Radio România Internațional

Tag: legea antifumat

  • Efectele Legii antifumat

    Efectele Legii antifumat

    În România, în
    primele şase luni de la aplicarea Legii antifumat, aproape 2.000 de adulţi şi
    700 de copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli
    provocate sau agravate de fumat. De asemenea, au scăzut internările pentru
    infecţii acute respiratorii şi cardiace.

    Totodată, în perioada de un an care a
    trecut de la introducerea acestei legi, veniturile barurilor şi restaurantelor
    au crescut, fiindcă nefumătorii le-au frecventat de mai multe ori, chiar şi cu
    familia. Sunt câteva dintre concluziile incluse în raportul privind impactul
    acestei legi asupra populaţiei, prezentat, miercuri, în Comisia pentru sănătate
    şi famile din Camera Deputaţilor.

    Pe de altă parte, Legea antifumat are un grad
    ridicat de acceptare în rândul populaţiei, după cum a precizat, la Radio
    România, un cunoscut specialist, doctorul Florin Mihălţan: Din punct de vedere al acceptanţei
    populaţiei, se remarcă şi aici un progres, între 80% şi 85% dintre locuitorii
    ţării noastre au acceptat şi susţin aceste demersuri în continuare ale legii. De
    asemenea, 67% dintre fumători acceptă această lege şi o susţin, pentru că au
    realizat efectele fumatului pasiv, efectele fumatului terţiar. Toate sunt
    efecte negative pe care, în momentul de faţă, această lege încearcă să le
    excludă şi să protejeze fumătorul pasiv.

    În
    România, potrivit statisticilor oficiale, consumul de tutun este
    responsabil de peste 42 de mii de vieţi pierdute anual. La nivel global, susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), tutunul este răspunzător
    de moartea a circa şase milioane de persoane şi constituie o povară ce atârnă
    greu pe umerii economiei mondiale. Costurile anuale asociate îngrijirii
    medicale şi scăderii productivităţii celor care se îmbolnăvesc din cauza
    fumatului sunt estimate la circa 1 trilion de dolari.

    Totuşi, potrivit unui
    raport făcut în urma datelor OMS, tratatul internaţional
    intrat în vigoare în 2005 – Convenţia Cadru pentru
    Controlul Tutunului – a contribuit la reducerea ratei
    fumatului cu 2,5% în 10 ani. Cele 180 de state semnatare, inclusiv România,
    s-au angajat, între altele, să majoreze taxele asociate
    tutunului, să interzică fumatul în unele spaţii publice şi să aplice etichete
    cu avertismente sugestive pe pachete. Totuşi, utilizarea
    produselor din tutun cu potenţial letal ar putea fi diminuată şi mai mult prin
    sporirea politicilor menite să combată acest viciu, mai menţionează raportul.

  • Retrospectiva săptămânii 24.01 – 30.01.2016

    Retrospectiva săptămânii 24.01 – 30.01.2016

    Raport
    MCV pozitiv pentru România



    Pentru
    al treilea an consecutiv, România a obţinut o evaluare pozitivă din partea
    Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, fapt ce
    confirmă progresele înregistrate cu privire la reforma în sistemul judiciar şi
    lupta împotriva corupţiei. Anul trecut, DNA a trimis în judecată peste 1.250 de
    inculpaţi, printre aceştia numărându-se premierul Victor Ponta, foşti miniştri,
    parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene, judecători, procurori
    şi o gamă largă de înalţi funcţionari – se menţionează în raportul elaborat de
    executivul comunitar. Rezultatele pozitive se datorează în principal,
    profesioniştilor din sistemul judiciar, aplicării Codurilor penal şi de
    procedură penală şi faptul că au fost alocate la timp de către executiv
    resursele umane şi financiare necesare, apreciază ministrul Justiţiei. Raluca
    Prună estimează că evaluarea îi permite Bucureştiului să aibă aşteptări legate
    de eliminarea MCV-ului în viitorul apropiat: Există premise destul de clare ca
    într-un orizont de timp apropiat acest mecanism să nu mai fie necesar, să se
    poată constata de către Comisia Europeană, de către autorităţile române, de
    către societate, în general şi de către Comisie că Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare nu mai este necesar.
    Comisia critică, totuşi, Parlamentul de la Bucureşti, fiindcă dă avize negative
    unor solicitări venite din partea justiţiei privind ridicarea imunităţii
    aleşilor cu probleme legale, fără însă a le motiva.


