Radio România Internațional

Tag: legea anti-fumat

  • Iniţiative şi măsuri împotriva fumatului

    Iniţiative şi măsuri împotriva fumatului

    România se număra printre
    codaşele Europei în privinţa interzicerii fumatului în spaţiile publice
    închise. Până în primăvara acestui an! când a intrat în vigoare o lege extrem
    de strictă, adoptată de Parlamentul de la Bucureşti, pe cât de aplaudată de
    adepţii unui aer mai puţin viciat, pe atât de hulită de fumători. Printre
    contestatari s-au
    numărat chiar unii deputaţi, nemulţumiţi că, pentru a-şi satisface viciul în
    zonele în aer liber special amenajate, sunt obligaţi să străbată lungile
    culoare ale Palatului Parlamentului – a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după
    Pentagon.

    În consecinţă, Comisia de sănătate din Senat a propus o serie de amendamente
    de modificare a legii anti-fumat
    care ar urma să fie dezbătute în actuala sesiune parlamentară. Pe scurt, dacă amendamentele
    ar fi adoptate, fumatul în orice spaţiu închis ar fi permis, singura condiţie fiind
    ca acel spaţiu să fie inscripţionat. Or, în România mor anual 42.000 de oameni din cauza bolilor provocate de
    fumat, principalele
    cauze fiind bolile cardiovasculare, tumorile maligne şi complicaţiile
    respiratorii. Mai mult de jumătate dintre adolescenţii de 16 ani au fumat măcar
    o dată, iar o treime fumează constant. În acest context, autorităţile îşi
    propun ca în următoarele două decenii să reducă semnificativ numărul fumătorilor.

    La o conferinţă cu participare internaţională sugestiv intitulată 2035 -
    Prima generaţie fără tutun a României, preşedintele Klaus Iohannis a pledat
    pentru prevenţie, ca prioritate în cadrul politicilor de sănătate. Klaus
    Iohannis: Prin prevenţie, putem să salvăm vieţi. Punând,
    astăzi, accent pe educaţia în scopul prevenţiei, care include conştientizarea
    riscurilor pe care le presupune fumatul, dăm generaţiilor următoare şansa să
    trăiască o viaţă mai sănătoasă şi să îşi aleagă în cunoştiinţă de cauză stilul
    de viaţă.

    La rândul său, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu le-a cerut
    deputaţilor să respingă modificările la legea anti-fumat propuse de Comisia de
    Sănătate din Senat: Acesta este un atentat la sănătatea tuturor
    cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal
    de servire, copii sau adulţi. Am, aşadar, încredere în camera decizională că va
    corecta această greşeală. Relaxarea acestei legi nu are cum să producă efecte
    pozitive, din perspectiva sănătăţii publice.

    În 2004, Irlanda devenea prima ţară
    europeană care interzicea fumatul în spaţiile publice. Toate statele vecine se întrebau
    cum vor reuşi irlandezii să se oprească din fumat în puburile lor colorate şi
    pline de viaţă. Aceştia
    au acceptat măsura şi
    s-au adaptat. La fel s-a întâmplat şi cu locuitorii altor ţări de pe
    bătrânul continent. De ce ar face românii excepţie? S-a dovedit, din experienţa
    altora, că efectele de natură
    economică ale unei astfel de măsuri drastice nu sunt insurmontabile. În schimb,
    consecinţele benefice asupra sănătăţii cetăţenilor sunt incontestabile.

  • Jurnal românesc – 3.02.2016

    Jurnal românesc – 3.02.2016

    Preţurile producţiei industriale au scăzut, în decembrie 2015, cu
    0,8%, în zona euro şi în UE, comparativ cu luna precedentă, arată datele
    publicate de Oficiul European de Statistică. Cele mai semnificative scăderi au
    fost raportate în Olanda (minus 3%), Danemarca şi Grecia (ambele cu minus
    2,4%), Belgia şi Estonia (ambele, cu minus 2%). În România, preţurile
    producţiei industriale au scăzut cu 0,3% în decembrie, după o creştere zero, în
    noiembrie. Comparativ cu perioada similară din 2014, preţurile producţiei
    industriale au scăzut, în România, în
    decembrie, cu 1,7 , după o scădere de 2,3 la sută, în
    noiembrie.








    Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Româneşti din Republica
    Serbia a primit, marţi, din partea unei delegaţii de intelectuali din
    Timişoara, Drobeta- Turnu Severin şi Câmpia Turzii, mai multe colete cu
    abecedare. Acestea vor fi distribuite unui număr de 30 de copii din Banatul
    Sârbesc care, în anul şcolar 2016-2017, urmează să se înscrie în clasa I. ‘Am
    făcut această donaţie pentru a determina familiile de români să opteze pentru
    şcoala în limba română. În această regiune, numărul copiilor care învaţă în
    limba română se află în scădere’, afirmă
    donatorii.






    Programul de burse şi rezidenţe al Institutului Cultural Român are,
    în 2016, un nou regulament şi dispune de un buget de 158 650 EUR, majorat cu
    17% faţă de anul trecut. Graţie finanţărilor acordate în cadrul acestui
    program, România este reprezentată printr-o vastă varietate de domenii în marile
    centre de cercetare şi artistice ale lumii şi, de asemenea, cercetători şi
    jurnalişti străini au posibilitatea să se documenteze nemijlocit în România.
    Cuantumul bursei Woodrow Wilson, acordate în cadrul unui parteneriat între
    Institutul Cultural Român şi Woodrow Wilson Internaţional Center din Washington, a crescut la 13 424 dolari.
    Durata rezidenţei pentru traducători în formare, derulate printr-un parteneriat
    între ICR şi Centrul Cultural Palatele Mogoşoaia, a fost extinsă la două luni.






    Elevii din toate liceele din România au posibilitatea de a câştiga
    premii în bani şi burse pentru participarea la seminarii pe teme economice în
    SUA şi în Germania, în cadrul celei de a V-a ediţii a concursului Economy
    Works, care se desfăşoară între 1 februarie şi 27 martie. Economy Works face
    legătura între ceea ce elevii învaţă la şcoală şi economia aplicată. Pentru
    fiecare modul, elevii trebuie să răspundă la o întrebare de gândire critică
    printr-un scurt eseu. Se oferă trei premii a câte 100 de dolari şi alte două
    premii în cărţi pe teme economice. Anul acesta, doi elevi câştigători ai
    seminariilor vor avea ocazia să
    participe la seminarul care va avea loc
    în Michigan, SUA.






    După ce a apărut în Monitorul Oficial, legea anti-fumat intră în
    vigoare la 45 de zile, adică pe 16 martie. Conform noii legi, fumatul este
    interzis în orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării
    colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are
    un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi,
    indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
    De asemenea, legea anti-fumat interzice fumatul în spaţiile de la locul de
    muncă şi în orice loc de joacă pentru copii, fie că este spaţiu închis sau în
    aer liber. Interdicţia se aplică şi în mijloacele de transport în comun, în
    unităţile sanitare, de invăţământ, precum şi cele destinate protecţiei şi
    asistenţei copilului, de stat şi private.