Radio România Internațional

Tag: lege europeana

  • Legea europeană privind materiile prime critice

    Legea europeană privind materiile prime critice

    Legea privind materiile prime critice urmărește să facă
    UE mai competitivă și mai autonomă. Aceasta va reduce birocrația, va promova
    inovarea de-a lungul întregului lanț valoric, va sprijini întreprinderile mici
    și mijlocii și va stimula cercetarea și dezvoltarea de materiale alternative și
    de metode de extracție și de producție mai ecologice. În poziția lor de negociere înaintea
    discuțiilor cu Consiliul, eurodeputații subliniază importanța asigurării unor
    parteneriate strategice între UE și țări terțe în ceea ce privește materiile
    prime critice, pentru a diversifica oferta UE – pe picior de egalitate, cu
    beneficii pentru toate părțile.

    Dragoș Tudorache, eurodeputat Renew Europe,
    consideră că legea europeană privind materiile prime critice va avea un impact
    geopolitic profund, iar noile parteneriate care se vor stabili vor fi o ocazie
    de a construi punți și de a genera un nou nivel de încredere cu țări din
    Africa, America Latină sau Asia:

    Cu toții
    știam din primele dezbateri pe care le-am avut în comisii că acest regulament
    va avea un impact geopolitic profund având în vedere momentul actual în
    contextul global și, mai ales, având în vedere implicațiile legii.

    Desigur,
    există lucruri pe care putem și trebuie să le facem acasă pentru lanțurile de
    aprovizionare și capacitățile de producție. Acest text atinge fix aceste
    aspecte, în special simplificarea procesului de acordare a autorizațiilor
    pentru proiecte-cheie din interiorul Uniunii, pentru a crește baza de resurse
    critice pe care le putem genera. Dar această lege se referă, în principal, la
    ceea ce trebuie să facem în străinătate, în comerțul cu partenerii noștri din
    întreaga lume. În acest punct trebuie să fim strategici, pragmatici și să avem
    o abordare holistică.

    Da, prioritatea este asigurarea materialelor de care avem
    nevoie, dar parteneriatele pe care le căutăm acum sunt și o ocazie de a contrui
    noi punți și de a genera un nou nivel de încredere cu țări din Africa, America
    Latină sau Asia. Ar fi naiv să credem că interdependențele pot fi eliminate cu totul,
    dar le putem reimagina. Putem stabili noi reguli de joc, putem investi în
    proiecte noi care cresc amprenta industrială și producția locală, dar putem și
    găsi modalități noi pentru a stimula dezvoltarea, democrația și dialogul.






  • Legea europeana privind libertatea mass-media

    Legea europeana privind libertatea mass-media

    Comisia Europeană a adoptat o lege europeană privind libertatea
    mass-mediei, un nou set de norme menite să protejeze pluralismul și
    independența mass-mediei în UE. Regulamentul propus include, printre altele,
    garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și
    împotriva supravegherii și pune accentul pe independența și finanțarea stabilă
    a serviciilor publice de mass-media, precum și pe transparența proprietății
    asupra mass-mediei și a alocării publicității de stat.

    De asemenea, stabilește
    măsuri pentru protejarea independenței editoriale și dezvăluirea conflictelor
    de interese. Legea va facilita funcționarea mass-mediei – publice și private -
    la nivel transfrontalier pe piața internă a UE, fără presiuni nejustificate și
    ținând seama de transformarea digitală a spațiului mass-media.


    Vicepreședintele Comisiei Europene pentru
    valori şi transparenţă, Vera Jourova, a a oferit mai multe amănunte:

    Credem că
    acest act este necesar în abordarea amenințărilor reale în evoluție. Credem că
    aceasta este o soluție pragmatică, că este ceva ce poate fi implementată în
    practică. Pentru unii va fi prea mult, pentru unii va fi prea puțin. Pentru
    unii care spun că UE nu ar trebui să reglementeze peisajul media din Europa
    avem un mesaj, noi credem dimpotrivă, că trebuie să avem reguli bune. Nu există
    o singură ideologie în spatele acesteia, pentru că prin această propunere dorim
    să susținem diversitatea de opinii și astfel protejăm libertatea de exprimare.


    Noua lege europeană include garanții solide împotriva utilizării
    programelor spion (spyware) împotriva mass-mediei, jurnaliștilor și familiilor
    acestora.

    Totodată, le cere statelor membre să
    evalueze impactul concentrărilor de pe piața mass-mediei asupra pluralismului
    acesteia și asupra independenței editoriale. Legea va stabili noi cerințe
    pentru alocarea publicității de stat mass-mediei, astfel încât aceasta să fie
    transparentă și nediscriminatorie.

    Pe de altă parte, ea include garanții
    împotriva eliminării nejustificate a conținutului mediatic produs respectând
    standardele profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar
    fi dezinformarea, platformele online foarte mari care intenționează să elimine
    anumite conținuturi mass-media legale considerate a fi contrare politicilor
    platformei vor trebui să informeze în prealabil furnizorii de servicii
    mass-media cu privire la motivele pentru care vor face acest lucru.

    Nu în ultimul rand, legea va introduce un drept
    de personalizare a ofertei mass-media pe dispozitive și interfețe, de exemplu
    pe televizoarele conectate, permițându-le utilizatorilor să modifice setările
    implicite astfel încât să reflecte propriile preferințe. Comisia propune și înființarea
    unui nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, alcătuit din autorități naționale din domeniu, care va supraveghea libertatea mass-mediei. Acesta va promova aplicarea eficace și consecventă a cadrului legislativ al UE privind mass-media.


  • Lege europeană privind libertatea mass-mediei

    Lege europeană privind libertatea mass-mediei

    Regulamentul propus include, printre altele, garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și împotriva supravegherii. O atenție specială este acordată finanțării și controlării serviciilor publice de presă, a căror sursă de venit ar trebui să fie stabilă și transparentă, pentru a fi protejată independența editorială. Furnizorii de servicii publice de mass-media trebuie să ofere o multitudine de informații și opinii, în mod imparțial, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public. Guvernele ar trebui să asigure libertatea presei și să îmbunătățească protecția efectivă a surselor. Se pune, de asemenea, accent pe transparența proprietății asupra mass-mediei și a alocării publicității de stat. Sunt stabilite și măsuri pentru evitarea conflictelor de interese.

    Legea europeană privind libertatea mass-mediei include garanții împotriva eliminării nejustificate a conținutului mediatic produs respectând standardele profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar fi dezinformarea, platformele online foarte mari care intenționează să elimine anumite conținuturi mass-media considerate a fi contrare politicilor platformei vor trebui să informeze în prealabil furnizorii de servicii mass-media cu privire la motivele pentru care vor face acest lucru. Toate plângerile depuse de furnizorii de servicii vor trebui să fie prelucrate cu prioritate de către platformele respective.

    Comisia propune și înființarea unui nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, alcătuit din autorități naționale din domeniu. Acesta va promova aplicarea eficace și consecventă a cadrului legislativ al Uniunii privind mass-media, în special prin asistarea Comisiei în elaborarea orientărilor privind aspectele de reglementare a domeniului. Comitetul va putea emite opinii cu privire la măsurile și deciziile naționale care afectează piețele mass-mediei și concentrările de pe aceste piețe.

    Propunerea va intra în dezbaterea Parlamentului European și a statelor membre înainte de a deveni o directivă cu caracter obligatoriu pe care statele s-o transpună în legislația națională.