    Politicieni români, în instanţă


    Biroul Permanent al Senatului
    Romaniei a trimis, miercuri, Comisiei juridice solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale faţă de fostul
    vicepremier şi ministru de Interne, Gabriel Oprea. Acesta a solicitat colegilor săi senatori
    să voteze pentru începerea urmăririi penale în cazul său, precizând că nu
    doreşte să beneficieze de imunitatea parlamentarăşi fiind convins de nevinovăţia sa. Oprea este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu cu
    obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care
    a deţinut funcţia ministerială.El ar fi folosit resursele umane şi materiale ale Ministerului de Interne
    pentru a asigura, în mod ilegal, însoţirea deplasărilor efectuate de ministru
    cu echipaje ale poliţiei rutiere. Tot în această săptămână, deputatul
    PSD Ion Stan a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    la doi ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de
    influenţă, el fiind acuzat că a primit bani în timpul campaniei electorale din
    2012 de la oameni de afaceri în schimbul înlesnirii câştigării unor contracte
    cu statul.


    La Amsterdam, a fost lansat Centrul European
    Antiterorism


    Mai multe ţări ale Uniunii Europene au cerut executivului
    comunitar să facă pregătiri pentru a extinde cu până la doi ani posibilitatea
    de restabilire a controlului la frontiere în spaţiul Schengen. Anunţul a fost
    făcut de ministrul olandez al imigraţiei, cu prilejul unei reuniuni
    ministeriale desfăşurate, la Amsterdam, sub egida preşedinţiei olandeze a
    Uniunii, reuniune la care România a fost reprezentată de ministrul Afacerilor
    Interne, Petre Tobă. Tot la Amsterdam a fost lansat şi Centrul European
    Antiterorism, care va funcţiona în cadrul Europol. Această nouă instituţie se
    doreşte a fi un instrument în lupta împotriva terorismului la nivel european,
    prin intensificarea schimbului de informaţii între statele membre. Activitatea
    se va focaliza în primul rând pe tinerii europeni care pleacă în Siria şi Irak
    să se alăture grupărilor teroriste, aşa-numiţii foreign fighters,
    în număr de 5000, după estimările directorului Europol, Rob Wainwright.



    Legea antifumat este
    constituţională


    Actul normativ care
    interzice fumatul în spaţii publice din România este conform cu Legea
    fundamentală a ţării – a decis, miercuri, Curtea Constituţională. Aceasta a respins, astfel, sesizarea pe
    această temă depusă de mai mulţi senatori de la toate partidele
    politice. Adoptată în decembrie de
    plenul Camerei Deputaţilor, legea prevede interzicerea fumatului în spaţiile
    publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, la locurile de joacă
    pentru copii, în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi in cele destinate
    protecţiei şi asistenţei copilului.



    Vizita noului premier al Republicii Moldova la Bucureşti


    Noul
    premier al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Pavel
    Filip, a făcut, la Bucureşti, prima sa vizită de la preluarea mandatului, unde
    a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis şi a avut convorbiri cu omologul
    său, Dacian Cioloş. Pavel Filip a declarat că ţara sa trece printr-o situaţie
    politică tensionată, dar a subliniat că guvernul său vrea să demonstreze că
    este unul proeuropean. Oficialul a mai spus că sprijinul României pentru
    Chişinău este extrem de valoros şi a mulţumit autorităţilor române pentru
    ajutor. Bucureştiul a anunţat că va acorda sprijin financiar Chişinăului după
    ce vor fi adoptate măsuri care să arate voinţa de reformă. Ajutorul rambursabil
    de 150 de milioane de euro va fi acordat în trei tranşe, prima fiind de 60 de
    milioane.

