Radio România Internațional

Tag: legea educatiei Ucraina

  • Jurnal românesc – 24.11.2017

    Jurnal românesc – 24.11.2017

    Prezent, vineri, la Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko despre legea învăţământului din ţara vecină care afectează dreptul la educaţie în limba materna a minorităţilor. Problema va fi soluţionată, a spus şeful statului român, după ce Poroshenko a dat asigurări că va ţine cont de toate recomandările care vor veni de la Comisia de la Veneţia. Miercuri, guvernul de la Bucureşti a adoptat o serie de măsuri de sprijinire directă a etnicilor romani care învată în limba română în Ucraina şi susţinerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română. Noile reglementări vizează alocarea de burse pentru etnicii români care studiază aici şi organizarea unor stagii de perfectionare pentru profesorii din scolile de limba română din această ţară. Noua lege a Educaţiei adoptată, în septembrie, de către Rada Supremă de la Kiev, privează minorităţile etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare în limba maternă. Legea în cauză prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare în şcolile din Ucraina.



    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a activat grupul interministerial din care fac parte toate institutiile de resort din ţară pentru acordarea de sprijin imediat unei românce şi celor doi copii ai săi, găsiţi în condiţii inumane, în sudul Italiei, în localitatea Lamezia-Terme, de poliţia locală. Din acest grup fac parte Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane. Totodată, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, l-a chemat de urgenţă pe Ambasadorul Italiei în România, pentru a discuta despre complexitatea cazului şi pentru a identifica soluţii urgente şi rapide pentru astfel de situaţii. Românca a fost sechestrată şi torturată, timp de zece ani, de un italian. Ea a fost violată în repetate rânduri şi a născut doi copii în captivitate. După intervenţia poliţiei italiene, femeia şi cei doi copii au fost plasaţi într-un adăpost pentru victime, iar bărbatul a fost arestat pentru maltratare, sclavie şi viol.



    Un proiect legislativ, menit să reducă aglomeraţia de la serviciile de paşapoarte, a fost lansat, recent de către Ministerul de Externe şi cel de Interne, de la Bucureşti. Procedura de depunere a documentelor va fi simplificată, iar perioada de valabilitate a paşapoartelor va creşte. Astfel, pentru persoanele cu vârste peste 25 de ani, valabilitatea paşaportului simplu electronic va fi extinsă de la cinci la zece ani. Potrivit autorităţilor, după eliberarea paşapoartelor electronice cu valabilitate de zece ani, pe termen mediu şi lung, se va înregistra o scădere a volumului de solicitări şi, în acelaşi timp, se va înregistra o reducere efectivă a costurilor pe care le suportă cetăţeanul. Vârsta de 25 de ani a fost aleasă ţinându-se cont de faptul că după aceasta, schimbările de fizionomie sunt mai puţin accentuate într-un interval de zece ani. Pentru copiii de până la 12 ani se va menţine perioada de valabilitate de trei ani.

  • Ucraina, criticată pentru Legea educaţiei

    Ucraina, criticată pentru Legea educaţiei

    Ucraina a greşit. Astfel a rezumat deputatul UDMR Korodi Attila, membru în delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, rezoluţia adoptată de acest for pe tema noii legi ucrainene a educaţiei. El însuşi membru al unei minorităţi etnice, parlamentarul român a adăugat că, înainte de adoptarea legii, autorităţile de la Kiev ar fi trebuit să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia, să se consulte cu ţările vecine şi să respecte standardele europene şi principiile fundamentale din Carta pentru limbile minoritare şi regionale şi Convenţia cadru pentru minorităţi. Acestea, spune Korodi, definesc foarte clar principiul de bază al accesului tinerilor aparţinând comunităţilor naţionale la educaţia în limba maternă.



    Rezoluţia a fost adoptată cu o majoritate zdrobitoare de membrii APCE, fapt ce confirmă pertinenţa cererii înaintate de delegaţia României, sprijinită de alte cinci, ca problema legii ucrainene să fie dezbătută în regim de urgenţă. Potrivit rezoluţiei, atunci când statele iau măsuri pentru a promova limba oficială, acestea trebuie să nu contravină măsurilor menite să protejeze şi să promoveze limbile minorităţilor naţionale. Fiindcă, dacă acest lucru nu se respectă, rezultatul va fi asimilarea, şi nu integrarea, atenţionează membrii Adunării.



    Apelul la APCE e doar cel mai recent demers al Bucureştiului în încercarea de a bloca aplicarea actului normativ ce limitează drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasele minorităţi etnice din Ucraina. Astfel, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în ucraineană. Anterior, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologii săi ungar, bulgar şi grec au semnat o scrisoare comună, prin care-şi exprimau îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi. Ministrul educaţiei, Liviu Pop, a mers la Kiev, pentru a pleda împotriva acesteia.



    Parlamentul de la Bucureşti a cerut, într-o declaraţie votată unanim, reexaminarea actului normativ şi a avertizat că urmăreşte cu îngrijorare şi maximă atenţie evoluţiile generate de prevederile sale. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a decis să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita pe care urma s-o facă luna aceasta la Kiev. Analiştii califică drept absolut legitimă preocuparea Bucureştiului, fiindcă aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.



