Radio România Internațional

Tag: lege pensii

  • Prioritățile sesiunii parlamentare

    Prioritățile sesiunii parlamentare

    Parlamentul de la București începe o nouă sesiune. Pentru următoarele săptămâni, pe agenda senatorilor și deputaților români se vor afla proiecte care vizează, între altele, modificarea legilor justiţiei, reforma din sănătate şi educaţie, reforma sistemului de pensii și al salarizării, precum şi un cod electoral modern. Nu vor fi omise nici iniţiativele legislative care au în vedere rezolvarea unor probleme sociale. Prioritatea Parlamentului va fi, însă, dezbaterea bugetului de stat pe anul în curs şi a legii plafoanelor care trebuie să stea la baza construcţiei bugetare.



    Printre priorităţile anunţate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PNL, Ludovic Orban, se numără corectarea unor legi care au creat probleme de-a lungul timpului, precum şi punerea unor documente legislative în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Ludovic Orban, pentru Radio România: “Împreună cu guvernul intenţionăm să adoptăm modificări importante, să corectăm legile justiţiei, să începem procedura de dezbatere şi de adoptare a unor legi care urmăresc reformarea marilor sisteme: sistemul de pensii, sistemul de salarizare în sectorul public, educaţia, sistemul de sănătate”.



    La rândul său, preşedinta Senatului, Anca Dragu, din partea USR PLUS, a declarat, pentru Radio România, că îşi propune ca în această sesiune parlamentară să se concentreze pe proiecte economice şi sociale: În plan economic, vreau să mă concentrez asupra accesului la finanţare pe care trebuie să îl aibă companiile şi în special antreprenorii, pentru că aceasta este soluţia prin care să reluăm creşterea economică. Apoi sunt aspectele sociale: acest program “Şcoala de la 8:00 la 5:00”, care include nu numai masa caldă în şcoli, dar şi un program de activităţi extracurriculare şi sportive pentru copii”.



    Proiectul bugetului de stat pentru 2021 va fi dezbătut cu prioritate de Parlament în perioada următoare. Documentul nu este însă finalizat, deşi liderii coaliţiei PNL – USR PLUS – UDMR au avut mai multe întâlniri pe această temă.



    Din opoziție, PSD și-a prezentat propria variantă de buget. Preşedintele formațiunii, Marcel Ciolacu, spune că social-democraţii au elaborat o propunere de buget deoarece au vrut ca cetăţenii să cunoască alternativa la ceea ce consideră a fi măsurile de austeritate propuse de actualul executiv. Iar vicepreşedintele partidului, Gabriela Firea, declară că, spre deosebire de coaliţia de dreapta, PSD propune un buget de dezvoltare, nu de îngheţare a salariilor, care asigură resurse pentru sănătate, educaţie şi investiţii. Tot din opoziţie, AUR, ultranaţionalist, vrea ca banii destinaţi acestei formaţiuni politice de la stat să fie direcţionaţi către construcţia unui spital.

  • Reevaluarea pensiilor în România

    Reevaluarea pensiilor în România

    Disensiunile pe tema pensiilor între Putere și Opoziția din România sunt departe de a se stinge. Ministrul liberal al Muncii, Raluca Turcan, a anunțat că pensiile românilor vor fi recalculate și că a dat startul procesului de evaluare a dosarelor. Se estimează că analizarea celor aproape 5 milioane de dosare va dura aproximativ un an şi jumătate. Apoi, spune ministrul de resort, se va putea întocmi o nouă lege a sistemului public de pensii, bazată pe contributivitate şi echitate.



    Raluca Turcan: “Avem mai multe variante de formule şi căutăm, deopotrivă, acea formulă care să aducă contributivitate şi echitate pentru un număr cât mai mare de pensionari şi, de asemenea, sustenabilitate în sistemul de pensii. Pentru că un lucru despre care nu s-a vorbit, şi a fost oarecum incorect faţă de 5 milioane de pensionari, a fost că Legea 127, care prevedea o nouă formulă de calcul a pensiilor, presupunea, de fapt, un efort bugetar pe care nicio economie în stadiul economiei româneşti, chiar înaintea perioadei de criză economică generată de criza sanitară, nu şi-ar fi putut-o permite.”



    O creștere de 40 de procente pentru pensii, începând din septembrie 2020, fusese prevăzută de social-democrați, majoritari în Parlament la momentul luării acestei decizii. Majorarea nu a fost pusă, însă, în practică, de liberali, aflați la putere în toamna anului trecut, ca și acum, aceștia venind, la momentul respectiv, cu o ordonanță prin care a fost decisă o majorare de doar 14 procente. Care a fost și operată.



    Calculele arată că aplicarea creşterii de 40% a pensiilor ar genera un impact de 138 de miliarde de lei asupra bugetului. România nu şi-a permis anul trecut şi nu îşi permite nici în acest an să majoreze pensiile cu 40%, a declarat premierul liberal Florin Cîţu, care a invocat contextul economic grav afectat de criza sanitară.



    Curtea Constituţională a respins, însă, sesizarea Guvernului care contesta legea în acest sens, adoptată de Parlament. A admis doar parțial o obiecție de neconstituționalitate – CCR consideră că modul defectuos de legiferare a creat o incertitudine juridică în privința existenței normative a valorii punctului de pensie. Eliminarea de către parlamentarii PSD, majoritari anul trecut, din Ordonanța dată de fostul guvern liberal Orban a articolelor prin care pensiile erau majorate cu doar 14%, creează un vid legislativ, pentru că nu a fost specificată o nouă valoare a punctului de pensie, aceștia presupunând că intră în vigoare automat majorarea de 40%.



    Din opoziţie, PSD respinge poziția celor aflați la Putere, cere aplicarea majorării inclusă în legea pensiilor în vigoare și consideră că legislaţia actuală nu trebuie modificată. Ultima recalculare a pensiilor aflate în plată a avut loc în România în perioada 2005-2010, interval în care au fost analizate aproximativ un milion de dosare.