Radio România Internațional

Tag: lectura

  • Biblioteci cu inimă

    Biblioteci cu inimă

    A scris cărţi, (publicate: La limită, Spitalul de suflete, Noi
    doi, Umba ta şi Viața ca o ceapă), care au şi fost
    traduse în franceză, italiană şi engleză. Are o
    editură şi alături de prietenele ei, Oana Călin şi Dana Măilă, a creat un ONG
    orientat pe dotarea bibliotecilor din ţară. Ne-a spus povestea acestui proiect
    Diana Farca, fondatoare Eleprint – editură şi asociaţie caritabilă:

    Nevoia a venit în adolescenţă, când am traversat o perioadă foarte
    tulbure şi atunci efectiv n-am mai avut bani de cărţi. Iubind foarte mult
    cititul, am împrumutat de la colegi şi de la biblioteca publică. Ulterior,
    începând să scriu cărţi, publicând primul volum în 2015, am început să am
    lansări în România şi în Republica Moldova şi să simt nevoia de carte.

    Pentru
    că se vorbeşte foarte mult despre faptul că românii nu citesc. Ideea e că
    românii citesc. Există însă două realităţi, două Românii: cei care cumpără
    cărţi şi nu găsesc timpul pentru a citi şi cei care poate nu îşi permit să
    cumpere poate acele cărţi, dar – în mediul rural cu precădere – încă citesc.

    Mie şi colegelor mele ne-a venit ideea în momentul în care am mers la
    evenimente de a colecta cărţi de la cititorii mei. Nu am ştiut că această idee
    va deveni ceva mult mai amplu, pentru că am strâns până acum 7 biblioteci
    publice, cu peste vreo 22 de mii de volume colectate doar prin cititori şi
    ne-am gândit să o extindem naţional şi să o facem într-un mod organizat. Adică
    să înfiinţăm un ONG, lucru la care nu ne-am gândit iniţial, când am plecat în
    acest demers.



    Am aflat că Oana Călin este cea care ţine
    platforma de carte, iar Dana Meilă i-a fost Dianei colegă de bancă în liceu şi
    locuieşte momentan în Florenţa unde este o comunitate foarte mare de români, la
    care îşi doresc să ajungă cu cărţi, de asemenea.


    Diana Farca a adăugat: De ce voiam să subliniez că există
    două Românii? Există ideea aceasta generalizată că româniii nu citesc şi există
    realitatea de la sate, unde adolescenţii, de la bibliotecile pe care noi le-am
    înscris pe platformă, platforma care se numeşte forbooks.com şi prin această
    platformă dăm posibilitatea oricărui român să înscrie o bibliotecă, din orice
    localitate din ţară.


    În momentul în care se face acea înscriere gratuită pe
    platformă, noi preluăm datele şi facem de acolo tot ceea ce ţine mai departe
    logistic. Adică, luăm biblioteca, vedem câţi membri activi au, ce necesar de
    carte au, ce nevoie reale au, dacă au nevoie şi de altceva, de la rafturi, la
    reviste, la orice şi luăm date demografice de la ei.


    În momentul în care noi am
    colectat primele 28 de biblioteci, care s-au înscris pe platformă, am descoperit,
    ca o surpriză plăcută, că peste jumătate dintre adolescenţii din sat erau
    membrii activi. Ce înseamnă membru activ în viziunea bibliotecarilor: înseamnă
    că ei împrumutau cel puţin o carte pe lună. Ceea ce înseamnă că la sate, unde
    sunt mult mai puţine distrageri decât în marile oraşe, copiii încă mai citesc,
    sau încă mai împrumută carte, cel puţin.


    Fiindcă
    se bazează pe strângerea de fonduri, ONG-ul acesta se bazează pe transparenţă,
    după cum ne-a spus Diana Farca: Lucrul la care ţinem foarte mult este
    transparenţa. Pe platformă avem o hartă cu toate bibliotecile înscrise şi pe
    măsură ce noi colectăm cărţi sau bani, acea hartă se populează cu numărul de
    volume înscrise, numărul de bani primiţi, convertiţi în câte cărţi. Am ţinut
    foarte tare la transparenţă, pentru că este misiunea noastră ca ONG să folosim
    toate sumele de bani şi tote cărţile pe care le primim strict pentru a le
    redirecţiona bibliotecilor.




    Studiind platforma am observat că există
    şi un proiect aspirant la Guiness Book of Records, după ce un altul ce îşi
    propunea cea mai mare lectură publică din lume a fost încetinit de pandemie,
    recordul fiind între timp înregistrat în India.

    Diana Farca vine cu detalii: Am înscris un al doilea
    record pentru cea mai mare lansare de platformă caritabilă din lume. Şi acum
    aşteptăm confirmarea de la Cartea Recordurilor, să avem undă verde pentru a
    face lansarea propiu-zisă.

    Ne dorim din tot sufletul să unim societatea civilă,
    de la ONG-uri, societăţi comerciale, francize româneşti, francize străine,
    persoane fizice, care au poate posibilităţi materiale limitate, dar iubesc
    foarte mult cititul, în acest demers de a utila toate bibliotecile publice din
    România şi din Republica Moldova, pentru că nevoia există, e reală, iar la
    satele din România şi din Republica Moldova se citeşte!



    În aşteptarea confirmării recordului
    mondial, îi dorim Dianei mult succes, iar cititorilor, tot mai multe lecturi
    plăcute!

  • ACASĂ – Parcurs artistic în casele deschise din Greblești

    ACASĂ – Parcurs artistic în casele deschise din Greblești

    Satul Grebleşti, comuna Câineni, din judeţul Vâlcea, a găzduit recent un weekend plin de evenimente culturale, «ACASĂ – Parcurs artistic în casele deschise din Greblești». Publicul foarte numeros a putut vedea expoziții de artă plastică sau asista la lectură de texte şi la animaţii muzicale, iar copiii au putut participa la ateliere creative.



    Parcursul artistic în casele din Greblești, în Țara Lovistei, a propus un exercițiu și o pledoarie pentru redescoperirea patrimoniului construit al acestuia, îmbogățit de talentul și creativitatea artiștilor plastici, o îmbinare a trecutului cu viziunea artistică a contemporaneitații.



    Am stat de vorbă cu Liviu Hopârtean, preşedintele Arthis — Casa de cultură belgo-română din Bruxelles, unul dintre principalii organizatori ai weekendului cultural de la Grebleşti.






    Artistul vizual Gheorghe Dican este președinte Filialei Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România la nivel naţional. Maestrul Dican ne-a vorbit despre expoziţiile de la Grebleşti, dar şi despre planurile artiştilor plastici vâlceni.




  • Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – Iaşi Ediţia a doua 21 – 25 septembrie – Piaţa Unirii

    Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – Iaşi Ediţia a doua 21 – 25 septembrie – Piaţa Unirii

    Caravana Gaudeamus Radio România 2022 se apropie de final. Municipiul Iaşi, cel mai puternic centru cultural şi universitar din Moldova, va găzdui în perioada 21 – 25 septembrie cea de a şaptea ediţie a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România din acest an. Evenimentul, organizat de Radio România, prin Echipa Gaudeamus şi Radio România Iaşi, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iaşi, se va desfăşura în incinta unui ansamblu de pavilioane expoziţionale mobile, amplasate în Piaţa Unirii. Programul de vizitare este zilnic, între orele 10:00 şi 20:00. Preşedintele de onoare al ediţiei va fi poetul Cassian Maria Spiridon, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi, iar deschiderea oficială va avea loc miercuri, 21 septembrie, la ora 12:00.

    Organizat într-un moment de maxim interes pentru carte şi produse educaţionale – începutul anului şcolar pentru elevii din învăţământul preuniversitar şi perioada de pregătire pentru debutul anului universitar – Gaudeamus Iaşi va oferi o excelentă oportunitate de selecţie şi achiziţie atât a materialelor necesare în următoarea perioadă, cât şi a titlurilor căutate exclusiv pentru plăcerea lecturii.

    Oferta ediţiei include:

    – cele mai recente apariţii editoriale, publicate de peste 30 dintre cele mai cunoscute edituri din ţară, prezentate în cadrul a 24 de standuri;

    – o bogată selecţie de carte în limbi de circulaţie internaţională, atât materiale educaţionale pentru predarea şi învăţarea limbilor străine, cât şi beletristică;

    – o gamă largă de jocuri şi alte materiale educaţionale;

    – o suită de lansări şi prezentări de carte, programate cu precădere în a doua parte a evenimentului.

    Pentru pasionaţii de lectură care nu vor putea ajunge la evenimentul derulat în format fizic, website-ul www.gaudeamus.ro va aduce un strop din atmosfera inegalabilă a Târgului de Carte Gaudeamus prin intermediul standurilor virtuale ale tuturor participanţilor, pe care le va găzdui în intervalul 21 – 25 septembrie, dar mai cu seamă prin evenimentele transmise live din Piaţa Unirii.

    Ediţia Iaşi a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România a fost inaugurată în septembrie 2019. După o pauză de doi ani, evenimentul este reluat în acest an, cu sprijinul câtorva dintre cele mai importante instituţii care activează pe plan local, cu scopul declarat de a transforma târgul într-un reper al peisajului cultural ieşean. Eveniment organizat de Radio România, prin Echipa Gaudeamus şi Radio România Iaşi Parteneri: Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi, Agenţia de Presă Rador.

    Persoană de contact: Connie Chifor (cornelia.chifor@radioromania.ro, 0745 109 649).

  • European Book Day la Cluj

    European Book Day la Cluj

    Aproape de finalul lunii aprilie, la Cluj-Napoca, în chiar inima orașului, la Casino – Centrul de Cultură
    Urbană, va avea loc un eveniment ce va aduna laolaltă copii, tineri din medii
    defavorizate, edituri din România și scriitori – European Book Day.