    De-a lungul ultimelor două secole, comunităţile româneşti din Ucraina de azi au trăit sub administraţii dintre cele mai diferite — habsburgică, maghiară, cehoslovacă, ţaristă ori sovietică. Dar niciodată, spun liderii lor de opinie, nu şi-au imaginat că o Ucraină cu aspiraţii declarate de integrare europeană va încerca să le limiteze atât de drastic un drept fundamental, precum educaţia în limba maternă

  • Legea educaţiei din Ucraina, pe agenda Consiliului Europei

    Legea educaţiei din Ucraina, pe agenda Consiliului Europei

    Noua lege a educaţiei, adoptată, în toamna aceasta, în Ucraina şi calificată de majoritatea experţilor drept cel puţin neinspirată, a devenit subiect de discuţie şi la Strasbourg. O dezbatere de urgenţă privind controversatul act normativ va domina agenda de joi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, întrunită în sesiune de toamnă. Dezbaterea a fost propusă de delegaţia română şi este motivată de îngrijorarea pe care o provoacă limitarea drastică a dreptului la educaţie în limba maternă al minorităţilor naţionale. Potrivit legii, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în ucraineană.



    Fost ministru de Externe, senatorul Titus Corlăţean, care conduce delegaţia României şi este şi vicepreşedintele al APCE, i-a explicat trimisei Radio România la Strasbourg care sunt aşteptările sale de la şedinţa de joi: Sper să avem o dezbatere corectă, care să determine o reacţie corectă a autorităţilor din Ucraina de a reformula această lege, de a accepta expertiza Comisiei de la Veneţia pe marginea acestei legi şi de a modifica o lege care limitează drastic drepturile şi protecţia minorităţilor naţionale din Ucraina, deci şi a celei române.”



    Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor. Analiştii spun că, pe fondul conflictului deschis cu Moscova, puseul de intoleranţă al autorităţilor de la Kiev ar viza, de fapt, doar milioanele de etnici ruşi din estul şi sudul Ucrainei, iar celelalte comunităţi — români, maghiari, bulgari, greci, polonezi – ar fi doar victime colaterale.



    Luna trecută, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, şi omologii săi de la Budapesta, Sofia şi Atena au semnat, de altfel, o scrisoare comună, prin care-şi exprimă îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi a învăţământului din Ucraina.



    Tot în septembrie, la Bucureşti, într-o altminteri neobişnuită unanimitate, Parlamentul a cerut statului vecin să reexamineze actul normativ. Deputaţii şi senatorii români au anunţat că urmăresc cu îngrijorare şi maximă atenţie evoluţiile generate de adoptarea legii şi au făcut un apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a situaţiei, prin acţiuni cu bună-credinţă, în spiritul cooperării, prin respectarea strictă a standardelor europene privind protecţia minorităţilor naţionale.



    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a preferat să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita pe care urma s-o facă luna aceasta la Kiev.

  • România 43

    România 43

    Punct de vedere asupra promulgării Legii educaţiei din Ucraina: senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României.




  • Jurnal românesc – 22.09.2017

    Jurnal românesc – 22.09.2017

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat la o întâlnire cu românii din Philadelphia, în cadrul acesteia şeful statului punctând faptul că şi de ei depinde relaţia bună între România şi SUA. Mai mult, acesta a subliniat că va continua să acorde o importanţă deosebită diasporei“. Este extrem de important ca dumneavoastră să contribuiţi ca şi americanii la bunăstarea acestei ţări şi să contribuiţi la bunăstarea relaţiei între România şi SUA“ — a declarat Iohannis. El a discutat cu diaspora din Philadelphia despre politica internă românească: lupta împotriva corupţiei, independenţa Justiţiei şi promovarea unor politici de dreapta, pe model american. El le-a spus acestora că Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA a căpătat o nouă dimensiune, după vizita pe care a făcut-o la Washington, în acest an.



    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că şi-a contramandat vizita în Ucraina şi a anulat şi vizita pe care trebuia să o aibă preşedintele Parlamentului din această ţară la Bucureşti. Deciziile şefului statului vin după ce Kievul a adoptat o Lege a educaţiei care limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru 400 de mii de etnici români din această ţară. Potrivit preşedintelui, anularea celor două vizite sunt semnale diplomatice extrem de puternice. Miercuri, Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie referitoare la noua lege a învăţământului din Ucraina despre care afirmă că limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina.



    Eveniment unic în relaţiile României cu românii din Serbia – o delegaţie a Congresului Românilor din Serbia, care a venit joi la Bucureşti, a fost salutată de plenul Senatului României. Discuţiile, la care au participat mai mulţi parlamentari, au fost ”deschise şi neconvenţionale”, liderii comunităţii româneşti explicând situaţia dramatică cu care se confruntă românii/vlahii din Timoc în contextul demersurilor Serbiei de a adera la UE. Reprezentanţii Congresul Românilor din Serbia au reiterat că organizaţiile româneşti sprijină aderarea Serbiei, dar numai în condiţiile în care autorităţile de la Belgrad vor respecta drepturile identitare ale celor 300.000 de vlahi din Timoc. La discuţii au participat şi senatori din zona de frontieră cu Serbia care au promis ajutor în realizarea unor parteneriate cu autorităţile locale judeţene din zona de frontieră.



