrul român ali Justiţiei, Florin Iordache, după una andamusi cu secretarlu general adjunctu a Comisiil’ei Europene, Paraskevi Michou. Mecanismul fu bagat tru 2007, ca una condiţie a aderăril’ei ali României şi Bulgarie la UE şi si concentreadză maxus pi reforma ali justiţie, alumta contra ali corupţie şi combaterea crimal’ei organizata. Ministrul ali Justiţie nica spusi că România feati jgl’ioati importanti şi anvartusi instituţii importante care garanteadză că tru aestu moment statlu di drept easte multu importantu tru România.




    Europarlamentarlu Laurenţiu Rebega ş-lansa oficial candidatura la funcţia di prezidentu a Parlamentului European, candidatură susţanută di Gruplu Europa Naţiunilor şi Libertătil’ei. La conferinţa di presă di Bruxelles loara parti jurnalişti xen’i şi români, acreditaţ la Instituţiile Europene, ama şi un singir di sot parlamentari europeni. Tru discl’idearea a evenimentului, Laurenţiu Rebega exghisi contextul şi motivele tra cari lo aesta apofasi: Europa s-ampuliseasti aza cu provocări fara preacl’e. Ari riscuri, ari fuvirseri, ama ari şi oportunităţ. Avea si tiva cutulburări totna, ama instabilitatea a lumil’ei a noastre pare s-crească gradual, an di an, iara cetăţenii dukescu ca him tru una criză a curi cap nu îl videm – declara Laurenţiu Rebega.




    Preşedintele Klaus Iohannis promulga Legea tra alaxearea şi completarea Leadzil’ei 227/2015 ti Codlu fiscal şi tra alaxearea a Ledzil’e 95/2006 mutrindalui reforma tru dumenea a sănătatil’ei, dimanda Administraţia Prezidenţială. Camera a Deputaţlor adopta stămâna ti tricu, tru calitate di for legislativ decizional, alaxearea a Codlui fiscal tra scutirea a pensionarlor tra s-palteasca contribuţia a asiguripserlor sociale di sănătate şi niimpozitarea a pensiilor sum 2.000 de lei. Uidisitu cu articolili adoptate, venitlu impozabil tru mes dit pensii s-apufuseasti prit deducerea dit venitlu dit pensie a paradzlor niimpozabil’ie tru mes di 2.000 lei. Tutunaoara, contribuţia a asigurărlor sociale di sănătate va s-hiba tru borgea a bugetlui di stat.



    Armanipsearea: Tascu Lala




  • Jurnal românesc – 12.01.2017

    Jurnal românesc – 12.01.2017

    Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, afirmă că
    fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, nu are nevoie de cetăţenia
    moldovenească şi că ar face bine să se ocupe de problemele din România,
    să facă legi ca ţara să se dezvolte, să fie mai atractivă pentru
    cetăţenii Republicii Moldova, pentru a face unirea. Liderul liberalilor
    din Republica Moldova a declarat că Băsescu nu ar fi trebuit sa primească
    cetăţenia moldovenească, întrucât Moldova este doar o parte a României şi el nu
    ar avea nevoie de cetăţenia Republicii Moldova. Referitor la posibilitatea ca
    Traian Băsescu sa-şi creeze
    un partid la Chişinău, Ghimpu a subliniat că Băsescu nu poate fi deputat
    şi la Chişinău, şi la Bucureşti’. Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon,
    a semnat săptămâna trecuta un decret prin care i-a retras cetăţenia
    moldovenească lui Traian Băsescu. Fostul presedinte român a reacţionat spunând
    ca decizia lui Igor Dodon este una politică şi a precizat că urmează să se
    consulte cu avocaţii săi.


    România prezintă toate condiţiile pentru ca, în acest an, Mecanismul de
    Cooperare şi Verificare (MCV) să fie încheiat, a declarat, joi, ministrul român
    al Justiţiei, Florin Iordache, după o întâlnire cu secretarul general adjunct
    al Comisiei Europene, Paraskevi Michou. Mecanismul a fost introdus în 2007, ca
    o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special
    pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei
    organizate. Ministrul Justiţiei a mai spus că România a făcut paşi importanţi
    şi a consolidat instituţii importante care garantează că în acest moment statul
    de drept este foarte important în România.


    Europarlamentarul Laurenţiu Rebega şi-a lansat oficial candidatura la
    funcţia de preşedinte al Parlamentului European, candidatură susţinută de
    Grupul Europa Naţiunilor şi Libertăţii. La conferinţa de presă de la Bruxelles
    au participat jurnalişti străini şi români, acreditaţi la Instituţiile
    Europene, dar şi o serie de colegi parlamentari europeni. În deschiderea
    evenimentului, Laurenţiu Rebega a explicat contextul şi motivele pentru care a
    luat această decizie: ‘Europa se confruntă astăzi cu provocări ieşite din
    comun. Există riscuri, există ameninţări, dar există şi oportunităţi. Au
    existat tulburări întotdeauna, însă instabilitatea lumii noastre pare să
    crească gradual, de la an la an, iar cetăţenii simt că ne aflăm într-o criză al
    cărei capăt nu îl vedem’ – a declarat Laurenţiu Rebega.


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru modificarea şi
    completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii
    95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, a anunţat Administraţia
    Prezidenţială. Camera Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută, în calitate de
    for legislativ decizional, modificarea Codului fiscal pentru scutirea
    pensionarilor de la plata contribuţiei asigurărilor sociale de sănătate şi
    neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei. Potrivit articolelor adoptate,
    venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din
    pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei. De asemenea, contribuţia
    asigurărilor sociale de sănătate va fi suportată din bugetul de stat.