    Ce înseamnă
    mai exact European Book Day și care este conceptul manifestării, am aflat de la
    Bianca Mereuță, directoarea editurii Signatura și organizatorul evenimentului
    în România:


    Prin European Book Day ne propunem
    să aducem mai aproape tinerii de carte într-o manieră cât mai creativă, în
    forme care să fie considerate de către tineri interesante, plăcute, să le ofere
    o stare de bine și să vadă cartea ca o alternativă la multiplii stimuli cu care
    ei se întâlnesc în viața de zi cu zi și care sunt atât de interesanți. European
    Book Day a pornit din Austria, de la partenerii noștri austrieci. Este un
    proiect cofinanțat Erasmus+ în care în cinci țări organizăm evenimente prin
    care atât tineri din medii vulnerabile, cu acces mai redus la acțiuni culturale
    și la carte vin în contact cu autorii, cu lumea cărții și a educației, și cu
    tineri provenind din medii obișnuite, pentru o zi a bucuriei și a plăcerii de a
    citi împreună, a plăcerii de a fi împreună în preajma cărții. Proiectul se
    desfășoară în patru țări europene, iar cea de-a cincea este partenerul
    comunicațional al întregului concept. Austria este inițiatoarea European Book
    Day, evenimentul urmând după aceea în România, pe 27 aprilie, urmat fiind de
    evenimentele din Suedia în luna mai, iar în luna noiembrie se va încheia suita
    de întâlniri în această manifestare în Germania, la Bonn. European Book Day se
    adresează tinerilor.



    European Book Day este la început, la prima
    ediție. Participarea la eveniment este liberă, deschisă publicului larg. Ce își
    propune evenimentul? Și ce se va întâmpla mai exact în cadrul acestuia?

    Bianca
    Mereuță: European Book Day își propune să
    aducă tineri mai aproape de carte, tineri atât din medii vulnerabile cât și
    tineri obișnuiți cu accesul la carte în mod curent, cu acces la educație, cu
    posibilități materiale care să le deschidă lumea mai ușor. Anterior
    evenimentelor propriu-zise cu tinerii din medii vulnerabile, am desfășurat o
    serie de ateliere de scriere creativă și ateliere în sfera artelor prin care,
    printr-o exprimare artistică, creativă, ei au adus pe lume creații literare,
    creații care vor fi expuse și la eveniment. Și în acest fel, am încercat să le
    arătăm că lectura, cartea, creativitatea sunt la îndemâna oricui. Fiecare poate
    fi creator. Fiecare dintre noi avem resursele de a fi creatori, însă baza
    pentru a deveni creatori este o cultură mai profundă și un fundament al
    învățării și al conștiinței importanței educației. Pe data de 27 aprilie, de la
    ora 11.30, tineri și adulți, însoțiți bineînțeles și de copii, sunt așteptați.
    Îi așteptăm cu drag pe toți la Casino, la Centrul de Cultură Urbană, unde
    diverse manifestări creative desfășurate în jurul cărții vor fi cele care le
    vor reține atenția pentru câteva ore și, sperăm, le vor aduce și o stare de
    bine. E nevoie ca tinerii să vadă dincolo de alternativele facile, care răspund
    imediat nevoilor lor, să vadă și o promisiune de lungă durată. Acea promisiune
    a educației, care se clădește încet, pas cu pas, dar care construiește cu
    adevărat omul, omul întreg, omul cu bine, cu el însuși, omul care cunoaște și
    care este stăpân pe el pentru că are în spate un fundament solid bazat pe
    carte.



    La finalul discuției noastre, organizatoarea
    European Book Day, Bianca Mereuță, ne-a împărtășit speranțele de viitor legate
    de proiect:


    Ne
    dorim să transformăm European Book Day într-o manifestare multianuală. Ne dorim
    ca European Book Day să ajungă la cât mai mulți tineri din cât mai multe spații
    ale României. E nevoie de asta. Așadar, European Book Day sperăm să crească și
    sperăm ca, în primul rând, impactul lui să fie în inima, în sufletul, în mintea
    celor care vin acum la Cluj, care vor ține minte aceste manifestări și care vor
    înțelege importanța rutinei de a citi în fiecare zi.



    Să adăugăm că
    începând din acest an, România are o Zi Națională a Lecturii, marcată prin lege
    pe 15 februarie, în condiţiile în care un român citește mai puțin de 5 minute
    pe zi și circa o carte pe an, în medie. Într-o țară în care sub 10% dintre
    cetățeni cumpără o carte pe an, rolul școlii devine esențial în a cultiva o
    activitate aparent desuetă, lectura, ca preocupare menită să ne salveze
    dintr-un univers superficial, un univers în care dăm click fără a decide.
    Lectura construiește legături profunde și statornice în mințile tuturor, fie
    copii sau adulți, a declarat Ministerul Educaţiei, care în acea zi a modificat
    programul de studiu astfel încât, indiferent de disciplina de studiu prevăzută
    în orar, la ora 11:00 și la ora 14:00, învățătorul sau profesorul să organizeze
    în clase activități de lectură la care să participe toți preșcolarii și elevii.
    Personalul didactic a recomandat tuturor elevilor să aducă o carte preferată
    sau să împrumute de la biblioteca școlară o carte și, timp de 15 minute, să citească
    fie individual, fie în grupuri mici de lucru. Obiectivul activității a fost de
    a promova lectura ca obicei cotidian.



  • Dzălili LittleLIT – nai ma importantu eventu tu aestă toamnă ahărdzitu

    Dzălili LittleLIT – nai ma importantu eventu tu aestă toamnă ahărdzitu

    Cama di 650 di cilimeani s-hărsiră di atelierili, lecturile publiţi și lansărli di carte ditu cadrul a proiectului Dzălili LittleLIT – Deadunu, nai ma importantu eventu aliştei toamnă ahărdzitu a litearaturălleii tra cilimeani și tinirami, organizat di Asociația Di Pirmithu. Kiro di ună stămână, s’ţănură cama di 25 di eventuri online ahărdziti tra elevi: atelierele di lectură țănute di autorllii români di cărți tra cilimeani și tineret tru școli ditu București, Timișoara și Cluj, activități ahărdziti tra profesioniștillli ditu sfera a litearaturăllei tra cilimeani (autori, ilustratori, traducători, editori, comunicatori, librari) -,eventuri ahărdziti tra publiclu larg.


    “Deadunu”, tema ediției di estanu, fu aleaptă special tra s’aducă ună contrapondire la cadrul social di adză, populat di frixi, singurlăki și izolari.



    Scriitoarea Victoria Pătrașcu, una ditu thimilliusitoarili a Asociațiillei Di Pirmithu: “Cându lu-minduimu aestu proiectu, dimi aoa şi unu anu, nu mindueamu că va s’himu tu idyea catandisi, tutu ncllişi tru casi. Vreamu s’nă hărsimu deadunu cu cilimeañillii, s’himu deadunu cu elli, s’lă ascultăm ntribărli. Ti amărtie, lucărli nu s’feaţiră aşi cumu vrumu, ama aesta nu nsimneadză că nu putem s’himu deadunu baş nica și tru condiții greale ca pirmthusearea LittleLIT s’ducă ma largu mult muşeatu. LittleLIT nkisi ditu ună colaborare a Asociaţiillei Di Pirmithu și EUNIC, tru cadrulu a Dzăliloru Litearaturăllei Europene. Noi avumu aclo tu ahurhită unu ñedzu, fu un proiectu pritu cari vrumu s’lli duţemu scriitorllii di literatură română contemporană tra cilimeani cătră ghivăsitori și elli să-lli cunoască pi atelli cari fac pirmituserli. Criscumu aestu ñedzu și tru 2019 fu ună protă ediție cari avu numa LittleLIT Yilipsiri, tru cari avumu un parteneriat cu 5 institute culturale xeani. Avumu atumţea 5 scriitori xeñi călisiţ cari țănură workshopuri tra scriitorllii români, noi vrumu multu di multu ca scriitorii români s’aibă exemple di bună practică și să știba cum potu să s’facă ma cunuscuț, cum să scrie ma ghini, cum să-și rafineadza scrisul. Și tut atumtea ndreapsimu andamusi cu potențialii gghivăsitori, lli-adusimu aești scriitori xeñi cătră cilimeañi, tru școli ică tru medii ma difavorizate, iu cilimeanii nu au acces la cultură.”



    Programul “Dzălili LittleLIT – Deadunu” fu minduitu tra s’cundilleadză simasia a cartillei și a ghivăsearillei tru dizvoltarea cilimeanilor și tra s’lă da alustoru ucazea ta s’cunoasscă cărță ţi lă si adreseadză și pe atelli cari li ngrăpsiră. Isa-isa, proiectul ș-pripusi s’ndreagă un spațiu a dialoglui anamisa di profesioniștilli a litearaturălleii tra cilimeani (scriitori, editori, profesori, promotori ai lecturii) ditu România și ditu alte văsilii europene. Ase, Asociația Di Pirmithu ma largu lu’anvărtuşeadză dialogul cu școlile și cadrele didactice, pripunanda a profesorilor metodi concrete tra s’ufilisească literatura tra cilimeani tru predarea a conținuturilor ditu programa școlară. Zburămu cu Victoria Pătrașcu ti ananghea alăncearillei Asociația Di Pirmithu, tru 2018:


    “Canda vără turlie earamu maş noi și kiruţ tru marea literatură română și nă si păru niandreptu ca ma largu litearatura tra cilimeani s’hibă lugursită ună Cenușăreasă a litearaturălleii. Nu avea atumţea, niţi tora nu ari premii tra litearatura română tra cilimeani ică ma s’aibă nu s’duruseasti. Cu tuti aesti, ari tutu ma mulță scriitori di literatură tra cilimeani, scriitori cari au tut ma multu succes. Ună parte ditu noi agiumsiră cu kirolu la pănăyiruri internaționale di carte, chiar la Pănăyirlu Internațional di Carte tra Cilimeani di Bologna, cari easti ţiva extraordituar, și dukimăsiră tutu ma multu importanța a litearaturălleii tra cilimeani tru lume. Easti ună literatură cari formeadză ghivăsitori, ună literatură cari criscu an di an.


