Tag: Leanca

  • Soutien au parcours européen de la République de Moldova

    Soutien au parcours européen de la République de Moldova

    Le plus important des émissaires de Bruxelles à s’être rendus cette année à Chişinău confirme le fait que la République de Moldova continue d’être en tête du groupe des six pays ex soviétiques cooptés par l’UE dans le Partenariat oriental.



    A la fin de sa visite, le président du Conseil Européen, Donald Tusk, déclarait que: A mon avis et non seulement, la République de Moldova continue d’être le partenaire le plus prometteur dans ce processus compliqué et je suis sûr que l’élargissement de l’UE aura une fin heureuse. Vos aspirations européennes sont tout à fait justifiées.”



    Tusk s’est entretenu avec les figures de proue de l’administration pro-occidentale de Chişinău, à savoir le président Nicolae Timofti, son premier ministre Chiril Gaburici et le chef du Législatif, Andrian Candu. Il a réaffirmé son appui à l’intégration européenne de la République de Moldova, tout en soulignant la nécessité d’accélérer les réformes. Tusk a surtout insisté sur la justice, la lutte contre la corruption et le système bancaire fortement secoué dernièrement par des scandales et des affaires douteuses. Vous avez besoin de réformes poussées, qui puissent mener à des changements réels pour tous les citoyens ” — a-t-il martelé.



    Le président moldave, Nicolae Timofti, a lui aussi déclaré que les réformes étaient prioritaires : Nous sommes tombés d’accord sur la nécessité du renforcement de l’Etat de droit et des institutions démocratiques de la République de Moldova. Et en ce sens, l’appui de l’UE est indispensable.”



    La réglementation du conflit gelé dans la région séparatiste pro-russe de Transnistrie (est), ainsi que la crise régionale causée par l’ingérence de Moscou en Ukraine, pays voisin de la République de Moldova, ont également figuré à l’agenda des discussions de Tusk avec les officiels de Chişinău. Les analystes estiment que la visite du président su Conseil européen a eu un caractère symbolique, vu qu’elle survenait juste une année après l’exemption de visa pour les ressortissants moldaves se rendant dans lUE.



    Par ailleurs, les experts cités par la correspondante de Radio Roumanie à Chişinău, affirment que cette visite a également visé à accroître le rythme des réformes. Et ce dans le contexte où le sommet du Partenariat oriental, prévu pour le mois de mai, sera accueilli par Riga, capitale de l’Estonie, aujourd’hui membre de l’UE. Donald Tusk a également rencontré l’ex premier ministre moldave Iurie Leancă, sous la direction duquel le Gouvernement moldave a conclu en 2014, les accords d’association et de libre échange avec Bruxelles.



    Leancă, dont l’expertise en matière d’intégration européenne est incontestable, compare son pays avec un navire qui flotte à la dérive et accuse l’administration de Chişinău de manquer d’une vision claire. Une administration, qui dépend, au Parlement, des votes des communistes pro-russes et qu’il juge incapable d’atteindre l’objectif assumé par son gouvernement, à savoir l’adhésion à l’UE à l’horizon 2020. (Bogdan Matei)



  • 13.02.2015

    13.02.2015

    Crise ukrainienne — La Roumanie comprend le danger accru du conflit en Ukraine et œuvre pour y trouver une solution, a déclaré le président roumain Klaus Iohannis. Il a également souligné que la seule solution à la crise ukrainienne était de nature politique, fondée sur le dialogue et visant à mettre fin à cette guerre sanglante. Le président roumain a participé jeudi, à Bruxelles, au sommet des chefs d’Etat et de gouvernement tenu au lendemain de l’annonce, à Minsk, de l’accord de cessez — le — feu en Ukraine. La lutte contre le terrorisme a également figuré à l’agenda du sommet. L’occasion pour Klaus Iohannis de mentionner que la Roumanie a soutenu les mesures portant sur la création des instruments nécessaires à la défense des citoyens de l’UE. Enfin, un autre sujet important débattu à Bruxelles a été le renforcement de l’Union économique et monétaire. Dans ce contexte, le président roumain a réaffirmé le souhait de Bucarest d’adopter la monnaie unique européenne.



    Diplomatie — En visite en Géorgie, le ministre roumain des AE, Bogdan Aurescu, a eu ce vendredi matin des consultations avec son homologue de Tbilisi, Tamar Beruceaşvili. Bogdan Aurescu a réaffirmé que la Roumanie soutenait une solution pacifique aux conflits prolongés en Géorgie, qui respecte la souveraineté, l’intégrité territoriale et les frontières géorgiennes reconnues au niveau international. A son tour, le ministre géorgien a particulièrement apprécié le fait que la Roumanie a été le premier Etat membre de l’Union à ratifier les Accords d’association de la Géorgie avec l’UE, demandant en même temps l’expertise roumaine dans le processus de mise en ouvre de ces accords. Jeudi, le chef de la diplomatie roumaine a participé pour la 3e année consécutive au colloque international relatif au Programme annuel d’adhésion de la Géorgie à l’OTAN. La Roumanie est également le principal contribuable de l’UE à l’activité de la mission civile de l’UE à Tbilissi avec une équipe de 38 personnes. En même temps, la Géorgie est également le principal partenaire commercial de a Roumanie dans le Caucase du sud.



    Statistiques — En 2014, le PIB de la Roumanie a été de 2,9% plus élevé qu’en 2013, selon des estimations publiées vendredi par l’Institut national de la Statistique. Au 4e trimestre de l’année dernière, le PIB a été de 0,5% plus élevé qu’au trimestre antérieur. De même, le FMI prévoit pour la Roumanie une croissance économique de 2,7% cette année. Selon les données de l’Institut national de la statistique, en Roumanie, l’inflation annuelle a connu un nouveau minimum historique, soit de 0,41% en janvier 2015, par rapport à 0,83% fin 2014. A comparer avec décembre dernier, les prix de consommation ont augmenté de 0,43%, alors que leur croissance moyenne annuelle a été de 1% ces 12 derniers mois.



