Radio România Internațional

Tag: legea darii in plata

  • Jurnal românesc – 11.10.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 11.10.2016 UPDATE

    In perspectiva scrutinului parlamentar din 11 decembrie,
    Poşta Română va expedia cele mai multe buletine de vot către alegători români
    din Spania – 2794 -, Italia – 1228 – şi Republica Moldova – 880, a anunţat,
    marţi, operatorul poştal naţional. 8.890 de cetăţeni români s-au înscris în
    Registrul Electronic, provenind din 55 de ţări, de pe toate continentele. Topul
    ţărilor cu cei mai mulţi alegători prin intermediul votului prin corespondenţă
    este completat de Germania, cu 618 alegători -, urmată de Regatul Unit al Marii Britanii
    şi al Irlandei de Nord, cu 594, Franţa, cu 561, Elveţia, cu 237, Austria, cu
    250, SUA, cu 226, Danemarca, 169, Canada, cu 162, si Australia, cu 115. Cel mai scurt drum extern al unui buletin de vot va fi
    de aproximativ 300 de kilometri, către Bulgaria, şi va fi parcurs într-o
    singură zi, în timp ce drumul cel mai lung va fi de aproximativ 21.400 de
    kilometri, către un alegător din Vanuatu. Alegătorilor care au optat să
    voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi
    expediate, prin Poşta Română (cu confirmare de primire), următoarele documente
    necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant
    cu menţiunea ‘votat’, certificatul de alegător, buletinul de vot prin
    corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit
    legii, Poşta Română asigură trimiterea documentelor către alegători până cel
    târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.




    Curtea
    Constituţională a amânat, marti, să ia o decizie în ceea ce priveşte sesizările
    depuse de mai multe bănci cu privire la Legea dării în plată. Documentul, care
    prevede posibilitatea stingerii unui credit ipotecar prin predarea către bancă
    a imobilului cu care a fost garantat, a intrat în vigoare în luna mai. Pentru
    ca un împrumut sa intra sub incidenţa legii trebuie ca titularul creditului să
    fie consumator, nu profesionist, creditul la momentul acordării să nu
    depăşească 250 mii de euro sau echivalentul, iar imobilul ipotecat să fie cu
    destinaţia de locuinţă. Băncile au anunţat încă de la momentul aprobării că vor
    contesta Legea dării în plată la Curtea Constituţională şi au majorat
    avansurile pentru creditele ipotecare clasice.




    Fiscul a declanşat o campanie de verificare a
    locuinţelor închiriate, după ce intenţia a fost anunţată, recent, de şeful
    instituţiei, Dragoş Doroş. Controalele se vor desfăşura la sediile asociaţiilor
    de proprietari, care au început deja să le solicite celor care au contracte de
    închiriere să depună copii vizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
    Motivul acestei acţiuni este acela că Fiscul a constatat că declararea unor
    sume modice este un fenomen şi, prin urmare, impozitele datorate bugetului ar
    fi mai mici decât în realitate.






    În primele 8 luni ale anului,
    exporturile au crescut cu 4 procente, iar importurile cu aproape 7% fata de
    aceeaşi perioadă din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.
    Deficitul balanţei comerciale, adică nivelul cu care valoarea exporturilor este
    întrecută de cea a importurilor, a depăşit 6,1 miliarde de euro, fiind cu peste
    1,3 miliarde mai mare decât cel inregistrat în primele 8 luni ale anului
    trecut. Trei sferturi din valoarea totală a exporturilor, dar şi din cea a
    importurilor, reprezintă schimburi comerciale cu ţări membre ale Uniunii
    Europene. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt
    deţinute de maşini şi echipamente de transport, respectiv alte produse
    manufacturate.




  • Jurnal românesc – 3.06.2016

    Jurnal românesc – 3.06.2016

    În România, campania electorală în audiovizual pentru alegerile locale de duminică, 5 iunie, s-a încheiat, potrivit legii, pe 3 iunie, la ora 7:00. Totuşi, candidaţii mai au la dispoziţie încă o zi pentru a-şi prezenta alegătorilor ofertele electorale. Peste 250 de mii de persoane sunt înscrise în competiţia pentru o funcţie de primar, consilier local sau consilier judeţean. Scrutinul se va desfăşura într-un singur tur. O noutate pentru scrutinul din 5 iunie este informatizarea secţiilor de votare, pentru a bloca orice tentativă de vot multiplu.