    Acă vinderli di carti scădzură, litearatura tra cilimeani easti pi un trend ascendant, literatura tra cilimeani aduţi păradz și aesta lipseaşti să’lli sinfirisească editorlli. Mulți ditu elli dukiră și tamama ti aţea feaţiră colecții speciale, dukiră că litearatura tra cilimeani aduţi și hăirlătiţi materiale, anaparti di aţeali ţi li cunuştemu: ta s’creasca năiilliii ghivăsitori ta s’crească psihiclu a cilimeanilor, sa’lli agiută tu dizvultari. Ma s’nă turnămu la momentul 2018, cându thimilliusimu Asociaţia Di Pirmithu, lucărli eara cama slabi ma lai andicra di cumu suntu adza și ași minduimu s’nă profesionalizăm.


    Aveam și niscănti exemple, multe ditu eale ditu zona a văsiliilor nordiţi, cari nă spunea că atumţea când himu deadunu putem s’adramu ma multe lucruri. Și tamama aşi s’feaţi, earamu ună parei di patru scriitoare, Adina Rosetti, Laura Grünberg, Iulia Iordan și cu mini, cari nkismu aesta Asociație Di Pirmithu.


    Ama iată că dupu trei ani distanță n’adunămu vără 20 di scriitori, avem trei cărvăñi cari agiumsiră tu dzăţ di hori și sute di ateliere cu cilimeanilli la activ. Tutunăoară, ndridzemu şi aestu eventu, Dzălili LittleLIT, sumu turlia a unui festival di literatură tra cilimeani. Ma nău avem și un canal di youutube pe cari vremu să-lu dizvoltăm.”



    Aţeali trei mari lansări online di carte a oaspitiloru speţiale ale ediției Dzălili LittleLIT ditu acest an – scriitoarea suediză Åsa Lind, scriitoarea elvețiană Dana Grigorcea și scriitoarea română Lavinia Braniște — adunară cama di 2000 di tineri ghivăsitori. Di idyiulu succes s-hărsira și aţeali dauă mari eventue ahărdziti tra specialiștillli și aţiloiru sinfirisiţ s’nveaţă ma multe ti literatura română contemporană tra cilimeani și tineret – Incubatorul-webinar cu tema “Piața autohtonă di carte tra cilimeani: ună lumi maghică cu probleme pimintești” și Masterclass-ul susțănut di oaspitli speţiale.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Zilele LittleLIT – cel mai important eveniment al acestei toamne dedicat literaturii pentru copii

    Zilele LittleLIT – cel mai important eveniment al acestei toamne dedicat literaturii pentru copii

    Peste 650 de copii s-au bucurat de atelierele, lecturile publice și
    lansările de carte din cadrul proiectului Zilele LittleLIT – Împreună, cel mai
    important eveniment al acestei toamne dedicat literaturii pentru copii și
    tineret, organizat de Asociația De Basm. Timp de o săptămână, au avut loc peste
    25 de evenimente online dedicate elevilor: atelierele de lectură susținute de
    autorii români de cărți pentru copii și tineret în școli din București,
    Timișoara și Cluj, activități dedicate profesioniștilor din sfera literaturii
    pentru copii (autori, ilustratori, traducători, editori, comunicatori, librari)
    -,evenimente dedicate publicului larg.

    Împreună, tema ediției din acest an, a fost aleasă special pentru a
    oferi o contrapondere la cadrul social actual, populat de teamă, singurătate și
    izolare.

    Scriitoarea Victoria Pătrașcu, una dintre fondatoarele Asociației De Basm: Când am gândit acest proiect, adică în
    urmă cu un an, nu ne gândeam că vom fi în aceeași situație, tot închiși în
    case. Ne-am fi dorit să ne bucurăm împreună cu copiii, să fim alături de ei, să
    le ascultăm întrebările. Din păcate, lucrurile nu au fost așa cum ne-am dorit,
    dar asta nu înseamnă că nu putem fi împreună chiar și în condiții grele ca povestea
    LittleLIT să continue frumos. LittleLIT a pornit dintr-o colaborare a Asociaţiei
    De Basm și EUNIC, în cadrul Zilelor Literaturii Europene. Noi am avut acolo la
    început un sâmbure, a fost un proiect prin care ne-am dorit să-i ducem pe scriitorii
    de literatură română contemporană pentru copii către cititori și ei să-i
    cunoască pe cei care fac poveștile. Am crescut acest sâmbure și în 2019 a fost
    o primă ediție care s-a numit LittleLIT Oglindiri, în care am avut un
    parteneriat cu 5 institute culturale străine. Am avut atunci 5 scriitori
    străini invitați care au ținut workshopuri pentru scriitorii români, noi
    dorindu-ne foarte mult ca scriitorii români să aibă exemple de bună practică și
    să știe cum ar putea să se facă mai cunoscuți, cum să scrie mai bine, cum să-și
    rafineze scrisul. Și tot atunci am organizat întâlniri cu potențialii cititori,
    i-am dus pe acești scriitori străini către copii, în școli sau în medii mai
    defavorizate, unde copiii nu au acces la cultură.



    Programul Zilele LittleLIT – Împreună a fost conceput pentru a sublinia
    importanța cărții și a lecturii în dezvoltarea copiilor și pentru a le oferi
    acestora ocazia de a cunoaște cărți ce li se adresează și pe cei care le-au
    scris. În egală măsură, proiectul și-a propus să construiască un spațiu al
    dialogului dintre profesioniștii literaturii pentru copii (scriitori, editori,
    profesori, promotori ai lecturii) din România și din alte țări europene.
    Astfel, Asociația De Basm continuă să consolideze dialogul cu școlile și
    cadrele didactice, propunându-le profesorilor metode concrete pentru a folosi
    literatura pentru copii în predarea conținuturilor din programa școlară. Am
    vorbit cu Victoria Pătrașcu despre necesitatea apariției Asociației De Basm, în
    2018:

    Ne simțeam cumva singuri și pierduți în
    marea literatură română și ni s-a părut nedrept ca în continuare literatura
    pentru copii să fie considerată o Cenușăreasă a literaturii. Nu existau atunci,
    nu există nici acum premii pentru literatura română pentru copii sau dacă
    există, nu se acordă. Cu toate acestea, există tot mai mulți scriitori de literatură
    pentru copii, scriitori care au tot mai mult succes. O parte dintre noi au
    ajuns între timp și la târguri internaționale de carte, chiar la Târgul
    Internațional de Carte pentru Copii de la Bologna, care este ceva extraordinar,
    și au conștientizat tot mai mult importanța literaturii pentru copii în lume. Este o literatură care formează cititiori, o literatură
    care a crescut an de an.

    Deși vânzările de carte au scăzut, literatura pentru copii este pe un trend
    ascendant, literatura pentru copii aduce bani și asta ar trebui să-i intereseze
    pe editori. Mulți dintre ei și-au dat seama și tocmai de aceea au făcut
    colecții speciale, și-au dat seama că literatura pentru copii aduce și
    beneficii materiale, dincolo de cele pe care le cunoaștem: de a crește noii
    cititori, de a dezvolta psihicul copiilor, de a-i ajuta să se dezvolte.
    Revenind la momentul 2018, când am înființat Asociaţia De Basm, lucrurile
    stăteau mai rău decât stau astăzi și așa ne-am gândit să ne profesionalizăm.

    Aveam
    și niște exemple, multe dintre ele din zona țărilor nordice, care ne spuneau că
    atunci când suntem împreună putem să facem mai multe lucruri. Și chiar așa s-a
    întâmplat, am fost un nucleu de patru scriitoare, Adina Rosetti, Laura Grünberg, Iulia Iordan și cu
    mine, care am pornit această Asociație De Basm.

    Dar iată că la trei ani distanță
    suntem deja 20 de scriitori, avem trei caravane care au ajuns în zeci de comune
    și sute de ateliere cu copiii la activ. De asemenea, organizăm și acest
    eveniment, Zilele LittleLIT, sub forma unui festival de literatură pentru
    copii. Mai nou avem și un canal de youube pe care dorim să-l dezvoltăm.


    Cele trei mari lansări online de carte ale invitatelor speciale ale ediției
    Zilele LittleLIT din acest an – scriitoarea suedeză Åsa Lind, scriitoarea
    elvețiană Dana Grigorcea și scriitoarea română Lavinia Braniște – au strâns
    peste 2000 de tineri cititori. De același succes s-au bucurat și cele două mari
    evenimente dedicate specialiștilor și celor interesați să afle mai multe despre
    literatura română contemporană pentru copii și tineret – Incubatorul-webinar cu
    tema Piața autohtonă de carte pentru copii: o lume magică cu probleme
    pământești și Masterclass-ul susținut de invitatele speciale.



  • Lectura ca urgență națională

    Lectura ca urgență națională

    Probabil că
    ați auzit și despre statisticile acelea în care românii sunt la coada clasamentului
    în Europa la citit. Oricât de mult nu ne-ar plăcea această realitate, fapt e că
    așa stau lucrurile. Spun unii că la mijloc ar fi o manipulare, o strategie de
    anti-marketing, să ne facă să dăm prost în fața Europei, dar un studiu al
    Băncii Mondiale realizat chiar anul acesta în martie arăta faptul că un român
    citește, în medie, mai puțin de cinci minute pe zi, iar, dacă duce la capăt o
    carte pe an, e mare lucru. 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o
    carte, deşi toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii
    pentru dezvoltarea armonioasă şi reducerea stresului, la nivel individual,
    respectiv pentru progresul economic şi social, la nivel colectiv. Banca
    Mondială arată ca ratele mari de alfabetizare sunt asociate cu populaţii mai
    sănătoase, cu mai putine infracţiuni, cu o creştere economică mai mare.