    Partenaires — Les Etats Unis comptent sur la Roumanie comme le partenaire de la région le plus fiable, a déclaré jeudi à Washington, le premier ministre Victor Ponta, à l’issue de ses entretiens avec le chef du Pentagone et le directeur de la CIA. Victor Ponta effectue une visite aux Etats — Unis dans le but déclaré d’attirer des investisseurs américains. Il a eu des pourparlers avec les représentants de plusieurs grandes compagnies américaines, ainsi qu’avec la secrétaire américaine du Commerce, Penny Pritzker. Résultat: une mission économique organisée par le Département américian du Commerce visitera la Roumanie au mois de mai. Selon les dernières données de la Banque Centrale de Roumanie, en 2013, les Etats — Unis occupaient la 13e place dans le classement des investisseurs étrangers de Roumanie.



    Militaires — A Curtea de Arges (ville du sud de la Roumanie) a lieu ce vendredi la cérémonie marquant le départ pour l’Afghanistan des militaires du 33e Bataillon de Chasseurs Alpins Posada, fait sa voir un communiqué du ministère roumain de la Défense. Leur mission sera d’assurer la protection de la base militaire de Kandahar et de conseiller les forces de sécurité locales. Les Chasseurs Alpins du Bataillon Posada ont déjà effectué 4 missions en Irak et en Afghanistan, précise le communiqué. En tant que membre de l’OTAN, la Roumanie participe depuis 2004 aux missions et opérations de l’Alliance, contribuant à la promotion, au renforcement et au maintien de la paix et de la stabilité régionale et globale.



    Chisinau — De nouvelles consultations sont prévues ce vendredi entre le président de la République de Moldova, Nicolae Timofti et les partis parlementaires, dans le but de désigner un nouveau candidat à la fonction de premier ministre. Jeudi, le Parelement de Chisinau a rejeté la candidature de Iurie Leanca, le premier ministre proposé par la coalition minoritaire formée de libéraux — démocrates et de démocrates et son équipe.

  • Nachrichten 10.10.2014

    Nachrichten 10.10.2014

    CHISINAU: Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta und sein moldauischer Amtskollege Iurie Leancă haben auf die Bedeutung der europäischen Integration der Moldau hingewiesen. Nach einem gemeinsamen Treffen in Chisinau bedankte sich Leanca für die finanzielle Unterstützung aus Rumänien im Gesamtwert von über 40 Millionen Euro. Das Geld sei in Projekte für Bildung, Gesundheit und Kultur investiert worden. Ebenfalls am Freitag war der rumänische Regierungschef bei dem Beginn der Bauarbeiten an einem neuen Theater in der moldauischen Grenzstadt Cahul anwesend. Er habe damit sein Mandat als Interims-Kulturminister gut begonnen, sagte Ponta. Am Donnerstag hatte Präsident Traian Basescu ein Dekret zur Abberufung des ehemaligen Kulturministers Kelemen Hunor vom Ungarnverband unterzeichnet. Kelemen hatte bereits vor drei Monaten seinen Rücktritt aus der Koalitionsregierung des sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta angekündigt. Jetzt übernahm der Regierungschef das Interimsmandat, der Ungarnverband muss innerhalb von 45 Tagen einen Kadidaten für das Amt nachnominieren.



    BUKAREST: Rumänien ist für den Fall einer Ansteckung mit dem Ebola-Virus vorbereitet, auch wenn das Risiko sehr gering ist, versicherte der Staatssekretär im Innenministerium, Raed Arafat. Die rumänischen Behörden wollen bei Bukarest eine Aufnahmestelle für mit Ebola infizierte Patienten einrichten. Unterdessen sorgt die Ebola-Epidemie zunehmend für Beunruhigung in Europa: Während Spanien weiter um das Leben einer mit Ebola infizierten Krankenpflegerin bangt, meldete der französische Radiosender Europe 1 einen “wahrscheinlichen” Ebola-Fall in Paris. Zudem wurde untersucht, ob der Tod eines Briten in Mazedonien mit Ebola zusammenhing. Am New Yorker Flughafen John F. Kennedy soll es ab Samstag verstärkte Kontrollen von Reisenden geben, die aus den drei in Westafrika am stärksten betroffenen Ländern Liberia, Sierra Leone und Guinea ankommen.



    BUKAREST: Die US-Armee hat am Freitag die Leitung des Militärstützpunktes im südrumänischen Deveselu übernommen. Dort sollen Teile des NATO-Raketenabwehrsystems eingebaut werden. In Deveselu sollen zudem ein Radar der neuesten Generation vom Typ AEGIS und rund 25 Empfangssysteme eingebaut werden, die voraussichtlich im Jahr 2015 in Betrieb sein werden. In den letzten zwei Jahren hat die US-Armee rund 100 Millionen Euro für die Instandhaltung und Modernisierung des Stützpunktes investiert. Rumänien hatte im September 2011 dem Einbau von Komponenten des US-und NATO-Raketenschutzschildes auf seinem Territorium zugestimmt. Das in Europa eingerichtete Raketenabwehrsystem soll mögliche Angriffe einiger sogenannter Paria-Staaten wie dem Iran abwehren.



    SPORT/TURNEN: Die rumänische Kunstturnerin Larisa Iordache hat bei der Weltmeisterschaft im chinesischen Nanning die Silbermedaille im Einzelmehrkampf gewonnen. Sie kam auf ein Endergebnis von 59,765 Punkten. Die neue Weltmeisterin ist die alte Weltmeisterin: Die US-Amerikanerin Simone Biles sammelte 60,231 Punkte, während eine weitere Amerikanerin, Kyla Ross, mit 58,232 Punkten Bronze holte. Ross wurde mit der US-Mannschaft Weltmeister im Länderwettkampf.

