Preşedintele român la Consiliului European de la Bruxelles
Românii vor putea
intra fără vize în Canada de la 1 decembrie 2017. Anunţul a fost făcut, vineri, de preşedintele Klaus
Iohannis, aflat la Bruxelles, la Consiliul European. În urma unor negocieri intense
între Bucureşti şi Ottawa, s-a convenit că, din mai 2017, nu vor mai avea nevoie de viză pentru
Canada cei care au mai fost în această ţară, iar din decembrie 2017, vizele vor
fi eliminate total. România şi Bulgaria erau singurele membre ale Uniunii ai
căror cetăţeni aveau nevoie de vize pentru Canada. Acum, în urma acordului la
care s-a ajuns cu canadienii, România renunţă la rezervele pe care le avea faţă de tratatul comercial dintre
Uniunea Europeană şi Canada, care ar urma să fie semnat. Bucureştiul condiţiona
semnarea documentului de renunţarea la vize. Pe de altă parte, tot la
Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România se va implica
foarte mult în negocierea statutului imigranţilor din Marea Britanie, în cadrul
tratativelor de separare a Regatului Unit de Uniunea Europeană. Şeful
statului a discutat,
joi, problema Brexit-ului cu premierul britanic, Theresa May, constatând
dorinţa comună ca negocierile să se poarte în termeni corecţi. Klaus Iohannis: Nu dorim ca românii din Marea Britanie să fie supuşi unor presiuni
inutile. Am găsit mare înţelegere, doamna prim-ministru mi-a garantat că se va
implica personal ca să nu existe astfel de incidente nici până la Brexit, nici
după.
Moţiunea simplă Şi minciuna poate să ucidă
Premierul Dacian Cioloş
a luat act de moţiunea simplă votată, săptămâna aceasta, în Parlament împotriva ministrului
Justiţiei, Raluca Prună, dar consideră că aceasta trebuie să rămână în funcţie.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, a explicat că parlamentarii nu
au avut obiecţii asupra mandatului dnei Prună, ci doar au clarificat anumite
declaraţii ale sale. În
moţiunea simplă pe Justiţie Şi minciuna poate să ucidă depusă
la Camera Deputaţilor, social-democraţii, semnatari ai documentului, solicitau
demisia ministrului Raluca Prună, după ce aceasta afirmase, în plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, că a minţit la CEDO despre situaţia
fondurilor alocate pentru penitenciare. Înaintea votului, Raluca Prună s-a
adresat, la solicitarea sa, deputaţilor, cărora le-a transmis: Ar trebui construit
un consens politic şi social pe subiecte strategice, care se întind pe mai
multe cicluri de guvernare. Poate a sosit timpul să ne uităm cu atenţie în
jurul nostru şi să admitem că există tot mai mulţi cetăţeni care ştiu foarte
bine ce fel de ţară vor şi care se pot raporta critic la ceea ce facem noi, cei
aflaţi la guvernare. O justiţie independentă nu poate fi o justiţie
subfinanţată, o justiţie cu infrastructură precară, sufocată de cereri şi cu o
încărcătură de dosare ca cea care există în România.
Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni
Mulţi români care au
decis să ia credite în franci elveţieni s-au trezit peste noapte, în ianuarie
2015, cu ratele dublate exclusiv din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar. Ca
urmare, marţi, Camera Deputaţilor – for decizional – a adoptat, în unanimitate,
legea conversiei în monedă naţională, la cursul din momentul împrumutului, a
creditelor în această valută. Iniţial, s-a dorit ca proiectul de lege să aibă impact social, fiind
menit să ii ajute pe cei cu venituri mici, care nu mai fac faţă ratelor la
bancă. Însă din lege au fost eliminate prevederile privind gradul de îndatorare
de 50% şi pragul de 250.000 de franci elveţieni. Aşa încât de actualul act
normativ pot beneficia şi cei care au
luat împrumuturi foarte mari şi care nu au probleme cu ratele. Reprezentanţii
partidelor politice spun că, prin lege, repară o nedreptate şi că băncile ar trebui să-şi regândească abordarea
în relaţiile cu clienţii. În schimb, Banca Naţională a României este de părere
că actul normativ e discriminatoriu, pentru că îi favorizează numai pe cei
aproximativ 50.000 de români cu credite în franci elveţieni. Legea ar putea
crea un precedent periculos, pentru că, de pildă, românii cu credite în euro,
mult mai numeroşi, ar putea cere şi ei să beneficieze de aceleaşi drepturi,
ceea ce ar crea probleme majore sistemului bancar. În plus, guvernatorul BNR,
Mugur Isărescu, întrevede un risc legat de disciplina contractuală care, prin
legi de natură similară, ar putea deveni irelevantă. Pentru a putea fi
aplicată, legea conversiei creditelor în franci elveţieni mai trebuie
promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Supravegherea electronică a numărării voturilor
Pregătirile pentru
alegerile legislative din 11 decembrie, din România, sunt în toi. Luni, pe
site-ul Ministerului de Interne a fost publicat un proiect de hotărâre de
Guvern potrivit căruia partea finală a scrutinului va fi înregistrată
audio-video. Înregistrările vor fi puse la dispoziţia Serviciului de
Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra timp de trei luni, după care le va
distruge. Va fi pentru prima oară când procesul de numărare a voturilor va fi
filmat, la fel ca examenul de bacalaureat, pentru a se evita orice suspiciune
de fraudă. Ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, le-a transmis prefecţilor,
reprezentanţii Guvernului din teritoriu, că obiectivul organizării procesului
electoral este acela de a avea cele mai puţin contestate alegeri.