    Relația românului
    cu cartea a început să se strice cam la 10 ani după revoluția anticomunistă din
    decembrie 1989 și nu e chiar în strânsă relație cu era Internetului. Apetența
    noilor generații pentru lectură a scăzut vertiginos. Cine e de vină și ce e de
    făcut, în condițiile în care exercițiul lecturii e un demers intelectual
    demonstrat că ajută la dezvoltarea capacităților cognitive ale tânărului? Am
    întrebat-o pe Marina Constantinoiu, jurnalist, expert din profesie, colaborator
    al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București, cum
    să ne explicăm lipsa de interes a tinerilor pentru cărți:


    Din păcate,
    relația studenților cu lectura în general, cu sau fără legătură cu era
    internetului, este una destul de proastă, și asta de nu de ieri – de azi, ci
    hai să zicem din ultimii 25 de ani, pentru că, poate, primii ani de după
    revoluția din 1989 au fost ceva mai generoși cu lectura românilor. Internetul
    este de blamat pe de o parte, dar pe de altă parte nu este capul de serie și nici
    singurul blamabil. Cred că prima problemă este în familie, căci familia este
    cea care nu îndeamnă copilul spre lectură sau tolerează inapetența copilului faţă
    de lectură. Nu știu dacă ne-am născut prea mulți cu această apetență, dar ea
    ne-a fost cultivată în familie. Unora dintre noi. Și atunci cred că asta ar
    trebui să se întâmple. Cred că este o urgență națională, pentru că stăm foarte
    prost la capitolul lectură. Și asta se vede din sărăcia maximă a vocabularului
    pe care îl întrebuințăm pentru a comunica.


    Lectura, ca
    exercițiu cotidian, construiește și consolidează relațiile neuronale la orice
    vârstă, nu doar la tinerețe. Valori ca educația, cultul pentru carte, respectul
    pentru instituția profesorului au început să se piardă. Iar dacă nu vrem să ne
    compromitem ca popor, ca identitate națională, ar fi bine să declarăm lectura
    drept uregnță națională, cum spunea interlocutoarea noastră, Marina
    Constantinoiu:


    Am fost și eu
    studentă și acum am ocazia să văd și eu studenții de la catedră și să port,
    câteodată, şi conversații în afara cursurilor pe care le predau. Și încerc de
    foarte multe ori să aflu ce-i pasionează, cât de mult citesc și dacă citesc.
    Dar în ultimii ani parcă n-am mai simțit această nevoie de a afla cât de mult citesc
    și dacă citesc, pentru că lucrurile au fost ceva mai evidente de la un an la
    altul. Lipsa lecturii s-a văzut mult prea bine, din păcate, din felul în care
    se exprimau și din felul în care redactau proiectele pe care le aveau de
    realizat și mai ales prin spaima pe care o vedeam uneori în ochii unora dintre
    ei în fața unui text mai lung, pentru că asta presupunea mare plictiseală. Să
    stai locului câteva minute, să citești ceva, să te concentrezi asupra unui text
    și să încerci să-l înțelegi. Ei bine, asta multora le provoca spaimă.


    E de
    importanță vitală ca familia, indiferent de baza de educație pe care o are,
    să-i cultive copilului respectul și interesul pentru lectură. Fără cunoștințe,
    fără experiențe acumulate din lecturi e ca și cum ar pleca pe drumul vieții cu
    desaga goală. Iar asta n-are cum să fie bine, spune Marina Constantinoiu:


    Practica cititului,
    da, o reprezintă vârstele mai înaintate. 40+… mă aflu în categoria asta, mă
    simt dinozaur acum, dar, nu, nu este normal să se întâmple așa, ci să țină de
    o cultură a cititului, de o educație care să vină din familie și, dacă nu merge
    cu blândețea, eu cred că lectura trebuie impusă. Pentru că ea este cea care te
    formează. Le spun asta multor copii care strâmbă din nas în anii de liceu, care
    sunt anii cei mai rebeli și le explic asta. Nu se poate, indiferent de domeniul
    spre care te îndrepți, nu se poate să pleci cu sacul gol la drum în viață,
    sacul reprezentând bagajul acesta de informații, de cuvinte pe care îl
    dobândești prin lectură. Să le spunem cum vrem. Informații, cuvinte, idei,
    metafore, ce vrem noi, nu contează. Important este să le avem și să jonglăm cu
    ele de-a lungul vieții.


    Concluzia
    celor spuse de interlocutoarea noastră ar fi că trebuie să le cultivăm copiilor
    bucuria lecturii! Să-i facem să redescopere bucuria statului în loc pentru
    câteva minute pe zi! E un exercițiu necesar, dacă vrem să se aleagă ceva de ei.

  • Gaudeamus 2020, întoarcerea spre lectură

    Gaudeamus 2020, întoarcerea spre lectură

    Într-o formulă adaptată pandemiei și
    restricțiilor aferente, este în plină desfășurare în aceste zile Târgul
    Internaţional de Carte Gaudeamus Radio România. Mai exact, evenimentul se
    derulează în format integral online – o formulă prin care este asigurată
    continuitatea acestui proiect cultural cu o tradiţie de peste un sfert de
    secol.


    Președinte de onoarea al ediției cu numărul 27 a Târgului este
    scriitorul de origine română Norman Manea, stabilit de peste 30 de ani în
    Statele Unite și propus în mai multe rânduri din partea mai multor ţări la
    Premiul Nobel pentru Literatură:

    În
    această stare de tensiune în care toată lumea trăieşte, promovarea încăpăţânată
    a culturii este un gest foarte lăudabil şi m-am bucurat că organizatorii s-au
    gândit la un exilat ca mine, care, după cum se ştie, este totuşi foarte legat,
    foarte ancorat cu ţara sa, cu limba sa, pe care o consideră patria sa.


    La
    eveniment participă peste 100 de companii, printre care se numără cele mai
    prestigioase edituri din România, distribuitori de carte românească şi străină,
    muzică şi jocuri educative. Acestea se regăsesc pe noul website
    www.gaudeamus.ro, în secţiunea Catalog, cu pagini de prezentare individuale
    dedicate acestei ediţii, organizate în parteneriat cu elefant.ro, iar iubitorii
    de carte pot face achiziții de la standurile virtuale. De asemenea, sute de
    evenimente organizate de Radio România şi de participanţii la această ediţie
    vor fi disponibile live sau înregistrate în secţiunea dedicată programului de
    pe site-ul Târgului. Zeci de lansări și prezentări de carte au avut loc încă
    din prima zi a manifestării.


    Această ediţie online însemnă adaptare, ca în toate domeniile, şi a
    adus, spunea la deschidere Georgică Severin, preşedinte director general al
    Radio România, şi ideea ca în anii următori, varianta cu public faţă în faţă să
    fie dublată şi de una în mediul virtual:

    Această pandemie a adus, parcă, din nou, dorinţa şi setea de cultură.
    Autoizolările, izolările, carantina ne-au făcut să ne întoarcem către carte,
    fie în formatul ei clasic pe hârtie, fie în formatul electronic. Ne-au făcut să
    redescoperim bucuriile mici, bucuria de a şti că suntem sănătoşi. Şi toate
    aceste lucruri coroborate au creat o atmosferă propice unui târg de carte,
    chiar şi în varianta aceasta electronică.


    Există la acest Târg și proiecte
    speciale Radio România Gaudeamus, precum concursul Vreau o şcoală ideală. În cadrul acestuia, elevii și dascălii pot
    descrie în mesaje despre condiţiile în care se desfășoară procesul de învățare
    acum în plină criză medicală şi cum își doresc să fie şcoala în care să se
    simtă în siguranţă, motivaţi şi apreciaţi. Mărturiile vor fi apoi grupate în
    scurte reportaje, iar cele mai reușite dintre acestea vor fi premiate de Radio
    România, care va aloca pentru Marele Premiu o parte din sumele încasate ca taxă
    de participare. În același timp, expozanţii la târg vor dona cărţi şi materiale
    educaţionale, pentru a alcătui o bibliotecă, iar beneficiarii acestor premii
    vor fi şcolile înscrise în concurs.

  • Adoptă o bibliotecă

    Adoptă o bibliotecă

    Într-o perioadă în care oamenii se confruntă cu provocări neaşteptate, mulţi
    se redescoperă şi îşi acordă timp pentru pasiuni demult lăsate deoparte. Astfel,
    semnalăm şi noi astăzi o initiaţivă ce şi-a propus dintru început să apese un
    buton de restart. Motiv pentru care au şi apărut Asociaţia Re-Start România şi
    o serie de proiecte. Vorbim despre cel mai recent cu Alina Stoian, Communication
    Adviser al Asociaţiei:

    Au fost mai multe iniţiative, unele chiar
    s-au derulat cu foarte mare succes, dar cea despre care e interesant să vorbim
    acum, deşi nu ieşim din casă, este poate tentant în cele zece minute când ieşim,
    să găsim de fapt, o carte, şi să citim.

    Este vorba despre proiectul care se
    numeşte Biblioteca deschisă, un proiect care a luat naştere acum un an şi jumătate,
    aproape doi, când asociaţia ReStart România s-a gândit să promoveze din nou
    cititul pe suport tipărit, pe carte şi, mai mult decât atât, să încurajeze
    accesul la cultură, astfel încât oamenii să aibă parte de titluri pe care,
    poate, nu le mai găsesc în librării, ceea ce înseamnă că a selectat mai multe
    locaţii, biblioteci, în care oamenii donează cărţi. Noi setăm aceste
    biblioteci, atunci când fixăm rafturile în locurile partenere şi le dotăm cu
    cărţi. În momentul în care cineva doreşte să citească o carte din biblioteca
    noastră, obligaţia lui este să dea o carte la
    schimb. Aşa se şi numeşte cumva iniţiativa: ia şi dă o carte la schimb.


