Tag: lectura

  • Târgul de Carte Gaudeamus Radio România se deschide miercuri, 4 decembrie

    Târgul de Carte Gaudeamus Radio România se deschide miercuri, 4 decembrie

    Președintele de onoare al acestei ediții este scriitorul Mircea Cărtărescu, una dintre cele mai proeminente figuri ale peisajului literar românesc contemporan.

    Târgul va fi deschis în perioada 4 – 8 decembrie, zilnic între orele 10.00 și 20.00, iar accesul publicului va fi gratuit.

    Ediția București 2024 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România – numărul 149 în palmaresul de peste trei decenii al acestui proiect – încheie în acest an seria de evenimente expoziționale dedicate cărții și educației organizate de postul public de radiodifuziune în întreaga țară.

    Craiova, Cluj-Napoca, Oradea, Buzău, Brașov, Sibiu și Iași sunt orașele care au găzduit cu succes Caravana Gaudeamus Radio România, în acest an, sprijinul comunității locale fiind în fiecare loc un element important în asigurarea continuității proiectului național.

    Un adevărat regal literar și numeroase surprize îi așteaptă în această săptămână pe cei care vor trece pragul Pavilionului B2 Romexpo:

    ● aproape 200 de participanți, printre care figurează toate editurile prestigioase din România, agenții de difuzare de carte românească și străină, edituri universitare și instituții de învățământ superior, distribuitori de muzică și o gamă foarte bogată și variată de jocuri educative; standurile din Pavilionul B2 Romexpo vor fi dublate de varianta virtuală, disponibilă pe www.gaudeamus.ro.

    ● peste 600 de evenimente editoriale care se vor desfășura deopotrivă în cele șase spații amenajate în incintă, cât și la standurile participanților; programul integral al evenimentelor, realizat într-o formulă flexibilă și reactualizat în permanență, va fi disponibil începând cu data de 4 decembrie pe website-ul www.gaudeamus.ro și va reuni lansări și prezentări de carte, unele dintre acestea transmise online, proiecte editoriale, dezbateri, întâlniri cu scriitori și sesiuni de autografe; ca și la edițiile precedente, unul dintre spațiile de evenimente amenajate în incinta târgului, denumit „Ion Creangă”, va fi dedicat preponderent celor mai tineri vizitatori.

    ● zeci de miii de titluri, unele dintre ele prezentate în premieră cu acest prilej;

    ● aproape 7.000 mp ocupați de standuri expoziționale și dedicate evenimentelor.

     

    Proiecte conexe marca Gaudeamus și Radio România

    Trofeele Gaudeamus, decernate începând cu ediția 1997, vor fi acordate la finalul acestei ediții pentru trei dintre editurile participante și pentru „Cea mai râvnită carte a târgului”, prin Votul Publicului; alături de ele, Radio România va acorda, pe baza evaluării realizate de jurii de specialitate, Premiul de Excelență, Premiile pentru Traducere „Antoaneta Ralian” și Premiul Educația.

    „Invitați de nota 10: Olimpicii României” este proiectul prin intermediul căruia Radio România și partenerii săi recompensează și promovează elevii care obțin rezultate excepționale la olimpiade internaționale la diferite discipline. Premiile acordate cu acest prilej, în valoare de 36.000 lei, vor fi oferite de companiile Cosmo Pharm și Luna Cleaning.

    „Pick up a Secret Story” este un proiect derulat pentru a treia oară în colaborare cu fundația Hospice Casa Speranței (cea mai mare organizație specializată în îngrijire paliativă gratuită din România), cu sprijinul participanților și al publicului, care, donând sau achiziționând pachete de cărți al căror conținut rămâne un secret, până la desfacerea pachetului, vor putea contribui la strângerea de fonduri pentru construcția Spitalului Speranței, primul spital din România dedicat îngrijirii palative pediatrice.

    Expoziția „Copilăria regală”, organizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale României.