  • Nachrichten 26.08.2014

    Nachrichten 26.08.2014

    CHISINAU: Die offizielle Einweihung der Erdgas-Pipeline Iasi-Ungheni findet am Mittwoch auf der moldauschen Seite in Anwesenheit der Ministerpräsidenten Rumäniens und der Moldau, Victor Ponta und Iurie Leanca, statt. Durch die Eröffnung der neuen Pipeline, die Erdgaslieferungen aus Rumänien in die Moldaurepublik ermöglicht, soll die Abhängigkeit der ehemaligen Sowjetrepublik von russischem Erdgas vermindert werden. Der Besuch des rumänischen Ministerpräsidenten erfolgt an dem Tag, an dem die benachbarte Moldau ihren Nationalfeiertag zum 23. Mal begeht. Am 27. August 1991 hatte das moldauische Parlament nach dem Scheitern des neo-bolschewistischen Putschs in Moskau die Unabhängigkeitserklärung unterzeichnet. Hunderttausende Demonstranten waren zu dem Zeitpunkt vor dem Parlamentsgebäude in Chisinau versammelt.



    BUKAREST: Seit Jahresbeginn sind in Rumäniens Hauptstadt über 450 ausländische Staatsbürger ohne Aufenthaltsgenehmigung identifiziert worden, meldete das Generalinspektorat für Einwanderungsfragen. Die meisten davon stammen aus dem Nahen Osten und Nordafrika, etwa aus Ländern wie der Türkei, Syrien, Tunesien und dem Irak, aber auch aus der benachbarten Moldau. Mehr als die Hälfte der illegalen Einwanderer wurden abgeschoben, weiteren Ausländern half die Polizei bei der Verlängerung ihres Aufenthaltsrechtes auf rumänischem Boden.



    SPORT: Die Rumänin Andreea Chiţu ist Judo-Vizeweltmeisterin der Gewichtsklasse 52 Kilogramm. Die Judoweltmeisterschaften fanden im russischen Tscheliabinsk statt, wo Chiţu vor zwei Jahren ebenfalls in der Kategorie 52 Kilogramm die Europameisterschaft gewonnen hatte. 2011 war sie in Paris WM-Dritte geworden. Bei der diesjährigen WM unterlag die 26-Jährige der Titelverteidigerin Maglinda Kelmendi aus dem Kosovo, die unter der Flagge des internationalen Judo-Verbandes auftrat. Mit dem Gewinn der WM-Silbermedaille egalisierte Chiţu den bislang grö‎ßten Erfolg eines rumänischen Judoka: 1981 war Constantin Nicolae in Maastricht Vizeweltmeister geworden. Bei der Judo-WM in Tscheliabinsk sind fast 640 Sportler aus 110 Ländern an den Start gegangen.

  • Discuţii europene la Chişinău

    Discuţii europene la Chişinău

    Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, aflat într-o vizită la Chişinău, cu două săptămâni înaintea semnarii Acordului de asociere a Rep Moldova la UE şi premierul Iurie Leancă şi-au pus, joi, semnătura pe două documente care garantează o asistenţă financiara europeană destinată reformelor. Bruxellesul va oferi Republicii Moldova 21 de milioane de euro pentru implementarea Acordului de liberă circulaţie în UE, mai multe milioane de euro vor fi date pentru sprijinirea sectorului energetic si 14 milioane, pentru dezvoltare rurală.



    Şeful executivului european a făcut apel la coeziune naţională în jurul agendei de reforme şi a vorbit despre parcursul european al Rep Moldova ca despre o prioritate care trebuie asumată de întreaga populaţie. Manuel Barroso: “Relaţia cu Moldova nu este doar una politică sau diplomatică, ci este una pentru oameni. Noi vrem ca cetăţenii Moldovei să fie mai aproape de UE”.



    El a mai spus că Acordul de Asociere cu UE este perfect compatibil cu Acordul privind zona de comerţ liber din cadrul Comunităţii Statelor Independente din care Rep Moldova face parte şi, în context, a cerut Rusiei să nu se opună parcursului european al Rep Moldova. Manuel Barroso: “Îndemn Rusia să se concentreze pe avantajul noilor oportunităţi şi să nu întreprindă măsuri punitive înainte de procedura de semnare şi nici în timpul implementării acordului. Un asemenea comportament nu are justificare nici economică şi nici legală.”



    Ultimul sondaj de opinie arăta că 46 la sută dintre moldoveni doresc aderarea la UE şi doar 18 la sută ar susţine aderarea la NATO. Rep Moldova nu face parte din componenta militară a CSI dar neutralitatea stipulată în Constituţie ar putea fi revizuită.



    Joi, ministrul moldovean al Apărării, Valeriu Troenco a declarat că, întrucât Ucraina vecină este afectată de lupte crâncene, Moldova trebuie să fie pregătită să reacţioneze, în caz de necesitate. Valeriu Troenco: “Te trezeşti, mâine, cu anexarea unei părţi a teritoriului. Blocul NATO, evident, a devenit, pentru toţi, garantul stabilităţii şi apărării intereselor celor mici. Altă forţă care ar putea rezista Rusiei practic, nu există.”



    Vizita lui Manuel Barroso, cu valoare simbolica de sustinere a aspiratiilor europene ale Rep Moldova, a facut parte dintr-un turneu mai lung al oficialului European, aflat la sfarsitul mandatului sau in fruntea Comisiei. Barroso mai viziteaza Georgia si Azerbaidjanul, alte doua state care fac parte din Parteneriatul Estic al UE.