    Dorim să oferim un spațiu de exprimare și de acțiune pentru toți cetățenii
    români motivați, implicați, încrezători, ambițioși, cu vederi
    social-progresiste, indiferent de vârstă, gen, religie sau preferințe politice
    anunţă site-ul asociaţiei. Iar Alina Stoian ne-a relatat cum a crescut proiectul
    cu însufleţirea acestor oameni:


    Până în acest moment, proiectul, din
    punctul nostru de vedere, a luat o amploare neaşteptată. Practic în mai puţin
    de un an, am stabilit 12 parteneriate, practic atât în Bucureşti, dar şi în
    alte oraşe din ţară, precum Constanţa şi Piteşti, unde găsim astfel de
    biblioteci, parteneriate în care locurile respective devin voluntare şi se
    oferă să îngrijească standurile. Noi le dăm un stand plin cu cărţi, dar ei se
    oligă să aibă grijă, să fie cărţi pe raft, să încurajeze oamenii din zonă să
    vină să aducă alte cărţi. Implicarea a fost extrem de mare.

    Mai mult decât
    atât, în ultimele trei luni am iniţiat un mini-proiect, sprijinirea şi
    promovarea autorilor români. Am făcut acest lucru începând o serie de
    mini-interviuri live, acum căutăm varinte să le facem online. Ne întâlneam cu
    autorii, îşi prezentau cărţile şi practic le şi donau în standul în care ne
    aflam. Am făcut deja 4-5 interviuri. Din momentul în care au început aceste
    mini-evenimente, oamenii au început să se intereseze şi mai mult de acest proiect.
    Îşi doresc să devină voluntari sau să adopte, cum am numit noi, să adopte o
    astfel de bibliotecă, practic să îngrijească un stand pe care îl punem noi la
    dispoziţie. Eu consider că această iniţiativă a prins aripi mai repede decât am
    făcut noi prognozele, iar asta nu face decât să ne bucure.


    Ideea a venit şi din dorinţa ca, prin demersuri non-politice, să stimulăm
    implicarea românilor în viața propriilor comunități, cu impact direct asupra
    calității vieții fiecăruia, după cum ne-a mai spus interlocutoarea noastră. Iar
    implicare există, pentru că am aflat că în bibliotecile deja existente, 12 la
    număr, titlurile de pe rafturi se schimbă de la o zi la alta, existând
    întotdeauna o ofertă de vreo 200 de cărţi în fiecare bibliotecă:


    Totul este online acum. În primul rând am găsit soluţii de provizorat,
    cu interviurile cu autorii români. Câtă vreme facem interviurile, biblioteca nu
    va dispărea. Şi, chiar dacă suntem în această perioadă în care lucrurile s-au
    agravat şi toată lumea este în izolare, avem în perioada aceasta cele mai multe
    propuneri pentru a adopta o bibliotecă. Vom trece cu bine peste perioada
    aceasta! Vă rog frumos, staţi în casă şi ajutaţi-ne!



    Un apel la normalitate într-o perioadă mai puţin
    normală. Un apel la redescoperirea sinelui prin opţiunile de lectură de azi şi,
    în special, de mâine.

  • Caravana Gaudeamus Radio România debutează mâine la Craiova

    Caravana Gaudeamus Radio România debutează mâine la Craiova

    Evenimentul, organizat anual de Radio România, prin echipa Gaudeamus și Radio România Oltenia Craiova este de aproape două decenii un reper major al vieții culturale din această zonă a țării.


    Deschiderea oficială a ediţiei 2020 va avea loc miercuri, 26 februarie, la ora 12.00, iar programul de vizitare este următorul: miercuri – sâmbătă, între orele 10.00 şi 18.00 şi duminică, între orele 10.00 şi 14.00. Intrarea publicului este liberă.


    Președintele de onoare al ediției va fi scriitorul și cadrul didactic universitar Ioan Lascu, președintele Uniunii Scriitorilor din România – filiala Craiova.


    Oferta acestei ediții va aduce în fața craiovenilor tot ce poate fi mai atractiv la un târg de carte și educație:

    Mii de titluri – noutăți editoriale sau volume deja consacrate – jocuri educative și muzică pentru toate gusturile, prezentate de cei peste 50 de participanți, printre care figurează cele mai importante edituri din România;

    Importante reduceri de preţuri, oferte şi pachete promoţionale, pe placul tuturor celor care doresc să ofere celor dragi o carte – mărțișor;

    Peste 50 de evenimente culturale (lansări și prezentări de carte, sesiuni de autografe, dezbateri);

    Tombola GAUDEAMUS, cu premii atractive, în spiritul unui târg de carte organizat de Radio România: câte un sistem audio, oferit de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova și de Lions Club Craiova, și pachete de cărți. Tombola se derulează pe baza buletinelor de Vot al Publicului, iar tragerea la sorţi a câştigătorilor va avea loc sâmbătă, 29 februarie, la ora 17.30.


    Ediţia cu numărul 19 a Târgului GAUDEAMUS Radio România organizată în Craiova va oferi şi prilejul pentru reluarea câtorva dintre proiectele deja tradiţionale, iniţiate şi derulate de Radio România:

    Cărţile se întorc acasă, campanie care are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care are ca beneficiari biblioteci ale unor comunităţi subfinanţate din acest punct de vedere.

    Invitaţi de nota 10: Olimpicii României, proiect prin care postul public de radio promovează şi recompensează performanţele obţinute pe plan internaţional de către reprezentanţii la vârf ai învăţământului românesc. Sâmbătă, 29 februarie, la ora 14.00, sunteţi aşteptaţi să le cunoaşteţi pe invitatele de nota 10 ale acestei ediţii: Mădălina Sorina Ștefan (elevă a Colegiului Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova) și Ioana Delia Dumitrescu (elevă a Colegiului Naţional de Informatică Ion Minulescu din Craiova). Premiile vor fi oferite de Lions Club Craiova.

    Faza locală a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, organizată de Radio România Oltenia – Craiova, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Dolj și Inspectoratul Școlar Județean Dolj, care va avea loc joi, 27 februarie, începând cu ora 11.00. Concursul, adresat liceenilor, are ca principal obiectiv promovarea literaturii şi a lecturii în rândul tinerilor. Premiile vor fi oferite de Lions Club Craiova.


    Premiile Caravanei GAUDEAMUS Radio România, ediția Craiova 2020, vor fi decernate duminică, 1 martie, începând cu ora 12.00, astfel:

    Trofeele GAUDEAMUS (acordate editurilor – locurile 1, 2 şi 3) şi Cea mai râvnită carte, decernate prin Votul Publicului exprimat prin completarea unor chestionare distribuite în rândul vizitatorilor pe întreg parcursul evenimentului

    Trofeele Presei – decernate jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio, TV şi online, tot prin Votul Publicului

    Premiul Educaţia – decernat unei instituţii de învăţământ în semn de apreciere a modului de promovare a ofertei sale educaţionale la GAUDEAMUS Craiova

    Premiul Miss Lectura, acordat celei mai frumoase vizitatoare;


    Evenimentele derulate sub brandul Gaudeamus Radio România, iniţiate şi derulate de Radio România de un sfert de secol, au ca principal obiectiv susţinerea culturii scrise din ţara noastră prin evenimente de tip expoziţional şi proiecte culturale.


    Parteneri și sponsori Craiova 2020:

    Parteneri: Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova și Agenția de Presă Rador

    Sponsori: Lions Club Craiova, Emex, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova și Spring Harghita.

  • Tramvaiul poeziei

    Tramvaiul poeziei

    Realizat de organizaţia nonguvernamentală
    Arta nu muşcă, în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Societatea
    de Transport Bucureşti – STB SA, proiectul Tramvaiul poeziei îşi
    propune, potrivit organizatorilor, să aducă lectura mai aproape de public. Evenimentul
    este organizat în contextul în care 69% dintre români şi 46% dintre bucureşteni
    declară că nu au citit nicio carte şi doar 9% afirmă că citesc aproape zilnic,
    potrivit Barometrului de consum cultural din 2018. Proiectul
    Tramvaiul Poeziei a început pe 10 septembrie şi se
    încheie la 1 octombrie. Bucureștenii care au călătorit cu Tramvaiul Poeziei au
    avut ocazia să citească sau să asculte poezie şi muzică de jazz şi să admire
    cele cele 100 de cărţi de poezie cu care este decorat interiorul tramvaiului. Loredana
    Munteanu, fondatoarea şi coordonatoarea proiectului Arta nu muşcă
    ne spune cum a ajuns la Tramvaiul poeziei. Track:Totul a început de Ziua
    Internaţională a Poeziei, anul acesta, pe 21 martie, când am organizat un
    eveniment în colaborare cu cei de la STB, tot în tramvai, şi reacţiile au fost
    destul de bune. Drept urmare, am continuat ideea, am dus poezia în stradă şi am
    intitulat evenimentul Poezia nu muşcă. Acolo am invitat o serie de poeţi şi
    iubitori de poezie să citească pentru trecători. A urmat un alt eveniment în
    luna iunie, iar în urma acestor două evenimente s-a conturat ideea unei noi
    manifestări dedicate poeziei, mai consistentă şi cu o durată mai lungă, şi
    anume Tramvaiul Poeziei. Am dedicat acest eveniment tuturor călătorilor, astfel
    încât ei pot experimenta ideea de poezie într-un mod inedit şi anume printr-o
    bibliotecă interactivă şi o serie de recitaluri susţinute în fiecare zi de
    către poeţi.