    Expoziția (spațiul nr. 189) redă în fotografii copilăria membrilor familiei regale a României, de la unica fiică a reginei Elisabeta și a regelui Carol I, principesa Maria, trecând la copiii cuplului princiar și apoi regal Ferdinand și Maria – principii Carol, Nicolae și Mircea, principesele Elisabeta, Mărioara (Mignon), Ileana – până la principele / regele Mihai.

    Memoria fotografiei păstrează chipurile micilor principi și principese în diferite ipostaze ale vieții lorprivate și publice, oferind privitorului o paletă variată de informații despre: relația cu părinții, educație, petrecerea timpului liber și practicarea diferitelor sporturi, tendințele modei, sărbătorile de Paște, Crăciun, Anul Nou.

    Fotografiile expuse fac parte din Colecția de Documente Fotografice și din Jurnalele Reginei Maria deținute de Arhivele Naționale ale României. Se adaugă fotografii ale partenerilor expoziției: Muzeul Național Cotroceni și Muzeul Național de Istorie
    a României.

    Eveniment cultural finanțat de Ministerul Culturii
    Sponsori: Cosmo Pharm, Luna Cleaning, Jerry’s Pizza, Intersigma, Print Expert, Aqua Carpatica, Avon, Teatrul de Artă București
    Parteneri: STB, Hospice Casa Speranței
    Parteneri media: TVR, Agenția de Presă RADOR, Observator Cultural, Agențiadecarte.ro

  • Să ciTimişoara!

    Să ciTimişoara!

    Ne plac oamenii care citesc! Şi ne plac proiectele legate de cărţi, aşa că o iniţiativă timişoreană nu putea să ne scape: Să ciTimişoara, proiectul ce constă în întâlniri prin care promovăm scriitorii timişoreni şi cărţile despre Timişoara.

    Patricia Lidia este din Timişoara şi a organizat de-a lungul timpului mai multe evenimente culturale, cum a fost clubul de lectură de la Penitenciarul Timișoara, care a fost primul club de acest gen din țară, ateliere de scriere creativă cu copii.

    Am întrebat- o pe Patricia Lidia ce este “să ciTimișoara”:

    “O combinație jucăușă între a citi și Timișoara. Ne dorim să promovăm scriitorii din Timișoara și scrierile despre Timișoara, pentru că de multe ori avem senzația aceasta că fiind la distanță și într-o oarecare altă zonă geografică decât capitala țării, se pică într-un mic con de umbră și scriitorii din Timișoara nu sunt cunoscuți tocmai la ei acasă. De aceea acum 4 ani am pornit această inițiativă. Sunt niște întâlniri, până la urmă non-formale, ne dorim mai degrabă să fie discuții decât prezentări de carte, decât lansările în sensul bine cunoscut, în care să vedem cum este reflectată Timișoara, în scrierile timișorenilor.”

    De obicei, participanţii sunt, fiecare dintre ei şi scriitori, deşi în viaţa de zi cu zi au şi alte profesii, ne-a mai spus interlocutoarea noastră, care ne-a povestit:

    “Noi am descoperit, fiecare, istoria Timișoarei când ne-am documentat pentru cărțile noastre și am realizat fiecare, în felul nostru, că Piața Libertății, clădirile baroce, localurile elegante din Cetate, Piața Traian și Fabric – o ruină, din păcate, au povești mult mai captivante decât ne-am imaginat noi, sau despre care noi n-am știut, pentru că, cumva, ai tendința de a glorifica orașele în care mergi în concediu și a vedea doar partea frumoasă a vacanțelor pe care le petreci în altă parte, dar uiți că trăiești într-un oraș frumos, care are la rândul său o istorie, un farmec aparte, pe care, de altfel, turiștii care vin în oraș îl văd. Şi am descoperit comorile ascunse ale orașului și ne-a unit o dorință de a arăta lumii că acest oraș, plin de istorie, puțin cunoscută, nu e doar o colecție de vestigii habsburgice, ingineri plictisiți, ci o destinație culturală, un loc unde s-au desfășurat evenimente istorice importante, care nu sunt menționate în istoria ce se învață în școli și despre care ar trebui să știe nu numai adulții, persoanele în vârstă care au trecut prin acele perioade, ci și copiii, ca să înțeleagă de fapt contextul în care s-a dezvoltat Timișoara.”

