Camera
Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat o lege care prevede
acordarea de sprijin şi asistenţă de către statul român cetăţenilor străini sau
apatrizilor aflaţi în situaţii de risc imediat, ipostaze în care dreptul la
viaţă le este pus în pericol. Actul normativ reglementează setul de activităţi
pe care le poate întreprinde Ministerul Afacerilor Externe în scopul evacuării
dintr-o zonă de conflict armat a persoanelor care se încadrează în categoriile
vizate. Astfel, MAE le va asigura acestora protecţia şi sprijinul în vederea
staţionării temporare pe teritoriul altor state terţe. Pe perioada acestei
staţionări, statul român le va asigura accesul la hrană, îmbrăcăminte,
medicamente, asistenţă medicală în regim de urgenţă şi le va sprijini tranzitul
şi transportul către punctele de frontieră ale statului român spre alte
destinaţii. Sprijinul şi asistenţa vor fi asigurate şi membrilor de familie de
gradul I ai cetăţenilor străini sau apatrizi. Activităţile vor fi realizate de
minister şi prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în
străinătate, iar cheltuielile vor fi asigurate de la bugetul de stat.
Parlamentul de la
Madrid a aprobat o reformă a pieţei muncii ce restrânge substanţial folosirea
contractelor de muncă pe perioadă determinată, o practică la care angajatorii
spanioli recurg în mod excesiv, scrie Reuters. Modificarea legislativă a fost
menţionată de Comisia Europeană drept condiţie pentru accesarea fondurilor
nerambursabile, de aproape 70 de miliarde de euro, din Planul Naţional de
Redresare şi Rezilienţă. Noua legislaţie le oferă sindicatelor o mai mare
putere de negociere şi introduce atât o simplificare a contractelor de muncă,
precum şi o înăsprire a sancţiunilor pentru folosirea ilegală a angajaţilor
temporari. După intrarea în vigoare a legii, în Spania contractul de muncă
uzual va trebui să fie pe perioadă nedeterminată, iar la angajarea temporară se
va putea recurge numai în circumstanţe impuse de specificul producţiei sau pentru
înlocuirea provizorie a unui lucrător care are dreptul să-şi rezerve postul.
Peste un milion de români trăiau în Spania în 2021 şi formau cea mai numeroasă
comunitate de cetăţeni străini din statul iberic, potrivit Ministerului spaniol
al Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.
Expoziţia
colectivă Asupra Viețuirii, a grupului NOIMA compus din artiştii
Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteş, Sorin Scurtulescu și Andrei
Rosetti, va fi deschisă în perioada 10 februarie – 22 martie la galeria
Institutului Cultural Român de la Lisabona. Curatoriată de pictorul Andrei
Rosetti, expoziția conține lucrări de pictură, desen, fotografie, obiect,
performance şi video ale grupului de artiști români. NOIMA a fost întemeiat în
2003 în zona de vest a României. Fondatorii grupării au studiat pictura la
Timișoara la finele anilor ’90. ICR Lisabona arată că NOIMA înseamnă întâi de
toate un atelier colectiv de pictură, deschis adesea altor medii de exprimare.
Debutul NOIMA a fost legat de o revenire a picturii de plein air, iar multe
dintre acțiunile grupării din ultimii ani se sprijină pe experiența observării
realității înconjurătoare, ceea ce, în contextul realității pandemice, a
devenit un atu. Vernisajul expoziţiei va avea loc la 10 februarie, în prezența
artistului Cosmin Frunteş.
Yiddishkeit,
seria culturii idiș, continuă, printr-un eveniment cultural dedicat
scriitorilor israelieni Yenta Mash și Itzhak Panner, organizat de Institutul
Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în
Israel, Leyvik House din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor și Jurnaliștilor de
Limbă Idiș din Israel. Evenimentul va cuprinde o privire de ansamblu asupra
creației artistice și a moștenirii culturale a celor doi scriitori, precum și
prezentarea unora dintre cele mai semnificative opere literare ale acestora în
limba română şi idiş. Programul va include și proiecția unor fragmente video
din interviuri realizate cu cei doi autori. Yenta Mash a fost una dintre cele
mai cunoscute scriitoare israeliene de limbă idiș. Născută în Basarabia, a fost
deportată de sovietici în Siberia împreună cu părinții. După 9 ani de muncă
forțată, s-a întors în Moldova și s-a stabilit la Chișinău. În anii ’70 a
imigrat în Israel. Povestirile ei au fost publicate în reviste de limbă idiș
din Israel și SUA, iar opera sa literară a fost culeasă în patru volume. A fost
laureată cu premiul național Itsik Manger în 1999 și cu premiul Dovid Hofshteyn
în 2002. Itzhak Panner și-a petrecut mare parte din copilărie și adolescență în
Bucovina, unde și-a descoperit talentul și inspirația pentru scris. În timpul Holocaustului a fost deportat în Transnistria, alături de soția
și fiul său. Supraviețuitor al Holocaustului, Panner a emigrat în Israel,
împreună cu familia, în 1949, unde și-a continuat activitatea de prozator, poet
și jurnalist. Yiddishkeit va avea loc la 17 februarie la sediul ICR
Tel Aviv și va fi difuzat în direct online pe pagina de Facebook a
reprezentanţei culturale româneşti în Israel.