    La
    prima călătorie în tramvaiul galben decorat cu citate din Mihai Eminescu, George
    Bacovia, Lucian Blaga, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Magda Isanos, Tudor
    Arghezi, Cristian Popescu, călătorii au asistat la un recital de poezie şi
    muzică susţinut de actriţa Silva Helena Schmidt şi de artistul american Warren
    Walker. Ce reacţii au avut călătorii care au ajuns în Tramvaiul Poeziei ne
    spune Loredana Munteanu, fondatoarea şi coordonatoarea proiectului Arta
    nu muşcă. Track: Au fost mulţi tineri care au spus că îşi dau
    seama că ar trebui să pună mâna pe o carte şi să mai renunţe la telefoane şi tablete.
    Am vorbit şi cu persoane mai vârstnice care au intrat în panică bănuind că au
    greşit tramvaiul şi au spus că este imposibil ca un asemenea eveniment să
    existe în Bucureşti. Am întâlnit şi persoane care se aflau în România pentru o
    scurtă perioadă, pentru a-şi vedea părinţii şi rudele, şi ne-au spus că le-a
    plăcut foarte mult ideea, mai ales că n-au întâlnit-o în alte ţări. Aceste
    reacţii m-au bucurat şi din documentare mi-am dat seama că aşa este, acest
    concept de tramvai al poeziei nu s-a mai făcut sau dacă s-a făcut a fost pentru
    o perioadă foarte scurtă în Hong Kong în 2013. În orice caz, un eveniment care
    să fie dedicat poeziei şi să dureze atâta n-a mai fost făcut nicăieri în lume.

    În
    cadrul aceluiași proiect, a avut loc și un concurs de poezie destinat tinerilor
    poeți, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, iar săptămâna trecută juriul a
    ales zece tineri, care au câştigat un curs de scriere creativă. La finalul
    cursului, aceștia vor fi provocați să scrie versuri pe tema Salvează poezia
    orașului!’, iar poemul câștigător va apărea pe peretele unei clădiri din
    centrul Bucureștiului. De asemenea, poemele selectate și întreaga poveste a
    proiectului Tramvaiul Poeziei vor fi adunate într-o carte care va fi lansată de
    Editura Paralela 45 la Târgul Internațional Gaudeamus

  • Caravana Gaudeamus ajunge în Piaţa Unirii din Oradea

    Caravana Gaudeamus ajunge în Piaţa Unirii din Oradea

    Gaudeamus
    Oradea 2017, evenimentul cu numărul 99 în seria pe care Radio România a
    inaugurat-o în urmă cu peste douăzeci de ani şi care a devenit unul dintre cele
    mai longevive proiecte culturale derulate în ţara noastră – Programul Lectura,
    va avea loc în perioada 10 – 14 mai, în premieră în Piaţa Unirii. După trei
    ediţii pe parcursul cărora evenimentul a înregistrat o creştere rapidă, spaţiul
    oferit de Parcul 1 Decembrie devenind insuficient, Gaudeamus Oradea, intrat
    deja în inimile orădenilor, ajunge în acest an şi în inima oraşului, în Piaţa
    Unirii.


    Ediţia
    orădeană a Caravanei Gaudeamus este organizată de Radio România (Centrul
    Cultural Media şi Radio Cluj), Primăria Oradea şi Asociaţia pentru Promovarea
    Turismului din Oradea şi regiune, într-o formulă unică de parteneriat în
    istoria programului, Gaudeamus Oradea fiind singurul eveniment organizat în
    strânsă colaborare cu autorităţile oraşului gazdă. Oferta ediţiei va reuni
    elementele specifice unui eveniment expoziţional dedicat cărţii – mii de volume
    care abia aşteaptă să fie luate cu asalt de cititori, lansări şi prezentări de
    carte, întâlniri cu scriitorii, dar şi muzică bună, ateliere de creaţie,
    concursuri cu premii atractive, dedicate vizitatorilor şi un colţ al
    cititorului oferit de lanţul R&R – editură, librării şi cafenele, celor
    care doresc să se relaxeze răsfoind o carte sau ascultând un fragment din
    volumul preferat. Programul de vizitare este următorul: miercuri – sâmbătă
    între orele 10:00 şi 20:00 şi duminică între orele 10:00 şi 15:00. Accesul este
    liber, atât pentru pasionaţi, cât şi pentru cei care vor intra doar din
    curiozitate.


    Deschiderea
    oficială va avea loc miercuri,
    10 mai, la ora 12:00. Preşedintele
    de onoare al ediţiei este Traian
    Ştef, redactor şef al revistei Familia.


    Gaudeamus
    Oradea 2017, repere statistice:


    -
    peste 60 de expozanţi reuniţi în 40 de standuri, reprezentând principalele
    categorii active pe piaţa de carte şi educaţie din România – edituri, agenţii
    de difuzare de carte, muzică şi produse multimedia, edituri străine
    reprezentate de către distribuitori de carte. Prezenţa editurilor de top din
    România şi a celor mai importanţi distribuitori naţionali de carte străină este
    garanţia pentru o ofertă remarcabilă, atât din punctul de vedere al numărului
    de titluri disponibile, cât şi din cel al diversităţii domeniilor abordate;


    -
    o suprafaţă de peste 400 mp de standuri, care egalează recordul înregistrat la
    ediţia precedentă;


    -
    16 evenimente adresate unui public variat ca domenii de interes şi vârstă.


    Proiecte
    Radio România derulate la Gaudeamus Oradea:


    Invitaţi
    de nota 10: Olimpicii României, proiect prin care postul public de radio promovează şi
    recompensează performanţele obţinute pe plan internaţional de către
    reprezentanţii la vârf ai învăţământului românesc. Sâmbătă, 13 mai, la ora
    12:00, sunteţi aşteptaţi să îi cunoaşteţi pe invitaţii de nota 10 la
    Gaudeamus Oradea, elevi din judeţul Bihor premiaţi la olimpiade internaţionale
    la diferite discipline: Árva Norbert Ákos, Divin Judit (Liceul Teoretic Ady
    Endre, Oradea) şi Bede Ákos (Liceul Tehnologic nr. 1 Suplacu de Barcău).
    Premiile vor fi oferite de Dacia şi Radio România.


    Cărţile
    se întorc acasă, campanie care are ca principal obiectiv constituirea, prin
    donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care,
    la finalul evenimentului, este oferit unei biblioteci publice, subfinanţate la
    capitolul achiziţii. Volumele donate în acest an la Gaudeamus Oradea vor avea
    ca destinaţie biblioteca publică din comuna Răbăgani, judeţul Bihor.


    Premiile
    Gaudeamus Oradea 2017 vor fi decernate duminică, 14 mai, începând cu ora 13:00,
    astfel:


    -
    Trofeele Gaudeamus (acordate editurilor – locurile 1, 2 şi 3) şi Cea mai
    râvnită carte, decernate prin votul publicului exprimat prin completarea unor
    chestionare distribuite în rândul vizitatorilor pe întreg parcursul
    evenimentului;


    -
    Trofeele Presei – decernate jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio, TV
    şi online, tot prin votul publicului;


    -
    Premiul Miss Lectura, acordat, de Avon România, celei mai frumoase vizitatoare;


    -
    Premiile Tombolei Gaudeamus, care vor fi acordate pe baza tragerii la sorţi a
    buletinelor de vot al publicului, astfel: Marele Premiu, constând în suma de
    300 de lei, oferită de Asociaţia Club Lions 22 Oradea şi premii constând în
    produse cosmetice oferite de Avon România.


    Gaudeamus
    Oradea este cea mai recentă componentă a Programului Lectura, proiect de
    anvergură naţională iniţiat şi derulat de Radio România cu scopul de a susţine
    cultura scrisă din ţara noastră prin evenimente de tip expoziţional, dedicate
    în principal cărţii şi ofertei educaţionale. Palmaresul cumulat al programului,
    în intervalul 1994 – 2017, însumează 99 de evenimente organizate sub brandul
    Gaudeamus, circa 9.770 de expozanţi, 2.837.000 de vizitatori şi peste 12.500 de
    manifestări culturale, cu profil preponderent literar. Principalele componente
    ale programului sunt: Gaudeamus Internaţional (23 de ediţii), Caravana
    Gaudeamus (Cluj-Napoca – 18 ediţii, Craiova – 16 ediţii, Litoral – 8 ediţii,
    Oradea – 4 ediţii), Gaudeamus Carte Şcolară (14 ediţii) şi o serie de proiecte
    culturale conexe. Calendarul Programului Lectura 2017 mai cuprinde: Gaudeamus
    Litoral (11 – 15 august), Gaudeamus Carte Şcolară (14 – 24 septembrie) şi
    Gaudeamus Internaţional (22 – 26 noiembrie).


    Eveniment
    organizat de Radio România (prin Centrul Cultural Media şi Radio Cluj),
    Primăria Oradea şi Asociaţia pentru Promovarea Turismului din Oradea şi
    regiune.


    Parteneri principali: BRD Groupe
    Société Générale şi Dacia. Parteneri:
    Avon România, Merlin’s Vitamin Aqua, Asociaţia Club Lions 22 Oradea. Parteneri media: mediaTRUST,
    InfoOradea.ro, Bihoreanul, eBihoreanul.ro.

    Detalii privind Caravana Gaudeamus Oradea, la
    Secretariatul Gaudeamus. Persoană de contact: Connie Chifor (tel. 0745 109 649,
    e-mail connie@gaudeamus.ro

  • Radio România aniversează majoratul… Gaudeamus Cluj-Napoca!

    Radio România aniversează majoratul… Gaudeamus Cluj-Napoca!

    Gaudeamus Cluj-Napoca a ajuns în această lună la vârsta
    majoratului. Pentru toate zecile de mii de volume pe care am putut să le
    răsfoim aici, pentru miile de lansări pe care le-a găzduit, şi mai ales pentru
    sutele de ore de BUCURIE pe care ni le-a adus în aceşti ani, merită o
    sărbătoare de neuitat.


    Radio România, la faţa locului reprezentat de Centrul Cultural Media şi Radio
    Cluj, vă invită aşadar, între 5 şi 9 aprilie în Piaţa Unirii, la un festin
    literar pentru toate vârstele şi gusturile, oferit de cel mai longeviv şi mai
    important eveniment din Transilvania, dedicat CĂRŢII: GAUDEAMUS Cluj-Napoca. În
    meniu: peste 60 de standuri şi mii de volume care abia aşteaptă să fie luate cu
    asalt de cititori, câteva zeci de evenimente – majoritatea lansări şi
    prezentări de carte, muzică bună şi o tombolă cu premii extrem de atractive,
    dedicată cumpărătorilor de carte.