    Un demers, total apolitic, după cum ne-a asigurat Patricia Lidia:

    “Noi nu facem politică, nu avem nimic de vânzare. Pur și simplu vrem doar să ne întâlnim, periodic, scriitori din Timișoara, cu cititori din Timișoara, pasionați de Timișoara, să discutăm fără prețiozitate, ca niște prieteni, despre colțurile Timișoarei care ne-au captivat atenția și să ascultăm fragmente din cărțile inspirate de acestea, citite tocmai de scriitorii care au descoperit aceste colțuri minunate. Am început cu un grup de prieteni, în care eram șase-opt oameni care ne adunam, iar la ultimul eveniment am fost peste 35. Am fost nevoiți, pentru prima dată, spre surprinderea și bucuria noastră, să aducem scaune din vecini, pentru că erau atât de mulți oameni încât nu am mai avut locuri. Noi ne desfășurăm activitățile în două locații: Cărturești Mercy din centru, respectiv AmPm, un local din Fabric, iar de curând chiar am început o colaborare inedită, cu un anticariat din Timișoara, Anticariatul Queen, care va crea un raft al scriitorilor timișoreni.”

    Am întrebat-o pe interlocutoarea noastră ce lucruri interesante au descoperit prin aceste lecturi:

    “Una din cărțile de bază pe care eu le-am descoperit acum este a lui Cristian Vicol, “O scurtă istorie a Timișoarei până la 1716”, care nu aduce în prim-plan doar date istorice, așa cum le vedem în lecții, la școală, ci le împletește cu povești și imagini captivante și oferă o perspectivă nouă asupra istoriei și miturilor orașului. Din această carte am aflat că, deși învățăm la școală despre celebra bătălie de la Posada din 1330, în care regele maghiar Carol Robert de Anjou este în frânt și pus pe fugă, nu ni se spune că acesta avea reședința de fapt la Timișoara, care la acea vreme era parte integrantă a Regatului Ungariei și că operațiunea militară în sine pornise chiar de aici.”

    Patricia Lidia este plină de încredere în viitor, în privinţa cititului şi scriitorilor timişoreni, pentru un motiv pe care ni l-a dezvăluit chiar ea:

    “Dincolo de scriitorii consacrați, chiar dacă amatori, pe care îi avem în Timișoara, încercăm să cultivăm pasiunea pentru scris și pentru Timișoara și în rândul copiilor. Drept urmare, avem și mici scriitori. Sunt foarte mândră de contribuția pe care am reușit să o am la publicarea unei cărți coordonată de profesor Elena Manolache, care are o clasă minunată la Școala Gimnazială numărul 25 din Timișoara și care au publicat o carte în care copiii sunt scriitori: “Viața de zi cu zi în lectură”, așa că scriitorii deja în Timișoara sau viitoarele generații de scriitori din Timișoara sunt asigurate și garantez că vom avea surprize minunate pe viitor!”

    Şi apropiindu-se vacanţele, să nu uităm să şi citim!

  • Podcast Jurnal de Ambasadă – Biblioteca Prichindeilor

    Podcast Jurnal de Ambasadă – Biblioteca Prichindeilor

    Noul episod al podcastului Ambasadei României în Regatul Spaniei este dedicat proiectului Biblioteca Prichindeilor din Spania.

    Această rețea de biblioteci își propune să ofere acces ușor la literatura în limba română pentru familiile cu copii de origine română din #diaspora și să ofere un mediu propice pentru socializare între copiii din comunitatea românească.

    În prezent, în Spania există trei biblioteci de prichindei: Biblioteca Prichindeilor din Bilbao, Biblioteca prichindeilor din Tarragona și Biblioteca Prichindeilor din Comunidad de Madrid. Aceste biblioteci dispun de aproximativ 2.500 de #cărți, iar proiectul este susținut de voluntari. Împrumuturile și participarea la atelierele de lectură sunt gratuite pentru copiii români din Spania.

