Senatul a adoptat la finele lunii iunie un proiect de completare a Legii cetățeniei, iniţiat de senatorul de diaspora Radu Mihail. Astfel, cetățenia română va putea fi acordată, la cerere, unei persoane străine care este căsătorită și conviețuiește în afara granițelor României cu un cetățean român, de cel puțin 10 ani. Urmează votul din Camera Deputaților.
Tag: legea cetateniei
-
Jurnal românesc – 19.06.2024
Senatul român a adoptat tacit un proiect legislativ care vizează instituirea Programului de finanţare ‘Investim în studenţii români din diaspora’. Proiectul are ca obiectiv acordarea de finanţări nerambursabile cetăţenilor români care au absolvit cu diplomă recunoscută în România, conform reglementărilor legale în vigoare, cursurile unei universităţi de top acreditate din străinătate.
Programul cuprinde trei subprograme: STUD-IN-VEST presupune înfiinţarea unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea acesteia în domeniul în care beneficiarii au absolvit studiile universitare, prin acordarea anual a 2.024 de granturi, în valoare de 500.000 lei/grant; STUD-ACOMOD propune înfiinţarea unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea acesteia, prin acordarea a 2.024 de granturi de 10.000 lei lunar/grant pentru acomodarea şi integrarea în oricare dintre parcurile de afaceri, industriale, inovative şi tehnologice, inclusiv incubatoare de afaceri din România; în fine, STUD-ERA vizează încadrarea beneficiarilor în unităţile de învăţământ de stat gimnazial, liceal şi universitar din România, prin acordarea a 2.024 de granturi de repatriere în valoare de 15.000 de lei lunar/grant, pentru o perioadă de cinci ani. Senatul este prima cameră sesizată în acest caz.
Tot Senatul a amendat și adoptat un proiect de completare a Legii cetăţeniei, iniţiat de Guvern, care stabileşte că cetăţenia română se poate acorda, la cerere, unei persoane străine care este căsătorită şi convieţuieşte în afara graniţelor cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani. Legislaţia actuală prevede ca, pentru acordarea cetăţeniei unei persoane străine căsătorite cu un român / o româncă, această persoană trebuie să locuiască cel puţin cinci ani în România. Actul normativ mai prevede şi norme care să împiedice obţinerea în mod fraudulos a cetăţeniei române. Camera Deputaţilor are rol decizional în acest caz.
Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, şi Alteţa Sa Regală Principele Radu i-au vizitat, marţi, pe cei 15 specialişti români angajaţi la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice din Helsinki, Finlanda, ocazie cu care au subliniat că expertiza şi competenţa românilor sunt respectate în Europa. Reprezentanţii Casei Regale au purtat discuţii pe teme privind impactul substanţelor chimice asupra sănătăţii şi mediului înconjurător, dar şi despre problematicile cu care se confruntă UE în materie de reglementare a acestor domenii. Pe parcursul zilei de marţi, Custodele Coroanei Române și Principele Radu s-au mai întâlnit cu preşedintele Parlamentului Finlandei, cu preşedintele Comisiei de Afaceri Externe şi cu experţi în politică externă ai Legislativului. Au vizitat, totodată, Camera de Comerţ a Finlandei, unde au fost purtate discuţii pe teme privind proiectele de dezvoltare implementate de diferite companii în România.
ICR New York anunță lansarea proiectului artistic „Grădina viitorurilor colective”, un mural colectiv pictat în cartierul East Village din New York de un grup de artiști europeni, ca parte a unui proiect de artă publică realizat sub egida EUNIC New York, asociația new-yorkeză a institutelor culturale ale țărilor Uniunii Europene. Proiectul, singular în peisajul diplomației culturale europene în Statele Unite, reunește 10 artiști din Ungaria, Estonia, Austria, Lituania, Belgia, Germania, Polonia, Ucraina și Cehia. România este reprezentată de pictorul și muralistul Radu Pandele.