  • Deutschland unterstützt EU-Beitritt der drei ex-sowjetischen Staaten

    Deutschland unterstützt EU-Beitritt der drei ex-sowjetischen Staaten

    Deutschland gilt als einflussstärkste Nation in Europa. Als Argumente dafür dienen der demographische Anteil, die geographische Lage im Herzen des Kontinents und vor allem die wirtschaftliche Spritzigkeit, die von der Krise unberührt blieb. Gleichzeitig hegen europäische Partner den Verdacht, dass Deutschland in der Beziehung zu Vladimir Putins Russland sein eigenes Spielchen treibt, manchmal entgegen den dominanten Meinungsströmen aus Brüssel. Die dynamische deutsche Wirtschaft braucht den weitläufigen russischen Absatzmarkt für seine Exportgüter und für die eigene Produktion ununterbrochene Erdöl- und Erdgaslieferungen aus dem Osten.



    Ex-Bundeskanzler Gerhard Schröder stand dem Kreml schon immer nahe. Nach dem politischen Ruhestand wurde der Sozialdemokrat zum gro‎ßzügig entlohnten Berater des russischen Energiesystems. Daraufhin bezeichnete ihn der britische Analyst Tom Gallagher in einem extrem kritischen Kommentar als den verantwortungslosesten deutschen Kanzler seit Hitler.



    Die Pipeline North Stream, die Deutschland via Ostsee mit Erdgas beliefert und dabei Polen und die baltischen Staaten umgeht, sorgte für mehr Zündstoff. Berlin wurde vorgeworfen, sich den EU-Kollegen gegenüber nicht loyal zu verhalten. Die russische Aggresion in der Ukraine, der Anschluss der Krim, die Destabilisierung des russischsprachigen Ostens haben allerdings die bislang wohlwollende Haltung gegenüber Moskau erheblich gekühlt. Darüber hinaus hat Deutschland die Unterstützung des EU-Beitritts der ex-sowjetischen Staaten angekündigt, trotz des ausdrücklichen russischen Widerstands.



    Bei einem Besuch in Berlin am Mittwoch haben die Ministerpräsidenten der Ukraine, Georgiens und der Moldau den Westkurs ihrer Länder bekräftigt. Ungeachtet neuer Kämpfe in der Ostukraine bestätigte der ukrainische Ministerpräsident Arseni Jazenjuk, dass das Ziel seines Landes die europäische Integration“ sei. Eine neue Berliner Mauer wird es nie in Europa geben“, sagte er vor einem gemeinsamen Abendessen der drei Ministerpräsidenten mit Bundeskanzlerin Merkel. Ferner forderte Jazenjuk die internationale Gemeinschaft auf, den neu gewählten ukrainischen Präsidenten, Petro Poroschenko, anzuerkennen, wie es die Europäer bereits getan hätten.



    Auch die Ministerpräsidenten von Georgien und der Moldau, Irakli Garibaschwili und Iurie Leanca, beteuerten, dass sie die EU-Assoziierungsabkommen wie geplant am 27. Juni in Brüssel unterzeichnen wollten. Alle drei forderten von der EU eine klare Perspektive für die weitere Annäherung. Zweideutigkeit ist nicht der Weg, sondern Eindeutigkeit“, sagte Leanca. Die Assoziierungsabkommen würden den Grundstein für eine Partnerschaft der Reformen legen, die Demokratie, Rechtstaatlichkeit und Marktwirtschaft festigen wird, sagte Merkel im Gegenzug. Gleichzeitig betonte sie, dass die Europäische Union damit nicht in Konkurrenz etwa zu Russland treten wolle. Man wolle kein Entweder/Oder für diese Länder”, sie sollten frei entscheiden können.

  • Germania şi estul Europei

    Germania şi estul Europei

    Graţie ponderii demografice, situării geografice în inima continentului şi vitalităţii economice, neafectată de criză, Germania s-a impus, în anii din urmă, drept cea mai influentă dintre vocile concertului european. Dar a şi suscitat, printre partenerii comunitari, suspiciunea că, în raporturile cu Rusia lui Vladimir Putin, îşi joacă propria carte, uneori în răspăr cu curentul dominant la Bruxelles. Dinamica economie germană are nevoie, pentru exporturi, de vasta piaţă rusă şi, pentru producţie, de livrările continue de petrol şi gaze din Est.



    Fostul şef al Guvernului de la Berlin, social-democratul Gerhrad Schroeder, a fost mereu un amic al Kremlinului şi, după pensionarea politică, a devenit un lefegiu de lux al complexului energetic rusesc, prilejuindu-i analistului britanic Tom Gallagher aprecierea, extrem de dură, că e cel mai ireponsabil cancelar german de la Adolf Hitler încoace.



    Gazoductul North Stream, care, prin Marea Baltică, alimentează Germania ocolind Polonia şi statele baltice, a amplificat temerile privind lipsa de loialitate a Berlinului faţă de colegii din UE. Agresiunea rusă din Ucraina, anexarea Crimeei, destabilizarea estului rusofon au răcit, însă, sensibil, raporturile, până atunci cordiale, cu Moscova.



    În plus, în pofida opoziţiei explicite a Rusiei faţă de reorientarea spre Vest a fostelor sale colonii, Germania a anunţat că susţine integrarea europeană a republicilor ex-sovietice.



    Miercuri, cancelarul creştin-democrat Angela Merkel s-a întâlnit, la Berlin, cu premierii Republicii Moldova (majoritar românofonă), Iurie Leancă, Ucrainei, Arseni Iaţeniuk şi Georgiei, Irakli Garibaşvili. Potrivit unui comunicat al executivului de la Chişinău, d-na Merkel a spus că acordurile de asociere cu Uniunea Europeană, pe care Republica Moldova şi Georgia le vor semna la 27 iunie vor pune bazele unui parteneriat al reformelor, care va consolida democraţia, statul de drept şi economia de piaţă.