    Stăm de vorbă cu cele trei coordonatoare implicate în proiectul din Spania: Ruxandra Bojița din Tarragona, Oana Darie din Madrid și Andreea Crainic din Bilbao.

  • Biblioteca de la metrou, o nouă invitaţie la lectură

    Biblioteca de la metrou, o nouă invitaţie la lectură

    Mini-biblioteci publice, rafturi sau etajere cu cărți care pot fi luate acasă și înlocuite cu altele din propria casă, au apărut deja în alte țări, chiar și în România în unele cartiere bucureștene sau în orașe mai mici. Recent a sosit și rândul metroului din capitală să găzduiască o asemenea mini-biblioteca în stația Piața Unirii, un important nod al magistralelor bucureștene, tranzitat de mii de persoane în fiecare zi. „Biblioteca de la metrou”, proiect inițiat de Biblioteca Națională a României, este un parteneriat realizat împreună cu Biblioteca Metropolitană a capitalei – care pune la dispoziție volumele – și, evident, Metrox. Detalii despre proiect ne oferă acum Ramona Mezei, manager general al Bibliotecii Metropolitane a Bucureștiului.

    Volumele se găsesc în stația de metrou Piața Unirii 1 și pot fi luate de cei care trec prin zonă. Important este însă când revin în același loc, să aducă o carte de acasă, din biblioteca personală și să o lase pe raft pentru un alt călător cititor. Am citit acum câteva zile un studiu care subliniază că Generația Z preferă cărțile tipărite şi numărul celor care citesc în format print a crescut. De altfel, și la Biblioteca Metropolitană București, în anul 2023, comparativ cu anul anterior, numărul celor care împrumută cartea acasă a crescut.

    Cu bucurie, pot să spun că acest trend crescător s-a menținut și la începutul acestui an. În Marea Britanie, de exemplu, vizitele la bibliotecă au crescut anul trecut cu 71%. Sperăm că și în România, într-o bună zi, să se vorbească despre acest procent. Având în vedere statisticile recent publicate de către Institutul Național de Statistică, ce indică faptul că aproximativ 11 milioane de români au declarat că nu au citit nicio carte în ultimul an din diverse motive, inclusiv lipsa timpului sau interesului, eu consider că este esențial să explorăm noi modalități de a încuraja lectura în rândul populației.

    Evident, în funcție de răspunsul populației, pe viitor, „Biblioteca de la metrou” nu se va găsi doar într-o singură stație, precizează tot Ramona Mezei, manager general al Bibliotecii Metropolitane.

    Proiectul Biblioteca de la metrou este unul pilot. Sperăm să fie un proiect de succes și pe viitor să fie extins în mai multe stații de metrou. Biblioteca Metropolitană București este o bibliotecă publică și noi ne adresăm tuturor categoriilor de vârstă. Așadar, și gama de carte pusă la dispoziție pe raftul de la metrou este una variată, însă o să fie preponderent beletristică, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Politica de circulație a cărților puse la dispoziție călătorilor cititori presupune ca publicațiile să îndeplinească câteva condiții: să nu fie deteriorate fizic, adică să nu lipsească părți din lucrare sau să nu fie pagini distruse, să nu aibă deteriorări chimice sau biochimice, să nu fie publicații străine cu valoare informațională sau documentară de mică importanță.

    Noi, cei de la Biblioteca Metropolitană București, vom realimenta periodic raftul cu carte, cel puțin până când bucureștenii își vor forma reflexul de a duce ei înșiși o carte de acasă pentru a o lăsa pe raftul de la metrou. Că, până la urmă, scopul acestui proiect este acela de a valorifica momentele petrecute de călătorii în tranzit, pentru a le oferi oportunitatea de a descoperi și de a se bucura de lectură, contribuind astfel la creșterea volumului de lectură și la promovarea culturii în rândul cetățenilor.”