  • Jurnal românesc – 28.01.2016

    Jurnal românesc – 28.01.2016


    Departamentul Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului român de Externe a lansat, joi, o platformă online prin intermediul căreia asociaţiile de români din afara graniţelor vor putea solicita finanţare pentru proiecte care să promoveze valorile identitare româneşti. Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, este de părere că prin utilizarea platformei online pentru depunerea proiectelor se face nu numai economie de bani, ci şi de timp. El a amintit că românii de peste hotare sunt o parte integrantă a poporului şi spiritualităţii româneşti şi că interesul statului român faţă de comunităţile româneşti din afara graniţelor este unul legitim. Totodată, oficialul a menţionat domeniile principale la care românii din străinătate pot aplica – educaţia, spiritualitatea, cultura şi presa.



    Legea antifumat a fost declarată, miercuri, constituţională de instanta din Romania. La 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fumatul, inclusiv de ţigări electronice, nu va mai fi permis în cluburi, baruri, restaurante, la locul de muncă, în instituţii de învăţământ, în spitale, precum şi în spaţiile de joacă pentru copii. Vor face excepţie celulele din penitenciarele de maxima siguranţă şi camerele special amenajate din zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale. Persoanele care nu respectă prevederile legii riscă amenzi de până la 500 de lei. În cazul cluburilor, barurilor şi restaurantelor, sancţiunile sunt mai dure: amenzi între 5.000 şi 15.000 de lei sau suspendarea activităţii. Legea antifumat este apreciată de aproape 80% dintre respondenţii unui sondaj realizat în această lună de Institutul IRES. Trei sferturi din totalul celor chestionaţi declară că nu fumează, ceea ce înseamnă că numărul nefumătorilor este de trei ori mai mare decât cel al fumătorilor. Totodată, patru din zece fumători care au participat la studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an, iar aproximativ o cincime intenţionează să renunţe la fumat în următoarea lună. În schimb, peste un sfert dintre ei nu sunt interesaţi să se lase de fumat. Studiul mai relevă că 51% dintre români nu permit niciodată fumatul în casă, în timp ce 25% îl acceptă într-una dintre camerele casei şi doar 2% declară că în locuinţele lor fumatul este permis peste tot. Sondajul a fost realizat de Institutul IRES în perioada 21-25 ianuarie 2016 pe un eşantion de peste 2.000 de indivizi, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani.



    România ocupă locul 35 în lume în funcţie de mărimea rezervelor de aur deţinute de Banca Centrală, fiind statul est-european cel mai bine clasat într-un top global format din 40 de ţări, potrivit unui raport al World Gold Council. Organizaţia se ocupă cu analiza pieţei aurului pe baza informaţiilor de la FMI, iar datele sunt valabile pentru luna septembrie din 2015. Banca Naţională a României deţine rezerve de aur de 103,7 tone (echivalentul a 3,3 miliarde de euro), fiind înaintea unor Bănci Centrale din ţări precum Polonia, cea mai puternică economie din Europa de Est, Australia sau chiar Indonezia. Înaintea României se poziţionează Coreea, Banca Reglementelor Internaţionale, Banca Băncilor Centrale, dar şi Grecia, stat care în vara anului trecut a trecut printr-o criză puternică a datoriilor şi s-a pus chiar problema excluderii sale din zona euro.



    Pe primul loc în topul global al celor mai mari rezerve de aur se poziţionează SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, urmată de Germania, cea mai mare economie europeană. Revenind la România, BNR nu mai cumpără în prezent aur, decizia fiind luată în anul 2000. O pondere de 60% din rezervă de aur a Băncii a rămas depozitată în afară graniţelor ţării în perioda 2010-2014, în principal la Londra. Rezervă de aur a BNR a stagnat în ultimii cinci ani, însă valoarea acesteia s-a redus în acest interval cu aproximativ 1,2 miliarde de euro.