    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Ziua Naţională a Italiei (2 iunie) este un prilej de sărbătoare pentru numeroşi români şi a anunţat o apropiată vizită la Bucureşti a omologului său, Sergio Mattarella. Şeful statului a subliniat că relaţia dintre cele două state este definită de cele două comunităti — română şi italiană. El a apreciat că prezenţa unei largi comunităţi româneşti în Italia este şi expresia legăturilor de prietenie, a parteneriatului şi a respectului reciproc dintre România şi Italia. Faptul că un număr atât de mare de români au ales să trăiască şi să muncească în Italia este, în sine, o reconfirmare a relaţiei speciale pe care o împărtăsim şi o legătură puternică între popoarele noastre”, a mai spus preşedintele Iohannis. Declaraţiile au fost făcute la recepţia oferită de Ambasada Italiei cu ocazia Zilei Naţionale a acestei ţări.




    Populaţia României va ajunge, în următorii 30-40 de ani, la 14-15 milioane, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la ceremonia de lansare a proiectului Starea Naţiunii. Construirea unui sistem inovator pentru fundamentarea politicilor publice“. El a menţionat că se pot remarca tendinţe neplăcute“, cum ar fi rata de fertilitate a fetelor cu vârsta de sub 15 ani, care, a apreciat acesta, în România este infinit mai mare“ în comparaţie cu celelalte state europene. Un alt fenomen neplăcut care se face simţit în România şi care nu este caracteristic restului Europei este rata mortalităţii infantile – noua decese la o mie de nou-născuţi, de trei ori mai mare decât media europeană. Preşedintele INS a vorbit şi despre îmbătrânirea populaţiei, vârsta medie crescând de la aproape 33 de ani, în 1990, la 40, 41 de ani, în 2015.




    Intrată în vigoare pe 13 mai, Legea dării în plată a afectat, deja, preţurile locuinţelor. La nivel naţional, suma medie cerută pentru vânzarea unui apartament a ajuns la 1.002 euro pe metru pătrat, faţă de 1.016, cât era preţul în aprilie. Dintre marile oraşe analizate, cea mai mare marjă de ajustare a preţurilor a fost consemnată în Braşov, în timp ce în Bucureşti şi Cluj piaţa nu a reacţionat, încă, la recentele schimbări legislative, potrivit News.ro. Proiectul legii dării în plată nu se aplică programului “Prima casă” şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de mii de euro. Pot apela la darea în plată cei care au contractat un împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Legea se aplică şi celor aflaţi în executare silită, însă nu beneficiază de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.

  • Efecte ale Legii dării în plată

    Efecte ale Legii dării în plată

    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a promulgat legea
    dării în plată, pe care, în primă fază, o trimisese la reexaminare
    Parlamentului. Astfel, cei care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de
    euro şi dovedesc că nu mai au cum să îşi plătească ratele pot cere băncii să
    preia casa şi creanţa lor să fie ştearsă. Zeci de mii de români au restanţe la
    creditul pentru casă şi mulţi dintre ei sunt deja în executare silită. Lor li
    se adaugă şi cei care au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat
    cu o locuinţă.

    Ultimele date ale Băncii Naţionale arată că sunt 300.000 de
    familii care au semnat un credit ipotecar cu una dintre băncile din România.
    Doar jumătate dintre aceştia s-au împrumutat direct pentru a cumpăra o casă, în
    timp ce alţii au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o
    locuinţă. Indiferent de situaţie, legea dării în plată le permite acestora să
    scape de credit în schimbul casei cât timp fac dovada faptulului că nu îşi mai
    permit ratele. Nu este şi cazul celor care şi-au cumpărat case prin programul
    Prima Casă, căci prevederea legii care îi viza nu a trecut de Parlament.

    Aplicarea retroactivă a legii naşte numeroase neclarităţi. Sunt oameni care
    deja au fost executaţi silit, şi-au pierdut casele, dar băncile îi urmăresc în
    continuare pentru diferenţele de plată. Ei ar putea cere în instanţe, de
    asemenea, închiderea acestora.

    Tot mai multe bănci anunţă, ca răspuns la o lege
    pe care au contestat-o, majorarea avansului pentru creditele ipotecare, iar una
    dintre ele a introdus deja oferta diferenţiată, cu avans mai mic pentru credite
    de peste 250.000 de euro, plafonul peste care nu se aplică darea în plată.

    Deşi
    creditarea a început să îşi revină în România, pe fondul dobânzilor scăzute,
    Comisia Europeană avertizează că nesiguranţa şi-ar putea spune cuvântul, cele
    mai mari riscuri identificate fiind datorate incertitudinii generate de legea
    dării în plată. CE avertizează că această lege ar putea avea un impact negativ
    substanţial asupra încrederii investitorilor, precum şi asupra perspectivelor
    de creditare pe termen nedefinit şi îmbracă România în incertitudine.

    Controversata lege a dării în plată a fost deja publicată în Monitorul Oficial,
    ceea ce înseamnă că pe 13 mai primul debitor se poate prezenta la bancă pentru
    a-şi ceda cheile la imobil şi a-şi stinge datoria.

