Tag: legea adoptiei

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind simplificarea procedurii adopţiei, actul normativ a fost adoptat în martie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.



  • Acordarea cetățeniei române pentru minori

    Acordarea cetățeniei române pentru minori

    În propunerea de reglementare este prevăzută condiția ca, la data cererii, copiii minori să domicilieze, în condițiile legii, în România. Executivul a modificat şi dispozițiile cu privire la dobândirea cetăţeniei române de către copilul adoptat, fiind reglementate situaţiile în care adopţia se face de către soţul cetăţean român al părintelui firesc sau adoptativ, cetăţean străin, ori de către persoana de cetăţenie română care se află într-o relaţie stabilă şi conviețuiește cu acest părinte, în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările ulterioare.



    Dacă părinții nu cad de acord în privința cetățeniei minorilor, decizia va fi luată de tribunalul de la domiciliul minorului sau, după caz, de către instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția, ținând cont de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul, iar dacă devine major în timpul perioadei de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul, în condițiile legii.



    Minorilor care dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei li se va elibera certificat de cetățenie distinct de cel al părinților. Anterior modificărilor legislative aprobate în ședința de astăzi a Guvernului, minorii care dobândeau cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei erau înscriși în certificatul de cetățenie al părinților.



    Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanță de urgenţă, pentru a elimina, cu efect imediat, aspecte care au generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în domeniu, urmate de numeroase litigii, soluționate definitiv sau în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătoreşti. În acest fel, dispozițiile aprobate sunt aplicabile și persoanelor cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă, li s-au anulat, după caz, actele de stare civilă, mențiunile cu privire la dobândirea cetățeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate sau documentele de călătorie românești eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al mențiunilor cu privire la dobândirea cetățeniei române, sub motivul că nu au dobândit cetățenia română întrucât nu s-a parcurs procedura privind acordarea cetățeniei române la autoritatea competentă, odată cu părinții care au obținut cetățenia română.


  • Jurnal românesc – 17.03.2016


    Guvernul a publicat, miercuri, pe site-ul său, un ghid de informare privind Legea antifumat, care a intrat în vigoare de joi. În acesta sunt prezentate locurile în care se poate fuma, obligaţiile administratorilor de spaţii publice închise, precum şi sancţiunile care pot fi aplicate în cazul nerespectării legii. Potrivit documentului, se interzice fumatul în toate spatiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun şi locurile de joacă pentru copii. De asemenea, se interzice complet fumatul în unitătile sanitare şi de învătământ şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private. Persoanele fizice care fumează în spaţiile în care fumatul este interzis vor primi o amendă contraventională cuprinsă între 100 şi 500 de lei. În cazul persoanelor juridice care administrează spaţiile în care se va fuma, amenda contraventională se ridică la 5.000 de lei, pentru prima abatere, la 10.000 lei şi suspendarea activităţii până la remedierea situaţiei, la a doua abatere, şi amendă contraventională de 15.000 de lei si închiderea unităţii, la a treia abatere. Sancţiunile vor fi aplicate de reprezentanţii Politiei Locale şi ai Ministerului de Interne sau de inspectorii din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.



    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în unanimitate, modificarea Legii adopţiei, care prevede, între altele, că persoanele care adoptă copii mai mari de doi ani pot opta pentru un concediu de acomodare de un an şi o de o indemnizaţie lunară de circa 1.700 de lei, acordată pe parcursul acelui an. De asemenea, actul normativ face mai flexibilă procedura de evaluare a celor care adoptă şi reduce termenul în care instanţa de judecată trebuie să soluţioneze cauzele pe care le presupune finalizarea unei adopţii. Astfel, acest termen se reduce la 5 zile, de la 30 de zile, cât este în prezent. În plus, proiectul de lege reduce, de la doi ani la un an, termenul în care un copil devine eligibil pentru adopţia internaţională. Legea va fi trimisă şefului statului, Klaus Iohannis, pentru promulgare.



    Majoritatea adolescenţilor români consideră că traiesc într-o ţară în care vor fi recompensaţi pe măsura muncii depuse şi pot avea succes fără să emigreze, arată un studiu realizat în rândul tinerilor de 14-18 ani, la iniţiativa Educaţia Azi. Astfel, foarte mulţi tineri sunt hotărâţi să îşi construiască viitorul în ţară, doar 16% dintre cei chestionaţi fiind de părere că pot accede la un trai mai bun doar dacă pleacă în străinătate. Mai mult, 73% dintre adolescenţi sunt optimişti şi spun că îşi doresc foarte mult să contribuie, prin muncă, la schimbarea în bine a societăţii româneşti. Pe de alta parte, tinerilor le place să se implice în activităţi extraşcolare (39%), să practice un sport de care sunt pasionaţi (27%), să aibă activităţi artistice (25%), să facă voluntariat pentru diferite cauze sociale sau pentru protecţia mediului (23%) şi să participe la olimpiade şcolare (23%).



    România ocupă locul 71 în Topul mondial al fericirii, publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Fericirii, marcată pe 17 martie. Gradul de fericire al populaţiei a fost calculat în peste 150 de ţări, ţinând cont de nivelul de trai, speranţa de viaţă sănătoasă, respectarea libertăţilor cetăţeneşti sau nivelul de corupţie. Cei mai fericiţi oameni, conform clasamentului, trăiesc în Danemarca, Elveţia şi Islanda. La polul opus se află cei care locuiesc în Afganistan, Togo, Siria şi Burundi.