    Programul de vizitare este următorul: miercuri – sâmbătă între orele 10.00 şi 20.00
    şi duminică între orele 10.00 şi 15.00; accesul este liber, atât pentru
    pasionaţi, cât şi pentru cei care vor intra doar din curiozitate.


    Deschiderea oficială a ediţiei va avea loc miercuri, 5 aprilie,
    la ora 11.00.

    Preşedintele de onoare al ediţiei va fi poetul Ion Cristofor.


    ***


    Gaudeamus Cluj-Napoca 2017, repere
    statistice:

    – peste 70 de expozanţi reuniţi în 64 de standuri, reprezentând principalele
    categorii active pe piaţa de carte şi educaţie din România – edituri, agenţii
    de difuzare de carte, muzică şi produse multimedia, instituţii de învăţământ,
    edituri străine reprezentate de către distribuitori de carte. Prezenţa
    editurilor de top din România şi a celor mai importanţi distribuitori naţionali
    de carte străină este garanţia pentru o ofertă remarcabilă, atât din punctul de
    vedere al numărului de titluri disponibile, cât şi din cel al diversităţii
    domeniilor abordate;

    – o suprafaţă de peste 600 mp de
    standuri, care egalează recordul înregistrat la ediţia precedentă;

    – aproape 90 de evenimente adresate unui public variat ca domenii de interes şi
    vârstă.


    Proiecte Radio
    România derulate la GAUDEAMUS Cluj-Napoca


    · Faza
    locală a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu,organizată de Radio Cluj,care
    va avea loc vineri, 7 aprilie, la ora 16.00.


    ·
    Invitaţi de nota 10: Olimpicii României,proiect
    prin care postul public de radio promovează şi recompensează performanţele
    obţinute pe plan internaţional de către reprezentanţii la vârf ai
    învăţământului românesc. Sâmbătă, 8 aprilie, la ora 10.30, sunteţi aşteptaţi să
    îi cunoaşteţi pe invitaţii de nota 10 la GAUDEAMUS Cluj-Napoca, elevi din
    judeţul Cluj premiaţi la olimpiade internaţionale la diferite discipline: Ferencz Pèter (Şcoala Gimnazială
    Unguraş), Ambăruş-Egyed R. Ágnes
    (Liceul Unitarian János Zsigmond, Cluj-Napoca), Balázs Hanna Imola (Liceul Teoretic Apáczai Csere János) şi Finta Klára Enikö (Liceul Unitarian
    János Zsigmond Cluj-Napoca). Premiile vor fi oferite de Dacia şi Restaurant
    Shanghai.

    · Cărţile
    se întorc acasă, campanie care are ca principal obiectiv constituirea, prin
    donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care,
    la finalul evenimentului, este oferit unei biblioteci publice.


    Premiile GAUDEAMUS Cluj-Napoca 2017 vor fi decernate duminică,
    9 aprilie, începând cu ora 12.00, astfel:

    · Trofeele GAUDEAMUS (acordate editurilor – locurile 1, 2 şi
    3) şi Cea mai râvnită carte, decernate prin Votul Publicului exprimat prin
    completarea unor chestionare distribuite în rândul vizitatorilor pe întreg
    parcursul evenimentului;

    · Trofeele Presei – decernate
    jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio, TV şi online, tot prin Votul
    Publicului

    ·Premiul Educaţia – decernat unei
    instituţii de învăţământ în semn de apreciere a modului de promovare a ofertei
    sale educaţionale la GAUDEAMUS Cluj-Napoca;

    ·Premiul Miss
    Lectura, acordat celei mai frumoase vizitatoare, de către Lions Club Genesis
    Cluj;

    ·Premiile
    Tombolei GAUDEAMUS, care vor fi acordate pe baza tragerii la sorţi a buletinelor
    de Vot al Publicului şicare constau în sume de bani (oferite de Lions Club
    Genesis Cluj) şi în obiecte de mobilier (oferite de Casa Augustin).

    ·Premiile
    Concursului Naţional
    de Lectură Mircea Nedelciu, oferite de Lions Club Genesis Cluj şi Restaurant
    Shanghai.


    GAUDEAMUS
    Cluj-Napoca este una dintre cele mai vechi şi de impact componente ale Programului
    LECTURA, proiect de anvergură naţională iniţiat şi derulat de Radio România cu
    scopul declarat de a susţine cultura scrisă din ţara noastră prin evenimente de
    tip expoziţional, dedicate în principal cărţii şi ofertei educaţionale. Palmaresul
    cumulat al programului, în intervalul 1994 – 2017, însumează 97 de evenimente
    organizate sub brandul GAUDEAMUS, circa 9.700 de expozanţi, 2.813.000 de vizitatori
    şi peste 11.600 de manifestări culturale, cu profil preponderent literar.
    Principalele componente ale programului sunt: GAUDEAMUS Internaţional (23 de ediţii), Caravana
    GAUDEAMUS (Cluj-Napoca – 18 ediţii, Craiova – 16 ediţii, Litoral – 8 ediţii, Oradea – 3 ediţii), GAUDEAMUS Carte Şcolară (14 ediţii) şi o
    serie de proiecte culturale conexe.

    Calendarul Programului LECTURA 2017 mai cuprinde: Oradea (10 – 14 mai), Litoral
    (11 – 15 august), GAUDEAMUS Carte Şcolară (14 – 24 septembrie) şi GAUDEAMUS
    Internaţional (22 – 26 noiembrie).




    Gaudeamus Cluj-Napoca – un eveniment Radio România



    Partenerii ediţiei

    Parteneri
    principali: BRD Groupe Société Générale şi Dacia

    Parteneri: Lions Club Genesis Cluj, Casa Augustin, Restaurant Shanghai, Merlin’s Vitamin
    Aqua

    Parteneri media: mediaTRUST, Cluj.com

  • Lectura în spaţii neconvenţionale

    Lectura în spaţii neconvenţionale

    25% dintre românii care
    trăiesc în provincie declarau, în 2015, că nu au cumpărat nici o carte în
    ultimele 12 luni în timp ce în Bucureşti, doar 6% spuneau acest lucru. De
    asemenea, în timp ce 62% dintre bucureşteni declarau că au cumpărat, în acea
    perioadă, între una şi cinci cărţi, locuitorii celorlalte zone din România
    cumpăraseră tot între una şi cinci cărţi în proporţie de 48%. Datelor acestea,
    cuprinse în Barometrul de Consum Cultural de acum doi ani, li se pot adăuga
    cele recente aflate într-un
    studiu realizat de Asociaţia Curtea Veche, ONG care promovează lectura de
    plăcere în rândul copiilor din România. Valentina Roman,directoarea
    executivă a asociaţiei, ni le sintetizează. Doar 8% dintre copiii din Bucureşti citesc de plăcere în timpul lor
    liber. O mare parte din cei care nu citesc spun că nu au timp pentru asta,
    fiindcă sunt ocupaţi cu şcoala sau alte cursuri suplimentare de tip
    after-school sau pur şi simplu nu găsesc cărţi care să le placă. Părinţii i-ar
    obliga să citească volume care pe ei nu-i interesează.


    Realizată în decembrie 2016 pe eşantion reprezentativ de 1.082 de elevi bucureşteni cu
    vârsta între 11-14 ani, această cercetare a adus în prim plan şi frecventarea
    bibliotecilor publice. Dacă elevii merg sau nu merg la bibliotecă, aflăm tot de
    la Valentina Roman: Aproape două treimi ne-au spus că nu obişnuiesc să meargă la biblioteca
    şcolii pentru că acolo nu au un spaţiu unde să poată să stea să citească, nu au
    un spaţiu dedicat lecturii. Un alt motiv ar fi acela că acolo, nici nu găsesc
    titluri adecvate vârstei lor. Un alt procent mic dintre cititori merg şi la
    bibliotecile publice. Preferă să facă schimb de cărţi între ei, dacă unul
    dintre copii îşi cumpără un titlu dorit de ceilalţi. De altfel, şi marea
    majoritate a recomandărilor se fac între prieteni. Pe acestea, copiii le
    preferă în locul celor de la şcoală sau ale părinţilor.


    Deşi
    puţin cunoscute sau frecventate, bibliotecile de cartier pot fi nu doar un
    spaţiu propice lecturii sau luării cu împrumut a cărţilor, ci şi unul dedicat
    socializării sau activităţilor comunitare. Este ceea ce şi-au propus să arate,
    de-a lungul mai multor campanii, bibliotecarii din cadrul Bibliotecii
    Metropolitane Mihail Sadoveanu din Bucureşti, instituţie cu filiale în toate
    sectoarele capitalei şi aproape în fiecare cartier. Cea mai recentă campanie de
    acest fel s-a numit Călătoreşte cu o carte şi s-a desfăşurat împreună cu
    Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB). La începutul lunii martie,
    bibliotecarii s-au urcat în mijloacele de transport în comun şi au împărţit
    călătorilor zâmbete şi îndemnuri la lectură după cum ne-a povestit Anca
    Râpeanu, managerul general al Bibliotecii Metropolitane. Mare parte din
    bucureşteni, zi de zi, o bucată din viaţă şi-o petrec în mijloacele de
    transport în comun. Şi fiindcă traficul este atât de aglomerat şi călătorii
    petrec mai mult timp decât şi-ar dori în autobuz sau tramvai, ce-ar fi dacă ar
    folosi acel timp ca pe o pauză binevenită în care să citească o carte care le
    place? Dar ce am făcut pentru aceşti călători în mijloacele de transport în
    comun? Am profitat de faptul că era 1 martie – o zi specială pentru femei,
    pentru domnişoare şi doamne – şi le-am oferit felicitări făcute de copiii care
    participă la atelierele de creaţie organizate de Biblioteca Metropolitană
    Bucureşti. În felul acesta, încercăm să le spunem bucureştenilor nu doar că
    avem multe cărţi bune pentru împrumut puse la dispoziţia lor, în apropierea
    lor, ci şi faptul că le oferim şi alte tipuri de programe – educative, de
    socializare, de divertisment – la care pot participa oricând, tot gratuit.