În prima etapă, artiștii au conceput – lucrând împreună, într-o serie de ateliere virtuale, dar și în persoană, o imagine foarte detaliată a viitorului mural, pornind de la cuvintele-cheie care se regăsesc și în titlul lucrării, „grădină”, „colectiv” și „viitor”. În cea de-a doua etapă, toți artiștii s-au reunit la New York și au transpus imaginea creată pe un perete lung situat într-un segment foarte circulat al 5th Street, lângă Cooper Square, în boemul cartier East Village, unde lucrarea va fi inaugurată în 20 iunie printr-o ceremonie specială. Lucrarea este, astfel, o mărturie atât a expresiei individuale a artiștilor implicați, fiecare contribuind cu imaginația și stilul specifice, cât și a unei viziuni comune pentru un viitor prosper și pașnic.
-
Jurnal Românesc – 03.08.2022
Consiliul Economic şi Social a dat aviz favorabil iniţiativei legislative de modificare a Legii cetăţeniei române în favoarea etnicilor de origine română din comunităţile istorice tradiţionale din Balcani şi Europa, a declarat vicepreşedintele AUR Ringo Dămureanu, preşedintele Comisiei pentru Constituţionalitate din Camera Deputaţilor. Modificarea propusă constă în introducerea unui nou articol în Legea nr.21/1991 a cetăţeniei române cu următorul conţinut: cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cetăţeanului străin, al unui stat din Europa, care în mod liber îşi declară originea română şi apartenenţa la filonul lingvistic românesc, îşi asumă identitatea culturală română şi se declară român de pretutindeni.
Proiectul de lege mai menţionează posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate. Totodată, o altă prevedere este referitoare la copiii minori ai solicitanţilor de cetăţenie română, în sensul că şi aceştia dobândesc cetăţenia română la solicitarea părinţilor odată cu cererea acestora sau ulterior, înainte de împlinirea vârstei de 18 ani.
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, s-a intalnit marţi, 2 august, cu ambasadorul Republicii Federale Germania în România, E.S. Peer Gebauer. Cu aceasta ocazie, preşedintele interimar al Senatului si-a exprimat aprecierea cu privire la calitatea investiţiilor germane şi contribuţia acestora la dezvoltarea economiei româneşti, menţionând potenţialul imens de creştere a prezenţei germane pe piaţa din România, în mod special în domenii strategice. Alina Gorghiu a subliniat si oportunitatea de relocare a industriei germane din Rusia, Belarus, Asia şi chiar Ucraina, în contextul continuării războiului declansat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Un alt obiectiv naţional strategic abordat de Alina Gorghiu a fost aderarea României la spaţiul Schengen. Gorghiu a subliniat că România a dovedit o gestionare eficientă a frontierei externe a UE, în contextul generat de războiul din Ucraina şi şi-a exprimat speranţa că Germania va susţine aderarea României la spatiul Schengen.
Un recital de muzică de cameră, al cărui obiectiv principal este promovarea muzicii clasice și valorificarea patrimoniului cultural românesc, va avea loc joi, 4 august 2022, ora 19.00, la sediul Institutului Cultural Român de la Budapesta. Concertul va fi susținut de formația camerală Trio Florescu — Fernandez” (Monica Florescu – pian, Maksim Fernandez Samodaiev – violoncel și Rafaela Fernandez Samodaiev – vioară). Este al treilea concert dintr-o serie de evenimente cu muzică de cameră organizate de ICR Budapesta va prezenta fațete diferite ale aceluiași concept, cu un program diferit, menit să promoveze cultura română prin interpretari contemporane de muzică clasică.
Jurnal de Virus”, un proiect itinerant inițiat de Dan Perjovschi şi produs de Galeria White Cuib din Cluj-Napoca și Muzeul de Artă Satu Mare, este prezentat la Galeria ICR Viena, în perioada 4-26 august 2022. La vernisaj, care va avea loc joi, 4 august 2022, vor participa artiştii-curatori ai proiectului vienez: Alina Andrei, Olivier Hölzl și Gloria Luca. Expoziția are loc în contextul participării Gloriei Luca la programul Q21 2022 | MQ Artist-in-Residence susținut de Fundația ERSTE și de tranzit.org.
Proiectul a fost inițiat la începutul pandemiei de COVID-19, când Dan Perjovschi avea programată o expoziție personală la Galeria White Cuib. Evenimentul inițial a fost amânat și în cele din urmă adaptat pentru rețelele de socializare ale galeriei, artistul transformându-l rapid într-o oportunitate de a accesa diferite perspective artistice în timpul izolării.