  • Jurnal românesc – 10.03.2016

    Jurnal românesc – 10.03.2016

    Românii din afara graniţelor trebuie să fie implicaţi în procesul decizional şi electoral, a declarat premierul Dacian Cioloş. Totodată, primul ministru consideră că diaspora poate să joace un rol mult mai important în schimbarea imaginii ţării în străinătate. Românii din afara graniţelor – a spus el – sunt o valoare care trebuie folosită în procesul de reconstrucţie a societăţii, de reconstrucţie instituţională, de dezvoltare economică. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu acordat Radio România, după intâlnirea pe care premierul Cioloş a avut-o cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Olanda.

    Într-o şedinţă a Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost aprobată propunerea membrilor Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi ai Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni, în zilele de 24 şi 25 iunie.De asemenea, la aceeaşi şedinţă, a fost aprobat amendamentul care modifică Metodologia privind organizarea alegerii delegaţilor la Congresul românilor de pretutindeni, astfel încât evenimentul să se poată organiza cu cel puţin cinci luni înainte de data de desfăşurare a alegerilor parlamentare, în loc de şase luni, aşa cum s-a stabilit iniţial.Conform procedurilor organizatorice preliminare, Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului urmează să înfiinţeze Secretariatul tehnic al Congresului, iar Ministerul de Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni şi misiunile diplomatice, va aduce la cunoştinţa comunităţilor procedura de înscriere a delegaţilor la Congres, prin publicarea pe site-urile proprii şi prin orice alte mijloace de comunicare disponibile.

    Parlamentarii liberali reprezentanţi ai diasporei vor să modifice legislaţia electorală privind alegerile legislative, astfel încât să fie posibilă suplimentarea secţiilor de votare, la solicitarea misiunilor diplomatice. Senatorul liberal Viorel Badea a declarat că, în cazul comunităţilor mari de români, este nevoie de această masură pentru evitarea situaţiilor întâlnite la prezidenţialele din 2014. PNL a anunţat că va depune, săptămâna viitoare, proiectul pentru modificarea legii.

    Legea dării în plată va genera o scădere a preţurilor pe piaţa imobiliară de 10%, cel putin pe termen scurt, ceea ce va duce la scăderea avuţiei populaţiei cu două mii de euro per gospodărie. Declaraţia a fost făcută de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, potrivit căruia legea va avea consecinţe negative pentru sistemul bancar, pentru Guvern şi pentru întreaga economie, din cauza scăderii consumului. La finele lunii trecute, Senatul a adoptat, cu unanimitate de voturi, Legea dării în plată, care prevede stingerea datoriei dacă împrumutatul predă băncii imobilul ipotecat. Cei pentru care s-a început procedura de executare silită sau cei cărora banca le-a luat casa ar putea obţine ştergerea datoriilor rămase. Legea este la Camera Deputaţilor, ca for decizional.

  • Jurnal românesc – 22.02.2016

    Jurnal românesc – 22.02.2016

    Legea privind stingerea creditelor prin aşa-numita dare în plată a imobilelor ipotecate ar putea fi dezbătută şi votată săptămâna aceasta de plenul Senatului, după ce a fost avizată favorabil, cu o serie de amendamente, în comisiile de specialitate. Potrivit unuia dintre amendamente, românii aflaţi în executare silită sau cărora banca le-a luat deja casa ar putea obţine ştergerea datoriilor rămase. Legea se va aplica şi contractelor aflate în derulare fără plafonare.


    De legea dării în plată vor beneficia şi cetăţenii care au luat credite prin programul “Prima casă”. Iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, susţine că prin includerea programului “Prima casă” în lege se evită discriminarea între cetăţenii care au luat credite în condiţii diferite, dar şi urmărirea debitorilor de către stat prin ANAF. Forul decizional în cazul acestui act normativ este Camera Deputaţilor. Legea dării în plată a fost trimisă Parlamentului pentru reexaminare la sfârşitul anului trecut de preşedintele Klaus Iohannis, care a cerut clarificări cu privire la beneficiarii actului normativ. El a solicitat o diferenţiere clară între persoanele fizice care şi-au cumpărat o locuinţă şi cei care au luat milioane de euro pentru a face speculă imobiliară.



    Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a lansat campania #DialogLaÎnălţime, care va crea posibilitatea unor discuţii directe între cetăţenii români din diaspora şi ministrul delegat Dan Stoenescu, cu prilejul deplasării acestuia cu avionul în ţări din Europa în care există comunităţi numeroase de români, precum Spania sau Italia. Ministrul delegat şi cetăţenii care se vor deplasa cu aceeaşi cursă aeriană vor avea, astfel, ocazia să discute nemijlocit despre diverse situaţii sau probleme cu care se confruntă românii din diaspora. Cu acest prilej, Stonescu îi poate informa pe cetăţenii români şi despre modificările aduse sistemului electoral pentru alegerile parlamentare. Campania #DialogLaÎnălţime, realizată în premieră în România, face parte dintr-o serie de măsuri destinate facilitării comunicării nemijlocite cu românii de pretutindeni. Sesiunea de dialog a fost inaugurată vineri, în timpul unei curse Bucureşti-Madrid operată de compania TAROM.



