Ministrul român al Justiţiei, Florin Iordache, a făcut din legea amnistiei şi graţierii un subiect aparte pe agenda debutului de mandat. El se pronunţă, deopotrivă, pentru o analiză detaliată şi pentru o dezbatere publică serioasă, în condiţiile în care principalul argument în favoarea adoptării unei asemenea legi este supraaglomerarea sistemului penitenciar.
Tema a fost abordată şi în discuţia pe care ministrul a avut-o cu procurorul general, Augustin Lazăr, şi cu şefa Direcţiei Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kövesi. Florin Iordache, cu precizări, după întâlnire: “Trebuie să spunem foarte clar că atunci când ai spaţiu insuficient, ai două soluţii: ori construieşti o casă, ori mai dai pe cineva afară din casă. Deci până nu finalizăm aceste discuţii, pe oportunitate, cred că este anormal să ne pronunţăm dacă există sau nu există o astfel de lege”.
La rându-le, şefii celor două instituţii judiciare s-au pronunţat franc împotriva eventualei adoptări a legii amnistiei şi graţierii. Procurorul general, Augustin Lazăr: “Noi trebuie să combatem criminalitatea, noi avem nişte priorităţi de a combate corupţia, de a recupera bunurile care au fost însuşite de infractori, produsul infracţionalităţii şi alte asemenea chestiuni care sunt de natura exercitării acţiunii penale şi pentru care procurorii sunt plătiţi”.
Pe acelaşi mal al dezbaterii s-a plasat şi seful statului, Klaus Iohannis. Cunoscut pentru poziţiile sale, în genere, echilibrate, preşedintele a fost extrem de dur în aprecierile pe care le-a făcut în acest dosar, chiar în prezenţa ministrului Iordache, săptămâna trecută, la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ar putea duce la dispariţia democraţiei, consideră preşedintele Iohannis, care a avertizat că se va opune cu toată greutatea funcţiei prezidenţiale.
Şeful statului a apreciat că adoptarea unei legi a amnistiei şi graţierii ar dărâma statul de drept şi ar îndepărta România de valorile europene şi euro-atlantice. Iar comentariile sale nu s-au oprit aici: “Un astfel de demers, o lege a amnistiei şi graţierii, care ar spăla păcatele nu numai ale unor hoţi care pot fi periculoşi pentru persoane, poate şi pentru societate, dar ar albi dosarele politicienilor, ar fi o catastrofă pentru democraţia românească”.
Temerea generală este că supraaglomerarea penitenciarelor, deşi este o problemă reală, mai ales că România este departe de standardele impuse la nivelul UE, este pretextul perfect pentru eliberarea multor personaje influente, în special politicieni. Fiindcă mulţi sunt cei care au ajuns în spatele gratiilor, în ultimii ani, datorită cruciadei anticorupţie.