-
Modificări ale Legii cetăţeniei
Guvernul României a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă ce aduce importante modificări condiţiilor de dobânire a cetăţeniei române. Astfel, cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti vor putea dobândi cetăţenia română în condiţii mai facile, decât cele reglementate în prezent.
De un regim derogativ beneficiează şi persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, prin reprezentarea ţării noastre în loturile naţionale, şi care îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori românesc”, se arată într-un comunicad al Executivului.
Persoanele care contribuie la promovarea imaginii României şi doresc cetăţenia română trebuie să fie majore, să dovedească prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi Sunt cunoscute cu o bună comportare şi nu au fost condamnate în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care să le facă nedemne de a fi cetăţeni români.
Ordonanţa adoptată de Guvern vizezeză, în special, sportivii ce pot fi naturalizaţi de către federaţiile sportive, dar şi persoanele care contribuie la promovarea culturii şi identităţii româneşti.
49.501 cereri de acordare şi de redobândire a cetăţeniei române au fost înregistrate în primele opt luni ale anului în curs. Cele mai multe, în număr de 49.148, au fost cereri de redobândire a cetăţeniei. Astel, autorităţile au înregistrat o creştere semnificativă comparativ cu anul trecut când au fost înregistrate 21.664 cereri de acordare şi redobândire a cetăţeniei, din care 21.124 au vizat redobândirea cetăţeniei române.
-
Jurnal românesc – 02.06.2014
60% din absolvenţii români care au studiat în afara graniţelor ţării vor să se întoarcă în România, mulţi dintre ei susţinând că ar veni şi pe bani mai puţini. Potrivit unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate, peste jumătate dintre respondenţi au afirmat că ar reveni acasă pentru un salariu cuprins între 400 şi 1.000 de euro, ceea ce relevă că nu partea financiară este principalul motiv pentru care ar rămâne în străinătate.
Propunerea de modificare a Legii cetăţeniei, în sensul facilitării obţinerii ei de către cetăţeni străini care se declară de etnie română, este susţinută de majoritatea grupurilor parlamentare din Legislativul de la Bucureşti. În expunerea de motive, iniţiatorii precizează că politica de acordare preferenţială a cetăţeniei pe criterii istorice nu este nici pe departe specifică României, ci poate fi găsită atât în legislaţia unor state membre vechi ale UE, precum Franţa, Germania, Spania şi Marea Britanie, cât şi în ţări care au aderat recent la blocul comunitar, cum sunt Polonia, Bulgaria şi Ungaria.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a participat, duminica, la Lisabona, la cea de-a treia ediţie a Zilei Românilor din Portugalia. Şeful diplomaţiei române a salutat prezenţa a 3.000 de participanţi, reprezentanţi ai comunităţilor româneşti de ambele maluri ale Prutului, despre care a spus că e rezultatul bunei înţelegeri dintre asociaţii, biserici şi ambasadele României şi Republicii Moldova. El a mulţumit şi autorităţilor portugheze, atât pentru eforturile depuse în vederea facilitării bunei integrări a comunităţii româneşti, cât si pentru sprijinul acordat organizarii Zilei Românilor.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a primit, duminică, un grup de elevi şi profesori de la două instituţii de învăţământ cu predare în limba română din Transnistria – liceele Lucian Blaga din Tiraspol şi Ştefan cel Mare şi Sfânt din Grigoriopol. Şeful statului şi-a exprimat admiraţia faţă de curajul şi demnitatea profesorilor, care în pofida unor condiţii nefavorabile, educă tinerii din stânga Nistrului în spiritul dragostei de neam. Timofti a condamnat acţiunile ostile ale administraţiei separatiste faţă de populaţia vorbitoare de limbă română din regiunea transnistreană. Deşi vorbitorii de limbă română reprezintă 34% din populaţia Transnistriei, în instituţiile de învăţământ se predă preponderent în limba rusă.
Proiectul Basm românesc, iniţiat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, s-a concretizat într-o inedită lucrare semnată de copiii români din ţară şi din afara graniţelor – Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Italia, Spania şi Belgia. Lansată la Târgul Internaţional de Carte Bookfest, cartea contribuie, potrivit criticii de specialitate, la identificarea noilor talente româneşti., care, sub îndrumarea profesorilor lor, au avut posibilitatea să-şi cultive imaginaţia, să se exprime în limba maternă şi să transpună esenţa basmului românesc în culturile ţărilor în care trăiesc acum.