    Câteva zeci de persoane au protestat, sâmbătă, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, nemulţumite de ceea ce au numit atitudinea preşedintelui Klaus Iohannis faţă de unirea cu Republica Moldova. Mitingul a fost organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, iar preşedintele acesteia, George Simion, a declarat că organizaţia solicită Preşedinţiei un dialog decent pe această temă cu societatea civilă. În caz contrar, membrii Platformei sunt hotărâţi să protesteze în faţa Palatului Cotroceni. Ei spun că singura şansă de stabilitate şi integrare europeană pentru basarabeni o reprezintă unirea cu România. Acţiunea 2012 a înaintat Cancelariei prezidenţiale încă din 2015 o serie de solicitări, precum numirea unui consilier prezidenţial pe problema Republicii Moldova sau înfiinţarea unui minister al reunificării.



    România şi-a reconfirmat poziţia de principal partener comercial al Republicii Moldova, după ce, in 2015, volumul schimburilor bilaterale s-a ridicat la 1,35 miliarde de dolari. Potrivit Ambasadei României la Chişinău, cea mai mare pondere în volumul mărfurilor exportate în statul vecin o au produsele minerale, urmate de maşini, aparate şi echipamente tehnice. La finele anului trecut, Republica Moldova ocupa locul patru la exporturi în comerţul României cu ţările din afara Uniunii Europene şi locul opt la importuri, precizează Ambasada de la Chişinău.

  • Credite mai ieftine după reducerea indicelui ROBOR

    Credite mai ieftine după reducerea indicelui ROBOR

    Indicele de dobândă Robor cu scadenţă la trei luni îşi continuă traiectoria descendentă din 2015, la începutul acestei săptămâni valoarea acestuia fiind stabilită la un minim istoric de 0,79% – aproape jumătate din valoarea de acum un an. Evoluţia sa este importantă pentru cei care au credite contractate în moneda naţională, deoarece dobânda acestor împrumuturi se calculează ca sumă între Robor şi o marjă fixă a băncii.



    La fel de importantă este şi pentru cei care intenţionează să acceseze un credit. Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Naţională a României, aminteşte că impactul pozitiv asupra costurilor la creditele în lei a fost vizibil pe tot parcursul anului trecut, însă atrage atenţia asupra pericolului descurajării economisirii: Aici este o problemă sensibilă şi importantă. Creditele, în timp ce se ieftinesc, să nu determine o ieftinire prea puternică a dobânzii la depozite. Cred că băncile vor avea tăria să nu coboare prea mult dobânzile la depozite şi să descurajeze astfel economisirea.”



    Cei care au în vedere achiziţionarea unei locuinţe prin credit sunt probabil cei mai atenţi la evoluţiile de pe piaţa bancară, cu atât mai mult cu cât programul prima casă”, prin care statul sprijină cumpărarea primei locuinţe, este în pericol în urma unei alte iniţiative legislative. Gândită ca un ajutor pentru românii care nu-şi mai pot achita ratele la casă, legea dării în plată” presupune că un debitor poate preda în orice moment cheile locuinţei către bancă fără ca ulterior creditorul să îl mai poată urmări până la stingerea datoriei. Aplicarea legii dării în plată” ar putea duce la condiţii mai restrictive de acordare a creditelor, spun, însă, reprezentanţii băncilor.



    Directorul de comunicare al Consiliului Patronatului Bancar, Bogdan Preda, explică: Noi am spus că acest proiect de lege trebuie să-i aibă în vedere pe cei care nu mai pot cu adevărat să-şi mai plătească creditele, nu pe cei care nu mai vor. Dacă vom constata că după ce s-a aprobat o asemenea lege, cum este ea amendată acum, cei care vor da în plată vor fi, de fapt, persoane cu mult mai multe imobile, cărora nu le mai convine de fapt, nu că nu mai pot plăti investiţia pe care au făcut-o la un moment dat şi pentru că persoanele acestea fizice cu un apartament vor fi ultimele care vor da aceste apartamente în plată.”



    Dacă va fi adoptată, legea dării în plată” — ajunsă în Senat, după ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis proiectul în parlament, în decembrie, anul trecut – se va aplica persoanelor fizice aflate în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele, fără ca în această categorie să intre dezvoltatorii de afaceri imobiliare.