    În
    cele şase zile de campanie, 50 de bibliotecari plus 7 voluntari şi 10 stagiari
    au călătorit cu autobuzele, tramvaiele şi troleibuzele din Bucureşti pe rutele
    cele mai apropiate de bibliotecile public din oraş. Au discutat direct cu circa
    11.000 de bucureşteni şi, pe lângă felicitări, au împărţit şi… cărţi de
    vizită. Ce fel de cărţi de vizită ne spune Marilena Chiriţă, şefa serviciului
    de Marketing şi Comunicare al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Ce carte de vizită mai potrivită poate
    avea biblioteca, dacă nu pliantul promoţional unde sunt listate toate cele 34
    de filiale ale noastre? Cei prezenţi în mijloacele de transport în comun -
    doamne, domnişoare, dar şi domni – au fost interesaţi de locaţiile noastre, de
    serviciile pe care le oferim. Am regăsit şi persoane care sunt deja utilizatori
    ai bibliotecilor noastre. În momentul în care, prezenţi fiind în autobuz sau în
    tramvai, intram în discuţie cu călătorii se crea un grup. Oamenii veneau cu
    întrebări, voiau să ştie cum pot avea acces la serviciile bibliotecii, că este
    gratuit, că poate una din filialele noastre se află la doi paşi de locuinţa lor
    sau de serviciu.


    Campania a avut ca
    motto: O carte bună poate fi citită în orice mijloc de transport în comun. Şi
    este încă prea devreme pentru a i se contabiliza reuşitele sau eşecurile. Nu acelaşi
    lucru se poate spune despre o altă campanie desfăşurată la Biblioteca
    Metropolitană, care dintr-un demers lunar a devenit unul săptămânal, tocmai
    fiindcă a prins la public. Este vorba despre Ora de poveşti. Anca Râpeanu: Am
    început cu 16 filiale unde un voluntar citeşte o poveste copiilor între 3 şi 6
    ani, însoţiţi de părinţi. Ora de poveşti a fost creată cu acest scop: copilul
    de trei ani nu este un cititor, dar poate deveni dacă i se citeşte şi dacă se
    obişnuieşte cu obiectul-carte. Faptul că vin însoţiţi de părinţi şi faptul că
    aceştia observă cum reacţionează copilul lor la lectura unei poveşti, sperăm că
    este un imbold pentru părinţi să le citească zilnic copiilor acasă, măcar vreo
    10-15 înainte de culcare.



    Şi poate această Oră de poveşti, petrecută
    în bibliotecă, îi va face şi pe părinţi să împrumute o carte pe care s-o
    citească în autobuz în lungul drum sau plictisitorul drum către serviciu.

  • Bistriţa culturală

    Bistriţa culturală

    De şapte ani, în fiecare lună iulie, Poezia e la
    Bistriţa. Şi nu numai poezia. Pe durata fiecărei ediţii a Festivalului
    Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră Poezia e la Bistriţa au loc lecturi publice, lansări,
    concerte, spectacole de teatru, dezbateri care animă viaţa culturală a
    Bistriţei, dovedind că nevoia de literatură, nevoia de a-i întâlni pe scriitori
    în carne şi oase este cât se poate de reală, cu toate că România nu are, ca
    alte spaţii culturale, tradiţia lecturilor publice. Cum spuneaun
    obişnuit al festivalului, este uimitor cum reuşesc trei oameni -directorul
    festivalului, Gavril Ţărmure, şi cei doi scriitori selecţioneri, Marin
    Mălaicu-Hondrari şi Dan Coman -să transforme un oraş.

    După una dintre primele
    ediţii ale festivalului, scriitorul Mircea Cărtărescu spunea: Nu am avut
    foarte mari aşteptări; însă aşteptările mele, chiar dacă ar fi fost mari, au
    fost depăşite de festival. Mi-am învins toate timidităţile şi, spre surpriza
    mea, am comunicat foarte bine cu oamenii şi am câştigat mult. Spuneam şi pe
    scenă: am acum o imagine mult mai bună a ce se petrece în poezia românească.
    Marin Mălaicu-Hondrari, selecţioner al Festivalului Internaţional de Poezie şi
    Muzică de Cameră Poezia e la Bistriţa    .

    Pe Mircea Cărtărescu chiar îl cred când spune
    asta, pentru că mi-amintesc foarte bine ediţia la care a fost invitat, spre
    deosebire de alţi poeţi, el a stat la toate lecturile şi i-a ascultat pe toţi
    poeţii, fie ei foarte tineri sau colegi de generaţie. Chiar a fost foarte atent
    la toate lecturile. Ideea noastră, a scriitorului Dan Coman, a domnului Gavril
    Ţărmure, directorul festivalului, şi a mea, a fost de a aduce poeţi din toate
    generaţiile, de a încerca în fiecare an să realizăm o panoramare a poeziei
    române contemporane, în care să-i includem mai ales pe cei care au deja cel
    puţin un volum publicat. De exemplu, anul acesta sunt invitaţi la festival
    poeţi care ne-au propus noi cărţi de poezie, în 2015 sau chiar anul acesta, în
    2016.

    Cu
    fiecare ediţie, Festivalul
    Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră Poezia e la Bistriţa a crescut.
    Mai multe spectacole de teatru,
    lecturi în penitenciar, dialoguri despre literatură, cel din Plan B Club Café devenit deja
    tradiţional, evenimentele organizate de Institutul Blecher, clubul de lectură
    condus şi moderat de Claudiu Komartin, un club pe unde au trecut spre o sută
    cincizeci de scriitori români de azi, din toate generaţiile literare, de la
    şaizecişti la post-douămiişti încă nedebutaţi. De câteva ediţii, poeţii au ca
    invitat şi un prozator, iar în 2013, evenimentul a avut prima sa editie
    internatională, unde au susţinut lecturi de poezie Constantin Acosmei, Daniel
    Bănulescu, Andrei Bodiu, Marius Chivu, Vladimir Đurišić (Munte­negru), Gabi
    Eftimie, Jan Mysjkin (Belgia), Mihail Gălăţanu, Adela Greceanu, István Kemény
    (Ungaria), Vlad Moldovan, Ion Mureşan, Ştefan Manasia, Henrik Nilsson (Suedia),
    Enrique Nogueras (Spania), Florin Partene, Ioan Es. Pop, Oana Văsieş. Anvergura
    internaţională pe care a căpătat-o în timp festivalul a venit de la sine, n-a fost de la început pe
    agenda organizatorilor. Marin Mălaicu-Hondrari, unul din selecţionerii
    Festivalului Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră Poezia e la
    Bistriţa.

    Când am
    pornit, ştiam doar că ne-ar plăcea foarte mult să putem oferi poezie publicului
    din Bistriţa şi nu numai, pentru că la festival vin oameni şi din alte zone ale
    ţării. Nu ne-am gândit niciodată că vom ajunge să putem invita poeţi străini şi
    nici nu-am gândit că-şi vor oferi colaborarea profesionişti care să ne ajute.
    Să facă traduceri pentru festival, cum a făcut Florin Bican, care ne-a ajutat
    foarte mult şi ne va ajuta şi anul acesta. E un semn care îmi dă foarte multă
    încredere, se pare că dacă faci lucrurile cum trebuie, nu în pripă, şi nu faci
    concesii, poate ieşi bine. Festivalul a crescut, este adevărat, şi a fost
    foarte bine primit in presa culturală şi în spaţiul cultural european. De
    exemplu ne-am creat o legătură trainică cu Flemish Literature Fund, care
    sprijină participarea unui poet olandez la festivalul de la Bistriţa în fiecare
    an. Iar începând cu anul acesta sper să continuăm colaborarea cu Ambsada SUA,
    care la această ediţie ne-a ajutat să aducem doi poeţi din SUA.


    Cum se vede poezia
    română actuală din perspectiva atât de animată a Festivalului Internaţional de Poezie şi Muzică
    de Cameră Poezia e la Bistriţa ne spune scriitorul şi selectionerul Marin
    Mălaicu-Hondrari: Poezia română
    actuală arată foarte, foarte bine şi spun asta comparând-o, de exemplu, cu
    poezia de limbă spaniolă pe care o pot citi în original. Chiar suntem la cel
    mai înalt nivel în momentul de faţă. Sigur, e vorba mai ales de câţiva poeţi
    consacraţi, dar şi poeţii tineri vin foarte puternic din urmă, sunt câteva nume
    ca Alex Văsieş, care va fi invitat anul acesta la
    festival, şi căruia i-a apărut recent, la Cartea Românească, un volum de poeme,
    Instalaţia, sau Alina Purcaru, debutantă în poezie, căreia i-a apărut la
    editura Cartea Românească volumul de debut. Dacă ne gândim la Ioan Es. Pop sau
    la Angela Marinescu stăm foarte bine în poezie. Sigur, asta se vede mult mai
    bine când ştii ce se petrece şi în alte culturi, în alte literaturi. Dacă ne
    raportăm strict la vânzările cărţilor de poezie, atunci stăm mai puţin bine,
    dar pentru că piaţa românesacă de carte este o piaţă care nu funcţioenază
    foarte bine. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul prozei. Dar, partea bună a lucrurilor
    este că se editează cărţi de poezie, există edituri care au curajul de a edita
    cărţi de poezie, ba chiar traduceri. Noi, la editura Charmides, am tradus poeţi
    maghiari, poeţi polonezi, iar acum încercăm să scoatem o antologie cu poezia
    unui poet spaniol.