    La rândul său, Leancă a reafirmat poziţia fermă a Chişinăului în alegerea integrării europene, ca expresie a interesului vital al Republicii Moldova. În numele guvernului interimar de la Kiev, Iaţeniuk a repetat că ţara sa vrea să devină parte a Uniunii şi a cerut comunităţii internaţionale să-l recunoască pe noul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, aşa cum au făcut-o deja europenii.



    Ca amfitrion şi ca german născut în est, în fosta zonă de ocupaţie sovietică, d-na Merkel a subliniat că UE nu vrea să intre în concurenţă cu Federaţia Rusă în răsăritul Europei. Soluţia, consideră cancelarul, este nu ca popoarele ex-sovietice să fie silite la o alegere între vest şi est, ci să opteze liber.

  • Nachrichten 22.05.2014

    Nachrichten 22.05.2014

    BUKAREST: Der von der National-Liberalen Partei eingeleitete Misstrauensantrag gegen die Regierung ist am Donnerstag im Plenum des Bukarester Parlaments vorgelesen worden. Die Abstimmung soll am Montag stattfinden. Der Regierung wird unter anderem vorgeworfen, die Massnahmen zur Steuerbefreiung für investierte Gewinne nicht implementiert zu haben. Zudem habe die Regierung, die Sozialbeiträge nicht um 5% gesunken, so der Misstrauensantrag. Rumäniens delegierter Minister für den Haushalt, Liviu Voinea, versicherte, die Reduzierung der Sozialbeiträge werde am 1. Juli in Kraft treten.



    Die Europawahl hat am Donnerstag in den Niederlanden und in Grossbritanien begonnen. In mehreren Ländern sind die euroskeptischen Parteien in den letzten Jahren stärker geworden. Knapp 13 Millionen Holländer werden 26 Europa-Abgeordnete ins Europa-Parlament schicken. In Grossbritanien müssen die etwa 46 Millionen Wähler die Belegung der 73 Plätze, auf die Grossbritanien das Recht im Europa-Parlament hat, bestimmen. In den nächsten vier Tagen werden 375 Millionen Wähler aus den 28 EU-Ländern die insgesamt 751 Europa-Abgeordnete wählen. Rumänien schickt 32 Abgeordnete, die Wahl wird am Sonntag stattfinden.



    Kurz vor den Wahlen in der Ukraine hat Russland möglicherweise mit dem Abzug eines Teils seiner Truppen aus dem Grenzgebiet zum Nachbarland begonnen. Das teilte NATO-Generalsekretär Anders Fogh Rasmussen nach Angaben eines Sprechers am Donnerstag während eines Besuchs in Montenegro mit. Russlands Präsident Wladimir Putin hatte am Vortag den Abzug der Truppen angekündigt. Im Osten der Ukraine überfielen unterdessen Separatisten einen Kontrollpunkt der Armee und töteten mindestens acht Soldaten. Noch seien die meisten russischen Truppen in unmittelbarer Nähe zur ukrainischen Ostgrenze, sagte Rasmussen. Nach Angaben der NATO hat Russland zwischen 35.000 und 40.000 Soldaten im Grenzgebiet zur Ukraine stationiert.



    Mit Blick auf die Wahlen hat die Führung in Kiew am Donnerstag den Sicherheitsrat der Vereinten Nationen um eine Dringlichkeitssitzung gebeten. Vor der Präsidentenwahl am Sonntag würden sich Hinweise auf “russische Sabotageakte” häufen, sagte Regierungschef Arseni Jazenjuk in Kiew. In der selbst ernannten “Volksrepublik Lugansk” riefen die Machthaber das Kriegsrecht aus. Die fiktiven “Volksrepubliken” Donezk und Lugansk hatten sich am 11. Mai in nicht anerkannten Referenden vom Rest des Landes losgesagt.



    Die Europäische Union wird der Republik Moldau in der Zeit 2014-2020 120 Millionen Euro für Landwirtschaft und regionale Entwicklung zukommen lassen, erklärte am Donnerstag in Chisinau der EU-Agrarkommissar, der Rumäne Dacian Ciolos. Die erste Finanzierungstransche, in Höhe von 64 Millionen Euro, wird bis Juli von der Europäischen Kommission genehmigt. Diese finanzielle Unterstützung soll die Wettbewerbsfähigkeit der Republik Moldau nach dem Unterzeichnen des Freihandelsabkommens am 27. Juni stärken, so Ciolos. Der EU-Agrarkommissar, Dacian Ciolos, und die EU-Kommissarin für Innenpolitik, Cecilia Malmstrom, sind am Donnerstag zu einem gemeinsamen Besuch in der moldauischen Hauptstadt Chisinau eingetroffen. Die beiden werden mit dem moldauischen Staatschef Nicolae Timofti, mit dem Ministerpräsidenten Iurie Leanca und dem Parlaments-Vorsitzenden Igor Corman zusammen kommen.



    In mehreren südwestlichen Regionen Rumäniens an der Donau gelten bis zum 26. Mai die Warnungen für Überschwemmungen. Die Flutwelle auf der Donau könnte um den 25. Mai in Rumänien ankommen. Der Wasserspiegel wächst mittlerweile weiter. Auf manchen Sektoren wurde der Flussverkehr eingeschränkt. In Rumänien bleibt das Wetter warm. Die Tageshöchsttemperaturen liegen zwischen 21 und 30 Grad Celsius. Der Himmel ist wechselhaft, zeitweilig bewölkt im Süden und Osten, sowie auch im Gebirge, wo es auch regnet.