    Guvernul a modificat și completat cadrul legal privind acordarea cetățeniei române copiilor minori ai cetățenilor străini sau fără cetățenie. În acest sens, Guvernul a decis ca acestor minori să li se acorde cetățenia la cererea părinților și odată cu aceștia. Cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române. În propunerea de reglementare este prevăzută condiția ca, la data cererii, copiii minori să domicilieze, în condițiile legii, în România. Minorilor care dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei li se va elibera certificat de cetățenie distinct de cel al părinților. Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanță de urgenţă, pentru a elimina, cu efect imediat, aspecte care au generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în domeniu, urmate de numeroase litigii, soluționate definitiv sau în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătoreşti.

  • Parlamentul de la Bucureşti condamnă limitarea drepturilor românilor din Ucraina

    Parlamentul de la Bucureşti condamnă limitarea drepturilor românilor din Ucraina

    Sunt
    foarte rare temele pe care în Parlamentul României se votează în unanimitate. O
    astfel de situaţie a fost miercuri, când absolut toţi deputaţii şi senatorii
    prezenţi la şedinţa comună a celor camere au adoptat o declaraţie în care îşi
    exprimă dezacordul faţă de prevederile noii Legi a educaţiei din Ucraina
    vecină.

    Controversatul act normativ, care, pentru a intra în vigoare, mai
    trebuie doar promulgat de preşedintele Petro Poroşenko, limitează drastic
    accesul la educaţie în limba maternă pentru numeroasele comunităţi minoritare
    din Ucraina.
    Acesta prevede     ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană,
    iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi
    şcoli primare.


    Parlamentarii români anunţă că
    urmăresc ‘cu îngrijorare şi maximă atenţie’ evoluţiile generate de
    adoptarea legii. Ei adresează un apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a
    situaţiei, prin acţiuni cu bună-credinţă, în spiritul cooperării, prin
    respectarea strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor
    naţionale, a acordurilor multilaterale şi bilaterale relevante, la care Ucraina
    este parte. Parlamentul de la Bucureşti mai cere asigurarea unei protecţii
    adecvate a identităţii lingvistice, culturale şi religioase pentru cei aproape
    jumătate de milion de etnici români din ţara vecină, majoritatea trăitori pe
    teritoriile româneşti anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune
    Sovietică şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.


    De pe băncile
    majorităţii guvernamentale, fostul ministru social-democrat de Externe,
    senatorul Titus Corlăţean, a apreciat că modul în care a fost modificată Legea
    educaţiei reprezintă un pas major înapoi al Kievului pe drumul său european şi
    pe calea democraţiei. Şi deputatul UDMR Attila Korodi a acuzat că Ucraina s-a
    îndepărtat de principiile fundamentale ale democraţiei, statului de drept şi
    ale garantării drepturilor omului. La rândul său, senatorul ALDE Ion Hadârcă a
    avertizat că etnicii români din Ucraina sunt ameninţaţi să-şi piardă identitatea
    culturală. Din opoziţie, fostul lider PNL, senatorul Alina Gorghiu a cerut
    Guvernului de la Bucureşti să găsească soluţii de cooperarea cu Kievul în
    această problemă şi a propus ca România să-şi asume plata profesorilor şi a
    manualelor pentru copiii conaţionalilor de acolo. Potrivit deputatului PMP
    Constantin Codreanu, autorităţile de la Bucureşti trebuie să ceară Ucrainei
    reciprocitate în respectarea drepturilor etnicilor români. Tot din opoziţie,
    deputatul USR Matei Dobrovie a apreciat că, după anexarea Crimeei,
    neînţelegerile Ucrainei cu statele vecine sunt argumente care ajută Rusia să-şi
    sporească prezenţa militară în regiunea Mării Negre.

  • Declarație a Parlamentului privind Legea educației din Ucraina

    Declarație a Parlamentului privind Legea educației din Ucraina

    Camera Deputaţilor Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat, miercuri, cu unanimitate de voturi, Declaraţia Parlamentului României referitoare la adoptarea Legii educaţiei în Ucraina. Parlamentul urmărește cu îngrijorare şi maximă atenţie evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii educaţiei, care limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina. Parlamentarii adresează un apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a actualei situații, în spiritul cooperării, prin dialog şi respectarea strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale, a acordurilor multilaterale şi bilaterale relevante, la care Ucraina este parte.



    De asemenea, deputații și senatorii români au anunțat componenţa delegaţiei Parlamentului României, alcătuită din 19 parlamentari, care va iniţia dialogul cu autorităţile din Ucraina, în vederea asigurării protecţiei drepturilor cetăţenilor aparţinând comunităţii româneşti din Ucraina.