  • Relaţiile Bucureşti – Chişinău

    Evenimentele din Ucraina vecină Republicii Moldova validează, o dată în plus, hotărârea autorităţilor pro-occidentale de la Chişinău de a nu se abate de la traseul care duce spre Uniunea Europeană. Iar consecvenţa le-a fost răsplătită. La mai puţin de jumătate de an de la semnarea Acordului de asociere şi a celui de liber schimb cu Uniunea, cetăţenilor Republicii Moldova le-a fost ridicat regimul de vize pentru călătoriile în statele UE. Din 28 aprilie, deţinătorii de paşapoarte biometrice pot trece graniţa cu România, care este şi graniţa cu Uniunea Europeană, fără a avea nevoie de vize.



    Momentul a fost marcat, simbolic, de premierii român şi moldovean, Victor Ponta şi Iurie Leancă, în localitatea Sculeni, punct de trecere a frontierei. România – a dat asigurări Victor Ponta – va continua să sprijine procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, obiectiv pe care Chişinăul îl vrea atins în 2019, când Bucureştiul va deţine, în premieră, preşedinţia forului comunitar.



    Dincolo de acest sprijin necondiţionat, responsabilii de la Bucureşti şi cei de la Chişinău trebuie să identifice căile de cooperare în domeniul securităţii. Deteriorarea situaţiei din Ucraina şi a climatului de securitate din regiune o impune, crede premierul Ponta: “În acest moment, Moldova regiunea se confruntă cu o foarte mare criză de securitate, produsă de ceea ce se întâmplă în Ucraina, de agresiunea din Crimeea. Voi cere ca la prima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să discutăm cu toate instituţiile din România o evaluare exactă a situaţiei, posibilităţile noastre de colaborare şi cooperare”.



    De partea sa, premierul Iurie Leancă a mulţumit României pentru susţinrea constantă acordată Moldovei în procesul de integrare. El a evocat, totodată, importanţa ducerii la capăt a proiectelor comune în domeniile infrastructurii şi energiei. Iurie Leancă: Fie că ne referim la proiecte de interconexiune pe gaze şi energie electrică, fie că ne referim la construcţia a două poduri, fie că este vorba de proiecte comune în care am putea folosi infrastructura existentă deja pe malul drept al Prutului şi pe staţia de epurare de la Iaşi pentru a alimenta cu apă potabilă de calitate localităţi din zona Unghenilor, sunt proiecte extrem de importante, proiecte care vor aduce beneficii multiple”.



    Premierul Iurie Leancă a mai anunţat că gazoductul Iaşi-Ungheni va fi dat în exploatare pe 27 august. Amintim că acesta va reduce dependenţa Republicii Moldova de importurile de gaz din Rusia.

  • Ligăturli anamisa di Bucureşti si Chişinău

    Evenimentili dit Ucraina vitină a Ripublical’ei Moldova da cali, ma multu, ti apofasea a autorităţlor pro-occidentale di Chişinău tra s-nu tragă mănă di la imnaticlu ti duti cătă Uniunea Europeană. Iara consecvenţa lă fu tin’isita. Dupu ma puţăn di giumitate di an di la simnarea a Acordului di asociere şi a atilui di libiră alăxeari cu Uniunea, a cetăţenilor ali Ripublica Moldova lă si scoasi regimlu di vizi tră urdinărli tru statili UE. Dit 28 april, aţel’i ti au di paşapoarte biometriti pot s-treacă sinurlu cu România, cari easti şi sinurlu cu Uniunea Europeană, fără s-aibă ananghi di vizi. Momentul fu marcat, simbolic, di premierl’i român şi moldovean, Victor Ponta şi Iurie Leancă, tru localitatea Sculeni, loc di triteari a sinurlui. România – deadi asiguripseri Victor Ponta – va s-agiută ma largu proteslu di aderari a Ripublicăl’ei Moldova la Uniunea Europeană, scupo pi cari Chişinăulu va s-lu bagă tru lucru tru 2019, cându Bucureştiul va u aibă, tru premieră, prezidentil’a a forlui comunitar. Anaparti di aestu agiutor nicondiţionat, responsabil’ii di Bucureşti şi atel’i di Chişinău lipseasti s-află căl’iurli di cooperare tru dumenea a securitatil’ei. Aspărdzearea a catastisil’ei dit Ucraina şi a climatlui di securitate dit regiune u caftă, mindueasti premierlu Ponta:



    “Tru aestă oara, Moldova regiunea s-ampuliseasti cu ună mari criză di securitate, la cari s-agiumsi di atea ti s-fati tru Ucraina, di agresiunea dit Crimeea. Va s-caftu ca la prota andamusi a Consiliului Suprem di Apărare a Vasiliil’ei să zburăm cu tuti instituţiile dit România ti ună isapi di tamam a catastisil’ei, posibilităţli a noastre di colaborari şi coopearari”. Tu arada al năs, premierlu Iurie Leancă haristusi ali României tră agiutorlu niacumtinat dat tră Moldova tru proteslu di integrare. El scoasi tu videală, tutunaoară, simasia tră dutearea ma largu a proiectilor comune tru dumen’ili di infrastructură şi energhie.



    Ia ti nă spuni premierlu Iurie Leancă: S-hibă că zburam ti proiecte di interconexiune pi gaze şi energie electrică, s-hibă că easti zborlu tra construcţia a doauă apunta, s-hiba că easti zborlu di proiecti comune tru cari putem s-ufilisim infrastructura ti easti existentă pi mealu di nandreapta a arăului Prut şi pi staţia di epurare di Iaşi tra s-aducă apa ti beari di calitate tru localităţ dit zona a Unghenilor, suntu proiecti cabaia di mari simasie, proiecte cari va s-aduca hairlatiti, cabaia”. Premierlu Iurie Leancă nica dimanda că gazoductul Iaşi-Ungheni va s-hiba bagat tru practico tru 27 di agustu. Adutem aminti că aestu va u n’icsureadză dependenţa ali Ripublica Moldova di importurile di gaz dit Rusia.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Krim-Krise: Neues Zeitalter eingefrorener Konflikte?

    Krim-Krise: Neues Zeitalter eingefrorener Konflikte?

    Die Ereignisse auf der Krim haben einen dramatischen Lauf genommen. Russlands bewaffnete Präsenz in einem fremden Land, den internationalen Abkommen zum Trotz, wurde auch in der benachbarten Moldaurepublik umfassend kommentiert. Zumal der mehrheitlich rumänischsprachige Staat des 22. Jahrestags eines Konflikts um die abtrünnige Republik Transnistrien im Osten der Moldau gedenkt.



    Vor der russischen Botschaft in Chişinău fand eine Mahnwache statt. Die Protestierenden forderten den Rückzug der russischen Truppen aus Transnistrien, wo die Einmischung Moskaus zugunsten der Separatisten zu einer de-facto-Unabhängigkeit von der Zentralregierung in Chişinău geführt hatte. Bei der Kundgebung in der moldauischen Hauptstadt wurde auch die Militäraktion auf der Krim kritisiert. Die Teilnehmer verwiesen auf die tragische Ähnlichkeit der Ereignisse von 1992 mit der aktuellen Entwicklung im Süden der Ukraine. Der Vorsitzende der Liberalen Partei der Moldaurepublik, Mihai Ghimpu, nahm seinerseits Stellung zu den jüngsten Ereignissen:



    Die militärische Aggression in der Ukraine gegen den eigenen Bruder, denn sowohl die einen als auch die anderen sind Slawen, beweist einmal mehr, dass Russland dem Imperialismus treu geblieben ist.”



    Moldaus Präsident Nicolae Timofti und Ministerpräsident Iurie Leancă zeigten sich besorgt und kritisch gegenüber den Ereignissen auf der Krim. Auch in Bukarest befürchten die Behörden eine regionale Instabilität infolge der russischen Aktion, die gewisse Risiken für Rumänien birgen könnte. Kurzfristig stellten diese Ereignisse keine direkte Gefahr für die Sicherheit, die Unabhängigkeit und Souveränität des Landes dar, sagte Rumäniens Präsident, Traian Băsescu. Dennoch könnte sich die Entstehung eines neuen eingefrorenen Konflikts im ex-sowjetischen Raum mittel- und langfristig auch auf Rumänien auswirken, warnt der Staatschef.



    Rumänien will darauf aufmerksam machen, dass die Entstehung eines neuen eingefrorenen Konflikts auf der Krim, nach denen in Bergkarabach, Abchasien, Ossetien und Transnistrien, die regionale Instabilität verschärfen kann. Und das könnte wiederum Spannungen erzeugen, die in bewaffneten Konflikten ausarten können. Aus dieser Perspektive glaubt Rumänien, dass die eigene Sicherheit mittel- und langfristig einer Gefahr ausgesetzt wird.(Traian Băsescu)



    Der Präsident bestätigte erneut den Standpunkt Bukarests, laut dem die Präsenz russischer Truppen auf dem Staatsgebiet der Ukraine, ohne deren Zustimmung und au‎ßerhalb des Rahmens bestehender bilateraler Verträge, als Aggression gegen das Nachbarland angesehen werden könne. Moskau müsse der Aggresion ein Ende setzen, erklärte Băsescu entschlossen, in ähnlicher Manier wie die westlichen Partner Rumäniens.

  • Nachrichten 21.02.2014

    Nachrichten 21.02.2014

    BUKAREST: Rumäniens Au‎ßenminister Titus Corlăţean hat die Ausschreitungen mit Todesopfern in der benachbarten Ukraine aufs Schärfste verurteilt. Die Führung in Kiew sei verpflichtet, die Krawalle unverzüglich zu stoppen und den politischen Dialog mit der Opposition zu fördern, so Corlăţean. Dabei forderte er auch die Oppositionsführer auf, sich von den Aktionen der radikalen Gruppierungen zu distanzieren. Für Rumänien sei eine stabile Ukraine von wesentlicher Bedeutung, zumal in dem Nachbarstaat etwa eine halbe Million von Staatsbürgern rumänischer Herkunft lebten, erklärte der Au‎ßenminister noch. Corlăţean rief zudem rumänischen Staatsbürgern von der Einreise in die Ukraine ab. Sollte dies nicht vermeidbar sein, sollten sich Rumänen im Notfall an die rumänische Botschaft in Kiew, sowie die Generalkonsulate in Czernowitz (im Westen) und Odessa im Süden wenden. Der Rückzug der rumänischen Diplomaten aus Kiew werde noch nicht in Betracht gezogen, die Botschaft einschlie‎ßlich der Konsularabteilung gingen ihrer Tätigkeit unter quasi-normalen Umständen“ nach. In Bukarest fand eine Kundgebung im Zeichen der Solidarität mit den pro-europäischen Demonstranten in Kiew, sowie als Protestaktion gegen die blutige Unterdrückung der Kundgebungen in der ukrainischen Hauptstadt.



    CHISINAU: Die Ministerpräsidenten Rumäniens und der ex-sowjetischen, mehrheitlich rumänischsprachigen Republik Moldawien, Victor Ponta und Iurie Leanca, haben am Freitag in Chisinau zwei Abkommen in den Bereichen Erziehung und medizinische Notsituationen unterzeichnet. Im Rahmen seines Besuches in Chisinau erklärte Victor Ponta erneut, da‎ß Rumänien den EU-Annäherungsproze‎ß der Republik Moldawien ohne Rückhalt unterstützt. Der rumänische Ministerpräsident versicherte seinen Gesprächspartnern, dass die Regierung in Bukarest bereit ist, die moldauischen Behörden an ihrer Erfahrung im Bereich Nutzung europäischer Fördergelder teilhaben zulassen. Au‎ßerdem können dem Nachbarland Informationen über die vollständige Integration in die EU zur Verfügung gestellt werden. Auf der Agenda des rumänischen Ministerpräsidenten standen noch Treffen mit dem moldawischen Staatspräsident, Nicolae Timofti und mit dem Parlamentsvorsitzenden Igor Corman.



    BUKAREST: Der Co-Vorsitzende der Regierungskoalition, der Liberale Crin Antonescu, hat seinen sozialdemokratischen Koalitionspartnern von der PSD erneut gedroht. Sollte Ministerpräsident Victor Ponta die Vorschläge der Nationalliberalen Partei (PNL) für die vakanten Stellen im Kabinett nicht annehmen, bzw. die Liste mit den Namen an das Parlament zur Bestätigung weiterleiten, würden sie den Rücktritt des Regierungschefs fordern, sagte der Chef der Liberalen, Antonescu. Die Spannungen zwischen PSD und PNL vor dem Hintergrund der Regierungsumbildung dauern seit bereits zwei Wochen an und gefährden den Fortbestand der politischen Allianz.



    SPORT: Tennisprofi Simona Halep ist seit dem Turniersieg vergangene Woche in Doha die 12. Spielerin der Geschichte des Tennis mit sieben Endspielsiegen in Folge. Sollte sie eventuell auch ein achtes Finale gewinnen, würde Halep die aktuelle Weltranglistenerste Serena Williams in dieser Hinsicht einholen. Auch die US-Amerikanerin hat in ihrer Karriere acht Endspiele nacheinander für sich entscheiden können. Diese Statistik wird von der Deutschen Steffi Graf mit 15 Siegen aus 15 Finalteilnahmen angeführt. Die 22-jährige Halep ist spätestens seit dem Turniersieg in der Hauptstadt des Katar in die Elite des Frauentennis aufgestiegen. Ab Montag wird die Rumänin auf Platz 7. der Weltrangliste hochklettern. Letztes Jahr hatte Halep die Turniere in Nürnberg, s-Hertogenbosch, Budapest, New Haven, Moskau und Sofia gewonnen.


  • Romania- Moldova, unâ ligâturâ maturâ şi concretâ

    Romania- Moldova, unâ ligâturâ maturâ şi concretâ

    Premierlu a Ripublicâl’ei Moldova, Iurie Leanca feaţi, marţâ, unâ vizita-napandica tu România, prota di anda fu aleptu tu hearea di cap a guvernului di Chişinău. El s-andâmusi, Bucureşti, cu omologlu a lui româ, Victor Ponta, pi cari âlu câlisi ta s-‘liaparti, la 27 di agustu, cându easti yiurtusitâ independenţa a Ripublicâl’ei Moldova andicra di atea di ma ninti URSS (tu 1991), la ahurhearea a lucrărlor di construcţie a gazoductului Iaşi (Romania)-Ungheni (Republica Moldova). La evenimentu va s-l’ia parti şi Guenther Oettinger, comisarlu european ti energie.



    Ia ţi spusi Iurie Leanca : “Escu cândâsitu câ moeabeţli ţi li avum va nâ da izini ca tu 27 di agustu, atumtea cându va s-yiurtusim, Chişinău, Dzuua a Independenţâl’ei, deadun cu domnul prim-ministru ş-cu vinita a comisarlui UE ti energie, s-putem s-dişcl’idem constructia-a gazoductului Iasi – Ungheni”. Pi ningâ interconectarea energheticâ moldo-românâ, cari va s-da cali ti Ripublica Moldova la unâ alternativâ trâ izvurli di energie dit spaţiul CSI, aţel’i doi demnitari zburârâ ş-ti znuearea a niscântor apunţâ pisti sinurlu cu arâulu Prut, apunţâ ţi furâ asparti tu doilu polim mondial.



    Proiectili pi aestă temă pot s-hibâ analizate ş-tu unâ yinitoari andamusi di lucru deadun a guvernilor di Bucureşti şi Chişinău. Si maca dusirâ ma largu un deziderat a ligâturlor bilaterali frâţeşti (Republica Moldova, cu unâ populatie dit cari 65% suntu etniţ romani, reprezintâ, vârâ turlie, teritoriul ali provinţie istoricâ romaneascâ Basarabia), premierl’ii Ponta si Leanca agiumsirâ s-hibâ simfun’I că ligâtura anamisa di Romania si Ripublica Moldova lipseaşti s-treaca di catastisea a declaratiilor muşeati, ţi daima eara griti tu 20 lji an’i dit soni, dimec s-treacâ la lucri salami. Di altâ parti, seflu a Executivlui di Bucuresti nâpoi adusi aminti agiutorlu susto ali Românie ti obiectivili di integrari europeanâ ali Ripublicâ Moldova.



    Diznău, cu minduita a dumniil’ei a lui premierlu Victor Ponta: ”Summitlu UE di Vilnius, dit aestâ toamnâ, va s-hibâ un momentu multu di simasie şi escu pân di mardzinâ cândâsitu câ ti Ripublica Moldova apofasili ţi s-loarâ aclo di partea UE va s-hibâ apofasili nai ma buni. “La summitlu dit capitala ali Lituanie, Ripublica Moldova aşteaptă vulusearea a ahicâsearil’ei di asocieri la UE şi fâtearea moeabeti ti naua hopâ mutrindalui liberalizarea-a regimlui di vizi cu Uniunea. Aşi cum spun doil’i premieri, moeabeţli di Bucuresti furâ pragmatiţi şi scoasirâ tu videalâ existenta-a nâscântor luri comuni cari va s-hibâ ma largu la thimel’ilu, a ligâturlor anamisa di ateali dauâ stati.